Romanian Times | Mai 2025

Diverse 20 ROMANIANTIMES (continuare din pagina 19) Din nou... O altă carte de la Sini Dumnezeu prin Duhul Sfânt ce l-a “pecetluit când a crezut”. De aceea, îndemnurile lui personale nu sunt de suprafață, ci îmbrăcate în iubirea, speranța și dragostea pe care a arătat-o Isus Hristos, Marele și Neasemuitul Învățător al lui Dumnezeu.Autorul a arătat în această carte că vrea cu tot dinamismul să calce pe urmele adevăraților ucenici ai Marelui Învățător, pentru ca și el, asemenea lor, în final el să fie beneficiar al făgăduințelor Lui: “Pe orișicine Mă va mărturisi înaintea oamenilor, îl voi mărturisi și Eu înaintea Tatălui Meu care este în ceruri” (Matei 10:32) Despre propovăduirea care prezintă autentic învățătura Învățătorului pe care Tatăl ceresc L-a trimis cu scopul măreț de-a ne scoate din starea de păcat în care am ajuns, nu se poate discuta decât în termeni laudativi în cartea “Îl numeau Învățătorul”. Valoarea deosebită a tratării în acest fel a învățăturii Domnului Isus reiese din faptul că ea este credibilă, valabilă și necesară oricărui om. În acest sens, adică în sprijinul acestei afirmații, amintesc că înmultele circumstanțe în care a dat învățătură, Domnul IsusHristos nu a făcut excepții sau separări prealabile de nici un fel între ascultători. El ca și Învățător suprem, nu a selectat pe cei ce voiau să Îl audă după anumite criterii, cum ar fi de pildă educația școlară sau profesională, după starea materială sau poziția socială. Nicăieri nu găsim o situație de genul aceasta. Când în unele episoade este vorba de anumite grupări de oameni cum ar fi, ucenici, farisei și cărturarii, vameși, oameni dintre neamuri, sau alte categorisiri, acestea sunt menționate numai ca să se știe de ce răspunsurile Lui au țintit cu precizie subiectul, întrebările, sau cererile exprese ale acelor grupuri. În nici un caz nu a fost vorba de o selecție premeditată. Aceasta înseamnă că învățătura Domnului Isus Hristos a avut, are și va avea cât va ține harul, valabilitate cu caracter general, adică este pe de-a întregul valabilă pentru toți oamenii, dar vor beneficia de ea numai cei care o vor crede în totalitate și în spiritul în care a fost dată. Cu alte cuvinte, Învățătorul Isus, așa cum scoate în relief Sini în cartea despre care scriu acum, n-a dat o învățătură specifică pentru săraci și alta pentru bogați, nici una pentru cele mai înalte fețe religioase și alta pentru vameși, nici una pentru oamenii din Israel și alta pentru oamenii dintre Neamuri, ș.a.m.d. Precizez că acest aspect amintit al învățăturii Domnului Isus este valabil când este vorba de un subiect de ordin spiritual care privește soarta noastră, în aceeași măsură. Cartea ne demonstrează că autorul știe foarte bine că nu trebuie să se îndepărteze de adevărul Bibliei pe care el personal și l-a însușit temeinic înainte de a scrie. Acest adevăr este redat de aceste cuvinte scrise de apostolul Pavel: “Dar acum s-a arătat o neprihănire (Grecește: dreptate) pe care o dă Dumnezeu, fără lege, despre ea mărturisesc Legea și proorocii- și anume, neprihănireadatădeDumnezeu, care vine prin credința în IsusHristos, pentru toți și peste toți cei ce cred în El. Nu este nici o deosebire. Căci toți au păcătuit, și sunt lipsiți de slava lui Dumnezeu. Și sunt socotiți neprihăniți, fără plată, prin harul Său, prin Nostalgia (continuare din pagina 6) răscumpărarea, care este în Hristos Isus. Pe El Dumnezeu L-a rânduit mai dinainte să fie, prin credința în sângele Lui, o jertfă de ispășire, ca să-și arate neprihănirea Lui; căci trecuse cu vederea păcatele dinainte, în vremea de alungii răbdări a lui Dumnezeu; pentru ca, în vremea de acum, să-și arate neprihănirea Lui în așa fel în cât, să fie neprihănit, și totuși să socotească neprihănit pe cel ce crede în Isus… În adevăr, nu este nici o deosebire între Iudeu și Grec; căci toți au același Domn, care este bogat în îndurare pentru toți cei ce-L cheamă.” (Romani 3:22; 10:12) Din