Romanian Times | Ianuarie 2024

MESAJE BIBLICE Meditații creștine 19 ROMANIANTIMES Înălțimile Golan și Ispitirea Domnului (continuare în pagina 20) „ Au dat fiilor lui Gherşon dintre familiile leviţilor: din cealaltă jumătate a seminţiei lui Manase, cetatea de scăpare pentru ucigaşi Golan, din Basan , şi împrejurimile ei, şi Beeştra şi împrejurimile ei, două cetăţi ; ” (Iosua 21:27). „... mâncaţi carnea vitejilor şi beţi sângele voievozilor pământului, sânge de berbeci, de miei, de ţapi, de tauri îngrăşaţi din Basan ! ” (Ezechiel 39:18). Împreună cu un grup din biserica din care facem parte eu și soția am vizitat locuri pe unde Mântuitorul a umblat pe pământ. Suntem profund recunoscători Domnului pentru această oportunitate deosebită. Din itinerariul parcurs, astăzi voi scrie despre Înălțimile Golan . Înălțimile Golan sunt un punct strategic în nordul Israelului. La granița cu Libanul și Siria, este o zonă critică pentru securitatea Israelului. Era o zonă importantă de pământ deja din vremurile biblice. Așa cumse poate vedea din poza alăturată, pe drumul nostru spre Înălțimile Golan am văzut tancuri rămase amintire din războiul din 1967 de șase zile și foarte multe indicatoare despre terenuri minate (rămase acolo, tot de atunci). Golan este orașul de refugiu numit în Biblie Basan. Aici s-a stabilit jumătate din tribul lui Manase menționat în următoarele pasaje: „ Atunci, Moise a ales trei cetăţi dincoace de Iordan, la răsărit, pentru ca să slujească de scăpare ucigaşului care ar fi omorât fără voie pe aproapele lui, fără să-i fi fost vrăjmaş mai dinainte, şi să-şi poată scăpa astfel viaţa, fugind într- una din aceste cetăţi. 43 Aceste cetăţi erau: Beţer, în pustie, în câmpie, la rubeniţi; Ramot, înGalaad, la gadiţi, şi Golan, în Basan , la manasiţi . ” (Deuteronomul 4:41-43); „ Ben-Geber, în Ramot Galaad (așezările lui Iair, fiul lui Manase, în Galaad sunt ale lui, precum și regiunea Argob din Basan și șaizeci de orașe mari cu ziduri, cu porți de aramă . ” (1 Împărați 4:13). și „ peste toți cedrii Libanului, care sunt înalți și înalți, și peste toți stejarii din Basan . (Isaia 2:13). Evenimente biblice din Înălțimile Golan Basan este menționat pe nume de 60 de ori în Scriptură, mai ales în Vechiul Testament. Tradiția biblică spune că regatul amorit din Basan a fost cucerit de israeliți în timpul domniei regelui Og. De-a lungul perioadei monarhice, Basanul a fost disputat între regatele lui Israel și Aram-Damasc. Una dintre cele mai notabile figuri din Manase a fost Gideon, un războinic și judecător. În vremurile timpurii ale Primului Templu (953-586 î.Hr.), zona a fost disputată între regatul evreiesc din nordul Israelului și regatul aramean cu sediul în Damasc. Regele Ahab al Israelului (a domnit c. 874-852 î.Hr.) l-a învinspeBen-Hadad I alDamascului lângă loculKibbutz Afik din sudul Golanului (I Regi 20:26-30), iar profetul Elisei a prorocit că regele Ioas al Israelului (a domnit c. 801-785 î.Hr.) avea să-l învingă pe Ben-Hadad al III-lea din Damasc, tot lângă KibbutzAfik (II Regi 13:17). La sfârșitul secolelor al VI-lea și al V-lea î.Hr., regiunea a fost stabilizată prin întoarcerea evreilor exilați din Babilon (Irakul modern). La mijlocul secolului al II- lea î.Hr., Iuda Macabeul și frații săi au venit în ajutorul comunităților evreiești locale când acestea din urmă au fost atacate de vecinii lor neevrei (I Macabei 5). Nepotul lui Iuda Macabeul, regele hasmonean Alexandru Jannai (a domnit între 103-76 î.Hr.) a adăugat mai târziu înălțimile Golanului regatului său. Grecii s-au referit la această zonă ca „Gaulanitis”, un termen adoptat și de romani, ceea ce a dus la aplicarea curentă a cuvântului „Golan” pentru întreaga zonă. Golanul, în teritoriul dat tribului lui Manase, era situat la est de râul Iordan. A fost desemnat atât oraș levitic, cât și loc de refugiu (Iosua 21:27). Era cel mai nordic dintre cele trei orașe de refugiu la Est de Iordan. Dumnezeu a decretat șase orașe de refugiu în Israel, astfel încât oricine seminție să fie la o călătorie nu mai mult de o zi de a ajunge la unul dintre ele. Cele trei orașe de refugiu la Vest de râul Iordan au fost Chedes, Sihem și Hebron. Cele la Est de Iordan au inclus Golan, Ramot-Galaad și Bețer (Exod 21:12 - 14, Iosua 20). Scopul unor astfel de orașe era să-i protejeze pe cei care au ucis pe cineva (fără voie) să nu fie uciși ei înșiși ca răzbunare. Legătura intimă a poporului evreu cu Golanul continuă, de asemenea, în perioada monarhiei regelui Saul, care a postat miniștri în numele său în Golan, așa cum este descris în Cartea Regilor: „ Fiul lui Ghever, în Ramot Galaad; el avea satele lui Iair, fiul lui Menaşeh, care sunt în Galaad, el avea ţinutul Argov, care este în Basan – şaizeci de cetăţi mari cu ziduri, cu porţi cu zăbrele de aramă .” După despărțirea regatului, Golanul a rămas sub controlul Regatului Israelului și, ca regiune fertilă, a avut o importanță economică considerabilă. Importanța