Romanian Times | Martie 2021

ROMANIANTIMES Actualitate 17 ”Adeverință electronică verde”: Comisia Europeană vrea ca aceasta să se elibereze doar pentru serurile autorizate de EMA Cum va arăta „pașaportul digital de vaccinare” Comisia Europeană a prezentat miercuri, 17 martie, propunerea privind o adeverință electronică verde, cu scopul de a facilita libera circulație, în condiții de siguranță, în interiorul UE în timpul pandemiei de COVID-19. Adeverința electronică verde va constitui dovada că deținătorul a fost vaccinat împotriva COVID-19, a primit un rezultat negativ la testul de depistare a infecției cu virusul SARS-CoV-2 sau s-a vindecat de COVID-19. Adeverințele vor fi disponibile gratuit, în format digital sau pe suport de hârtie, și vor include un cod QR care să le garanteze securitatea și autenticitatea. Comisia va institui un portal pentru a se asigura că toate adeverințele pot fi controlate în întreaga UE și va sprijini statele membre în ceea ce privește punerea în aplicare din punct de vedere tehnic a adeverințelor. Statele membre au în continuare responsabilitatea de a decide ce restricții în materie de sănătate publică pot fi eliminate pentru călători, dar vor trebui să aplice aceste derogări în același mod și călătorilor care dețin o adeverință electronică verde. Elementele-cheie ale regulamentului propus astăzi de Comisie: Adeverința electronică verde va acoperi trei tipuri de adeverințe – adeverințele de vaccinare, adeverințele privind testarea pentru SARS-CoV-2 (prin teste RT-PCR sau teste antigenice rapide) și adeverințele pentru persoanele care s-au vindecat de COVID-19. Ce teste COVID-19 vor fi acceptate? Din motive de fiabilitate, numai rezultatele așa-numitelor teste NAAT (inclusiv ale testelor RT-PCR) și ale testelor antigenice rapide – incluse în lista stabilită pe baza Recomandării 2021/C24/01 a Consiliului – ar trebui să poată fi incluse într-o adeverință de testare eliberată în temeiul regulamentului propus. De ce nu vor fi incluse autotestele? Autotestarea nu se efectuează în condiții controlate și aceste tipuri de teste sunt considerate, deocamdată, mai puțin fiabile. Adeverințele ar trebui să fie eliberate de autoritățile sanitare, care nu pot însă să controleze testele efectuate, de exemplu, la domiciliu și, prin urmare, nu pot emite adeverințe fiabile pentru acestea. - Adeverințele vor fi eliberate în format digital sau pe suport de hârtie .Ambele vor avea un cod QR care va conține informații esențiale necesare, precum și o semnătură digitală care să ateste autenticitatea adeverinței. - Comisia va institui un portal și va sprijini statele membre să dezvolte programe informatice pe care autoritățile să le poată utiliza pentru a verifica toate semnăturile de pe adeverințe în întreaga UE. Datele cu caracter personal ale deținătorilor de adeverințe nu sunt transmise către portal și nu sunt păstrate de statul membru care efectuează verificarea. - Adeverințele vor fi disponibile gratuit , în limba sau limbile oficiale ale statului membru emitent, precum și în limba engleză. Principiul nediscriminării: - Toți cetățenii – fie că au fost sau nu vaccinați – ar trebui să beneficieze de o adeverință electronică verde atunci când călătoresc înUE. Pentru a preveni discriminarea persoanelor care nu sunt vaccinate, Comisia propune crearea nu numai a unei adeverințe de vaccinare interoperabile, ci și a unor adeverințe de testare pentru COVID-19 și a unor adeverințe pentru persoanele care s-au vindecat de COVID-19. - Același drept pentru călătorii care dețin o adeverință electronică verde – în cazul în care acceptă dovada vaccinării pentru a renunța la anumite restricții în materie de sănătate publică precum testarea sau carantina, statele membre ar trebui să accepte, în aceleași condiții, și adeverințeledevaccinareeliberate încadrul sistemului deadeverințeelectronice verzi.Această obligație s-ar limita la vaccinurile care au primit o autorizație de introducere pe piața UE, dar statele membre pot decide să accepte și alte vaccinuri. - Notificarea altor măsuri – în cazul în care un stat membru continuă să le solicite deținătorilor unei adeverințe electronice verzi să stea în carantină sau să efectueze un test, statul respectiv trebuie să notifice Comisia și toate celelalte state membre și să își argumenteze decizia de a fi luat astfel de măsuri. Adeverințele vor include un set limitat de informații, cum ar fi numele, data nașterii, data eliberării, informații relevante cu privire la vaccin/test/vindecare și un identificator unic al adeverinței.Aceste date pot fi verificate numai pentru a confirma și a verifica autenticitatea și valabilitatea adeverințelor. Adeverințele electronice verzi vor fi valabile în toate statele membre ale