nou vedem că în cartea “Îl numeau Învățătorul”, Sini are mare grijă să nu facă discriminare în ceea ce privește destinatarii Evangheliei. El știe, și asta și transmite prin cartea lui, că porunca Domnului Isus Hristos, după ce și-a împlinit lucrarea de pe pământ, pentru care a fost trimis de Dumnezeu Tatăl, pentru ucenicii Lui a fost clară și fără echivoc: “Duceți-vă în toată lumea, și propovăduiți Evanghelia la orice făptură. Cine va crede și se va boteza, va fi mântuit; dar cine nu va crede, va fi osândit.” (Marcu 16:15-16) Din tot ceamscris înrândurileprecedente reiesecăaceastăcarte, “Îl numeauÎnvățătorul”, estedemnăsăfiecitităde toți cei cesunt interesați săcunoască învățăturaBibliei, spremântuirea și împăcarea cu Tatăl ceresc și pentru apropierea mai mult de El. Ea este bine venită și pentru cei ce învață pe alții pentru ca nu cumva odată ce și-au însușit învățătura lui Hristos să se considere că au nivelul, capacitatea și esența lui Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu în ce privește învățătura Bibliei. Pentru că “Învățătorul” a fost unic prin harul pe care l-a adus ca Fiu al lui Dumnezeu pentru fiecare om, exclusindu-se astfel orice alt om. Deci, Isus Hristos Domnul a fostAcela prin care s-a împlinit proorociaVechiului Testament: “Acolo se va croi o cale, un drum, care se va numi Calea cea Sfântă: nici un om necurat nu va trece pe ea, ci va fi numai pentru cei sfinți; cei ce vor merge pe ea, chiar și cei fără minte, nu vor putea să se rătăcească.” (Isaia 35:8). În adevăr, El este “ lumina care să lumineze neamurile, și slava poporului Tău Israel” (Luca 2:32) pe care le-a adus prin învățătura Lui, pentru ca aceasta să poate fi primită, păstrată și propovăduită de oricine vrea să creadă în planul de mântuire a lui Dumnezeu pentru noi, oamenii. În încheiere vreau din nou să repet că cei ce vor citi cartea “Îl numeau Învățătorul”, nu vor avea decât de câștigat pentru că în ea Îl vor găsi prezentat pe Cel despre care apostolul Pavel a scris aceste cuvinte minunate: “El (Învățătorul Isus Hristos) este mai înainte de toate lucrurile, și toate se țin prin El. El este Capul trupului, al Bisericii. El este începutul, cel întâi-născut dintre cei morți, pentru ca în toate lucrurile să aibă întâietatea. Căci Dumnezeu a vrut ca toată plinătatea să locuiască în El, și să împace totul cu Sine prin El, atât ce este pe pământ cât și ce este în ceruri, făcând pace, prin sângele crucii Lui.” (Coloseni 1:17-20) Domnul să te binecuvânteze și să-ți răsplătească Sini! Pavel Selegean, Ph.D. (Fondatorul și Editorul revistei: Împlinirea Vremii ) Spring, Texas, USA In al doilea rand, exista o chestiune interna care trebuie abordata. In cadrul bisericilor apar o varietate larga de probleme — unele dintre ele fiind pe placul nostru, iar altele mai putin agreabile. Este foarte usor sa fim distrasi sau sa ne concentram excesiv asupra unor aspecte periferice care, desi nu sunt exact asa cum ne-am dori, nu sunt nici centrale, nici cu adevarat problematice. Aceasta supraconcentrare asupra problemelor secundare ne poate determina sa trecem cu vederea preocupari mult mai importante. Mai mult poate genera dezacorduri inutile, deoarece ne este dificil sa pastram calmul fata de chestiuni pe care multi altii le considera minore. Nu toate aspectele considerate marginale de unii sunt cu adevarat neinsemnate. Exista probleme care ne displac, dar care produc efecte adverse minime. Desi poate nu le consideram ideale sau chiar corecte, impactul lor general ramane limitat in contextul mai larg. In schimb exista alte situatii care, daca nu sunt gestionate, pot cauza dificultati serioase si avea consecinte importante. Capacitatea de a face distinctia intre aceste categorii este o sarcina dificila ce reclama intelepciune si nu doar cunoastere. Discernamantul este esential, pentru a nu ne preocupa excesiv de preferinte triviale si a ne indrepta atentia asupra chestiunilor cu adevarat critice ce nu pot fi