sa pentru Regatul Israel este evidentă din abundența de războaie și bătălii magnifice care s-au purtat acolo, inclusiv victoria lui Ahab asupra lui Ben-Hadad, regele Aram, laAfek, în Golan. Irod cel Mare, care a domnit din 37 până în 4 î.Hr., a condus Golanul ca parte a regatului său. După moartea sa, zona a fost guvernată de Filip Tetrarhul, unul dintre fiii săi, din anul 4 î.Hr. până în 34 d.Hr. Înanul67Î.Hr., cutrei ani înaintedecădereaIerusalimului și distrugerea celui de-al Doilea Templu, Asediul Gamla a fost purtat în Golan, una dintre rebeliunile evreiești împotriva Imperiului Roman, care a devenit parte a etosului apărării și sacrificiului asupra pământul. Aproximativ 9.000 de războinici evrei au căzut în timpul acelei bătălii, care era asemănătoare ca caracteristici cu asediul de la Masada. În perioada de după rebeliune, evreii au continuat să trăiască în Golan încă aproximativ 500 de ani, până după epoca talmudică. Sinagoga din Katzrin și diverse descoperiri arheologice atestă existența unei populații evreiești prospere în regiune și în perioada bizantină. Săpăturile arheologice din Golan au descoperit până în prezent aproximativ 25 de sinagogi care au fost folosite în perioada dintre rebeliunea evreiască din secolul I și cucerirea musulmană de la mijlocul secolului al VII-lea. S-au găsit și dovezi ale existenței multor sate și comunități evreiești. Stăpânireamusulmană a întrerupt cei peste 1.600 de ani de rezidență evreiască continuă și a forțat convertirea religioasă asupra evreilor care trăiau în regiune, dar există dovezi considerabile ale vieții evreiești în Golan chiar și după cucerirea musulmană. În ultimele două zile (9-10 iunie 1967) ale Războiului de șase zile, forțele armate israeliene, după ce au învins Egiptul și Iordania, și-au îndreptat atenția către Siria. Sub acoperirea Forțelor Aeriene Israeliene, trupele de ingineri au construit căi de acces în sus pe înălțimile abrupte Golan, care au fost apoi atacate frontal de vehicule blindate și de infanterie. Apărătorii sirieni și majoritatea locuitorilor arabi au fugit, iar Siria a cerut un armistițiu; luptele au încetat la 10 iunie. Înălțimile au fost plasate sub administrația militară israeliană, iar Golanul a fost integrat în cadrul de comunicații și financiar al Israelului. Cinci sate formate în majoritate de arabi druzi au rămas și li sa oferit cetățenia israeliană, deși majoritatea au refuzat și și-au păstrat cetățenia siriană. Până la sfârșitul anilor 1970, aproape 30 de așezări evreiești fuseseră înființate pe înălțimi, iar în 1981 Israelul a anexat unilateral zona. Un acord de dezangajare între Israel și Siria, semnat în urma războiului de la Yom Kippur din octombrie 1973, a stabilit o zonă tampon a Națiunilor Unite în Înălțimile Golan, monitorizată de o Forță ONU de observare a dezangajării (UNDOF). Mandatul UNDOF a fost reînnoit ulterior la fiecare șase luni. În 1981, Israelul a decis oficial să înceapă să aplice legile sale asupra pământului, pe care mulți l-au văzut ca fiind o anexare de facto a teritoriului. În 2019,Statele Unite ale Americii recunosc oficial zona Golan ca teritoriu suveran al Israelului. Înălțimile Golanului și călătoriile Domnului Isus O mare parte a secolului I, Galileea (partea de vest a Mării Galileii), precum și Înălțimile Golan (la estul Mării Galileii) au fost sub domnia imperiului roman și gestionate de către fiii regelui Irod Filip și mai târziu, Agrippa. Domnul Isus și-a avut reședința de slujirea în Capernaum, pe coasta de vest a Mării Galileii. Deși se numește marea Kinneret (Yam Kinneret) în Biblie, este de fapt un lac. El și discipolii au navigat adesea spre cealaltă parte a mării (partea de est), care este Înălțimile Golan. Acolo, El a predat și a demonstrat calitatea Sa de Mesia în repetate rânduri.O dată, în timp ce se îndrepta spre cealaltă parte, El a potolit o mare furtună. Când a ajuns la mal, El a scos dintr-un om o legiune de demoni, care au fugit într-o turmă de porci care s-au aruncat în mare (Matei 23–34). Altă dată, pe partea Golanului, Domnul Isus a hrănit 5.000 de oameni cu cinci pâini. După ce El a dat afară mulțimile, „S-a suit singur pe un munte să se roage. Mai târziu în noaptea aceea, El era acolo singur” (Matei 14:13–21, 23). Muntele Hermon, în înălțimile Golan, este de asemenea proeminent în multe versete biblice. Înălțimile Golan sunt, de asemenea, locația Templului Pan, care este semnificativ în Biblie ca locul în care Isus Hristos și-a dezvăluit adevărata identitate ucenicilor săi. Un alt eveniment foarte important din viața Domnului Isus ce a avut loc pe aceste locuri a fost Ispitirea partea a III-a. „ Diavolul L-a suit pe un munte înalt, i-a arătat într-o clipă, toate împărăţiile pământului , ...” Luca 4:5 Apoi Deavolul l-a condus sus şi i-a desfăşurat pe un timp extrem de scurt în faţa lui toate împărăţiile pământului “ Poţi avea împărăţia acum; închină-te mie şi ai scăpat de cruce “ (parafrazat) (Luca 4:5-8).