Romanian Times | Noiembrie 2025

ROMANIANTIMES Recomandările FMI pentru România: Continuarea reformelor structurale, flexibilitate pe curs și pași hotărâți în corecția deficitului Care sunt reformele-cheie pentru României și cum ar trebui să arate fiscalitatea Board-ul Fondului Monetar Internațional (FMI) recomandă României implementarea unui mix adecvat de politici și reforme structurale care să sprijine creșterea economică, să restabilească echilibrele fiscal-bugetare și să protejeze stabilitatea financiară, se arată în cel mai recent raport al FMI cu privire la România, adoptat de comitetul director al Fondului. Raportul FMI vine după ce, în septembrie, o delegație a FMI a analizat la București evoluțiile recente ale economiei românești și planurile decidenților. Echipa Fondului a avut întâlniri cu oficiali din cadrul Ministerului Finanțelor, Băncii Naționale a României, și alte agenții guvernamentale, precum și cu reprezentanți ai sectorului privat și ai organizațiilor neguvernamentale. ”Directorii executivi au salutat pachetul amplu de reforme fiscale pentru perioada 2025- 2026, adoptat recent, care marchează un pas important în abordarea deficitelor gemene în creștere. Pe fondul unei consolidări fiscale ample necesare și cu riscuri înclinate în sens negativ, directorii au solicitat un mix adecvat de politici și reforme structurale ambițioase pentru a sprijini creșterea, a restabili sustenabilitatea fiscală și a proteja stabilitatea financiară”, se arată în documentul cu concluziile FMI, citat deAgerpres. FMI spune că e nevoie de noi măsuri, după 2026, pentru corecția deficitului record din 2024 și oprirea tendinței de creștere a datoriei publice Directorii FMI subliniază în raportul lor importanța ”executării complete” a consolidării fiscale planificate de Guvern în perioada 2025-2026, urmată de ajustări suplimentare pe termen mediu pentru a consolida încrederea piețelor, a asigura sustenabilitatea fiscală și pentru a opri tendința de creștere a datoriei publice. FMI arată în raport că ”deteriorarea considerabilă a finanțelor publice din 2024” a fost cauzată de ” o reformă costisitoare a pensiilor și majorarea repetată a salariilor publice, care au majorat cheltuiala cu pensiile și salariile publice cu 40%, respectiv 24%, în 2024 ” . În opinia acestora, pentru a facilita o consolidare fiscală favorabilă creșterii economice și echității sociale, reformele fiscale suplimentare pe termen mediu ar trebui să urmărească ”mobilizareaveniturilorși îmbunătățireaechității”,consolidândînacelași timpstimulentele pentru muncă și păstrând atractivitatea pentru investițiile de capital. ”Câțiva directori au recomandat prudență în aplicarea noilor măsuri fiscale, pentru a evita descurajarea suplimentară a cererii interne. Directorii au recomandat continuarea eforturilor în reformele structurale fiscale, inclusiv în managementul finanțelor publice, pentru a îmbunătăți guvernanța fiscală și eficiența cheltuielilor”, se mai arată în raport. Pe de altă parte, reprezentanții FMI au fost de acord că presiunile inflaționiste necesită o abordare precaută a politicii monetare, pentru a asigura revenirea inflației în intervalul țintă al BNR. Ei au recomandat ca reducerile ratei dobânzii să fie reluate doar după ce creșterea salariilor și a prețurilor se moderează într-un mod susținut. Recomandările FMI pentru reforma fiscal Cel mai important, FMI face o serie de recomandări pentru o reformă fiscală, astfel încât procesul de corecție a deficitului bugetar să fie susținut dincolo de 2026: FMI salută eliminarea scutirilor de impozit pentru IT, construcții și agricultură din 2025 și recomandă eliminarea tuturor scutirilor de impozit rămase – inclusiv pentru pensionari -, care, la nivel agregat, spune FMI, costă bugetul 0,6% din PIB. FMI arată că introducerea unei taxe moderate pe carbon din 2026 este un pas pozitiv, dar taxarea carbonului trebuie extinsă treptat. FMI recomandă creșterea accizelor și o traiectorie clară a taxei pe carbon, pentru a stimula eficiența energetică și investițiile verzi. FMI spune că România colectează din impozitul pe proprietate doar jumătate din media UE. O reformă bazată pe valoarea de piață și reducerea scutirilor ar aduce venituri suplimentare de 0,1–0,2% din PIB anual. Potrivit FMI, taxa pe cifra