neglijate. Poza lui Trump imbracat in papa a fost poate un alt test ce a aratat ca ne putem impotmoli usor in detalii nesemnificative, in loc sa ne asiguram ca lucrurile cu adevarat importante raman principalele prioritati. Daca Papa Leo XIV a fost alegerea buna sau nu, este o alta ispita de a discuta de pe margine fara nici un impact real. De la noul Suveran Pontif sunt mari asteptari, iar in contextul larg sunt multe opinii cu privire la ce are trebui schimbat, reformat. Dincolo de acest nivel de presupuneri, sa ne intoarcem la singurul mediator intre Dumnezeu si om, singurul care poate face ceva in locul nostru (si, prin urmare, este un vicari adevarat), singura persoana pe care Biblia o numeste „capul bisericii”: Domnul Isus Christos. Lui ne aliniem, Lui Ii raspundem si catre El trebuie sa indreptam oamenii. Sperantele noastre nu ar trebui sa fie puse in numirea unuia ce reprezinta „cea mai buna optiune” ci sa fie centrate pe singura varianta care aduce cu adevarat Evanghelia lumii. Trebuie sa ne distantam de oricine si orice ii Indeparteaza pe altii de Christos si in schimb, sa indreptam oamenii direct catre El, sursa mantuirii. Emanuel C. Pavel, Vancouver B.C., Canada Papa Trump Americanus (continuare din pagina 6) numimnostalgice. Ochiul meu de data asta este o prelungire a privirii lui Dumnezeu înpre lăuntrul meu și concluzia ligică a acestui fapt este o actiune sau cel puțin un îndemn la acțiune. Față în față cu această realitate, primul nostru simțământ este tot unul de discomfort dar de data asta cu o bătaiemult mai lungă și cu roade benfice, cu reverberații eterne… Aceste gânduri, de fapt, sunt o privire înlăuntrul meu, după ce intenționasem să scriu despre cu totul altceva. Intervenția divină în gândurile mele este atât de binevenită! Eram de fapt pregătit să scriu despre decadența morală societății românești, despre “vremurile bune de altădată” și despre cât de nedemnă este noua generație de înalta chemare. Cât bine aș fi făcut? Puțin! De fapt se vede că o cinstită introspecție este mult mai placută Domnului. Deie Domnul ca slava casei din urmă să fie cu mult mai presus decât slava casei dintâi. Deie Domnul ca din tinerii de azi, deseori stigmatizați în nefericitele noastre nostalgii, sa iasa rod de slavă pentru pentru podoaba casei Sale! (VAURMA) EAU înaintea Israelului la investiții înAI (continuare din pagina 10) pentru inteligență artificială (AI) din afara Statelor Unite , la Abu Dhabi, ceea ce se aștepta mai degrabă să se înființeze în Israel . SUAdeclară că nu are dușmani Vizita lui Trump în Arabia Saudită a marcat o „schimbare semnificativă în politica externă a SUAîn Orientul Mijlociu”, în care SUAnu are dușmani, potrivit TheWashington Post. Într-o vreme când asupra Ierusalimului și Israelului se îndreaptă ura vecinilor, vizita președintelui Trump, în zonă, evitând în totalitate zona fierbinte generează multe semne de întrebări. Decizia președintelui Trump de a ridica sancțiunile impuse Siriei a fost considerată esențială pentru reconstrucția Siriei. Relația cuArabia Saudită, Iranul (incluzând Houthi), conducerea actuală a Siriei ( care nu de mult a fost pus în atenția arestării ca terorist)(un musulman fundamentalist) au avut loc fără ca Israelul să fie implicat sau consultat. Ce bine se potrivește declarația psalmistului: Psalm 2:1 Pentru ce se întărâtă neamurile și pentru ce cugetă popoarele lucruri deșarte? 2 Împărații pământului se răscoală, și domnitorii se sfătuiesc împreună împotrivaDomnului și împotrivaUnsului Său, zicând: 3 “Să le rupem legăturile și să scăpăm de lanțurile lor!” 4 Cel ce șade în ceruri râde, Domnul Își bate joc de ei. 5 Apoi, în mânia Lui, le vorbește și-i îngrozește cu urgia Sa, zicând: 6 “Totuși, Eu am uns pe Împăratul Meu pe Sion, muntele Meu cel sfânt.” 7 ”Eu voi vesti hotărârea Lui” - zice Unsul… „ Ce vă zic vouă, zic tuturor: Vegheați !” v-o spun eu pentru că de fapt a spus-o Domnul Isus (Marcu 13:37). de Nelu Ciorba = amerotim@yahoo.com