Binecuvântări din cartea Apocalipsa

Pag. 188 of 231 să învârtească o sabie învăpăiată, ca să păzească drumul care duce la pomul vieții. Citind Ezechiel 10:1-20 putem vedea mai multe detalii despre heruvimi. Când menționează căderea diavolului, care era un heruvim, profetul a scris: Ezec.28:14 Erai un heruvim ocrotitor cu aripile întinse; te pusesem pe muntele cel sfânt al lui Dumnezeu, și umblai prin mijlocul pietrelor scânteietoare. Ceea ce a văzut Ioan posibil să fie serafimi care sunt descriși de profetul Isaia astfel: Isaia 6:1 În anul morții împăratului Ozia, am văzut pe Domnul șezând pe un scaun de domnie foarte înalt, și poalele mantiei Lui umpleau Templul. 2 Serafimii stăteau deasupra Lui, și fiecare avea șase aripi: cu două își acopereau fața, cu două își acopereau picioarele, și cu două zburau. 3 Strigau unul la altul și ziceau: "Sfânt, sfânt, sfânt este Domnul oștirilor! Tot pământul este plin de mărirea Lui!" 4 Și se zguduiau ușorii ușii de glasul care răsuna, și Casa s-a umplut de fum. 5 Atunci am zis: "Vai de mine! Sunt pierdut, căci sunt un om cu buze necurate, locuiesc în mijlocul unui popor tot cu buze necurate, și am văzut cu ochii mei pe Împăratul, Domnul oștirilor!" O scenă foarte asemănătoare, dacă nu exact aceeași scenă pe care Ioan o vede în revelația Lui Christos Domnul. Trebuie remarcat ceva extrem de important. În fața Scaunului de Domnie al Domnului pot sta numai cei curați. Când tu și cu mine, vom sta înaintea Scaunului de Domnie al Domnului, pentru toată eternitatea, vom vedea aceste creaturi vii care sunt inteligente și perspicace. Zi și noapte ziceau fără încetare : "Sfânt, sfânt, sfânt este Domnul Dumnezeu, Cel Atotputernic, care era, care este, care vine!" „Sfânt, sfânt, sfânt” reliefează sfințenia supremă, perfectă și unică a lui Dumnezeu, folosind repetiția pentru accentuare, și nu limitare („de trei ori”). Este o practică obișnuită în contextele ebraice și biblice pentru a denota superlativul și indicând Trinitatea (Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt) în contextul întregii Scripturi. Expresia, numită Trihagion, semnifică faptul că Domnul Dumnezeu este complet pus deoparte și vrednic de închinarea supremă . A văzut Isaia, a văzut Ioan și vom vedea și noi. Vom mai vorbi despre Serafimi în cartea Apocalipsa.