de afaceri din sectorul bancar, majorată la 4% și programată să expire la finalul anului 2026, riscă să afecteze intermedierea financiară, aflată deja la un nivel scăzut. În mod similar, taxa de 1% pe cifra de afaceri aplicată companiilor mari (IMCA) impune o povară disproporționată asupra firmelor cu marje de profit reduse, spune FMI. Autoritățile ar trebui, prin urmare, să analizeze măsuri alternative, mai puțin distorsionante, arată instituția. Pragul de încadrare ca microîntreprindere a fost redus de la 500.000 euro la 250.000 euro în 2025 și va fi coborât la 100.000 euro în ianuarie 2026, conform planurilor Guvernului. FMI susține o nouă reducere, până la 88.500 euro, în linie cu pragul de scutire de TVA, despre care spune că ar contribui la limitarea posibilităților de arbitraj fiscal. FMI vorbește și despre un impozit progresiv pe venit (PIT), cu mai multe praguri de impozitare, despre care spune că ar contribui la creșterea veniturilor bugetare (cu cel puțin 0,5% din PIB) și ar îmbunătăți echitatea fiscală. Potrivit FMI, care a mai recomandat și în trecut impozitul progresiv, România are una din cele mai ridicate poveri fiscale pe muncă, iar impactul taxării asupra factorului muncă ar putea fi atenuat prin reducerea contribuției la sănătate. Pentru salariații cu venituri mici, povara fiscală ar putea fi diminuată prin creșterea deducerilor fiscale sau printr-un program de sprijin financiar pentru angajații activi (in-work benefit). Reformele cruciale pentru România, în viziunea FMI Totodată, oficialii FMI au subliniat importanța avansării reformelor structurale în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență al autorităților și a îmbunătățirii (continuare în pagina 22) managementului investițiilor publice pentru a debloca fondurile disponibile ale Uniunii Europene (UE). FMI pune accent major pe faptul că România are una din cele mai reduse rate de participare la piața muncii, punctând că o creștere a ratei de participare ar echilibra finanțele publice și ar ajuta cu contrabalansarea tendinței demografice negative. ”Rata totalădeparticipare la forțademuncă (LFP) aRomâniei, depuțin sub 70% în 2024, este a treia cea mai scăzută din Uniunea Europeană, iar acest indicator este sub media UE pentru aproape toate grupele demografice, în special în cazul femeilor. Analiza experților arată că reducerea decalajului față de media europeană ar putea crește forța de muncă cu aproximativ 14,5% și majora PIB-ul potențial cu 6,5%. Politicile publice ar trebui să se concentreze pe sprijinirea angajării femeilor în economia formală, prin extinderea accesului la servicii de îngrijire a copiilor și investiții în calitatea educației”, subliniază FMI. ”Aceste reforme, împreună cu utilizarea completă a fondurilor UE, vor spori potențialul de creștere pe termen mediu și vor sprijini consolidarea fiscală și reechilibrarea externă. Reformele în domeniul guvernanței, inclusiv o mai bună gestionare a sectorului întreprinderilordestat(prinAMEPIP)șiomaimarepredictibilitateacadruluidereglementare, sunt de asemenea cruciale pentru a consolida atractivitatea României pentru investiții. Creșterea ratei de participare pe piața muncii prin investiții în capitalul uman ar contribui la atenuarea efectelor unei perspective demografice nefavorabile. Tranziția planificată a României către o economie cu emisii reduse de carbon, împreună cu finalizarea Uniunii Energetice la nivelul UE, va contribui la consolidarea securității energetice”, au mai punctat oficialii FMI în raportul cu recomandări pentru România. Potrivit FMI, fluxurile de investiții străine directe în România (ISD) sunt așteptate să crească ușor în 2025, la 2,6% din PIB, susținute de atractivitatea României ca destinație pentru relocarea investițiilor industriale (reshoring). În schimb, fluxurile de investiții de portofoliu în obligațiunile suverane sunt estimate să scadă, având în vedere consolidarea fiscală planificată. FMI recomandă ”flexibilitate” pe cursul valutar, cu o abordare prudentă din cauza datorieimari în valută – Supraevaluarea cursului de schimb a contribuit la slăbirea competitivității În raportul FMI se arată că supraevaluarea cursului de schimb a contribuit la slăbirea competitivitățiiexterne, întimpcedirectoriiFondului spuncăBNRarputeapermitemișcări