UE, iar Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția vor putea recurge la ele. Adeverințele electronice verzi ar trebui să fie eliberate pentru cetățenii UE și membrii de familie ai acestora, indiferent de naționalitatea lor. Aceste adeverințe ar trebui să li se elibereze și resortisanților țărilor terțe care își au reședința în UE și vizitatorilor care au dreptul de a călători în alte state membre. (continuare in pagina 20) Călătorind prin România și Paradis (continuare din pagina 11) înseamnă că, în timp ce lumea clasică are Parthenonul, templele de la Girgenti, Colosseumul, lumea gotică, fațadele de la Chartres sau Wells, Renașterea, colonadele de laSfântul Petru sau fântânile și grădinile de la Versailles, biserica pictată de la Sucevița este de o importanță egală în lumea artei căreia îi aparține: arta bizantină. Impresia contactului cu această fascinantă capodoperă a Bizanțului secundar, susține Sitwell, depășește șocul resimțit de călătorul avizat la contactul cu San Marco, San Vitale din Ravenna sau Cappella Palatina din Palermo. DinsalbadecapodoperevizitatedeSitwell, se desprinde încă o perlă: Voronețul e o biserică micuță, uitată în îndepărtatele ținuturi bucolice, dar puritatea stilului său se află în armonie cu pădurile și poienile neatinse. Romantica sa istorie o asociază pe vecie cu Ștefan cel Mare (...) Voroneț are acea distincție princiară, comparabilă cu o temă din mottoul unei bucăți muzicale pentru care echivalentul e de găsit în muzica acelei țări cu care Bucovina și îndeosebi vechile sale biserici au atâtea afinități. Una din cele mai interesante observații ale lui Sitwell este aceea că, dacă ar exista o hartă a influențelor Bizanțului asupra ortodoxiei, Sucevița și Voronețul ar părea izolate pe un petec de pământ ca un vârf de lance terminal, dincolo de care orice influență a imperiului fantomatic a încetat. Sunt ultimele monumente de acest tip dintr-o parte a Europei în care catolicii erau mai ostili decât turcii. Dar e de luat în calcul încă o surprinzătoare constatare a lui Sitwell, care îl leagă pe acesta și de criticul Sir Talbot Rice și de cartea acestuia, Byzantine Painting at Trebizond , meditând asupra conexiunilor estetice mai degrabă între Trapezunt (Trebizonda) și Bucovina, decât între Bizanț și Bucovina. Conchide Sitwell că Mânăstirea Sumela din Trapezunt, oricare ar fi datarea frescelor sale, este mai apropiată decât orice altă construcție de mânăstirile pictate din Bucovina . S-ar putea afirma, prin analogie, că între Sumela și Sucevița, sau Voroneț, există tot atât demulte legături pe cât există între casele similare zugrăvite în alb, cu acoperișurile boltite de la Capri sau Amalfi și din împrejurimi, și casele identice de la Santorini sau Mykonos din insulele grecești 5 . Misterul persistenței și al prospețimii culorilor din bisericile pictate de la Sucevița și Voroneț este atribuit de către Sitwell faptului că artiștii au executat frescele exterioare cu migala și atenția care, în epoca medievală, erau acordate picturii miniaturilor, utilizânt cantități foarte mari de pigmenți. Picturile au fost executate cu tot formalismul artistului primitiv, atât în concepție, cât și în execuție. La mii de kilometri distanță de Bucovina, în Trapezunt, la Mânăstirea Sumela, se petreceau fenomene culturale identice, care apropie creatorii în mod inefabil și etern, sporind misiunea universală a artei. * Ocălătorieactuală, caaceea făcutăaici prin lumile ce respiră prin starea fondatoare de Dumnezeu ca lumină este, prin ea însăși, o căutare a Paradisului și a paradisurilor pierdute . Civilizațiile la care ne-am referit mai sus, cum sunt acelea din Țările Române sau Trapezunt, pot fi analizate din perspectiva că paradisul devine, într- un context escatologic, substanța unui 5 Sir Sacheverell Sitwell – Călătorie în România , Cuvânt înainte, traducere și note de Maria Berza, Ed. Humanitas, București, 2011 – p. 232. program iconografic 6 : bisericile au fost construite cu conștiința că reprezintă niște chivoturi ale legii, modele “ în carne și oase ” ale formei cosmosului mântuit, având în proră viitorul escatologic, paradisul figurat ca ospăț celest, și în pupă trecutul escatologic, figurat ca Judecată de Apoi. Căutările celui ce se simte întristat de pierderea paradisurilor se întâlnesc cu călătoriile lui Sitwell la Sucevița, Voroneț sau Sumela, dar și cu acelea, orbești, ale contemporanilor: când s-a născut în lumea noastră conștiința modernă, cu conștiința ei istorică, paradisurile deja dispăruseră. Rămăseseră numai, în inconștientul ei, să lucreze pentru a o organiza, instinctele în care fusese sădită nostalgia paradisului și setea neizbăvită după aducerea lui în ființă 7 . Sensul vieții omului de azi a devenit căutareaParadisului și a paradisurilor, câtă vreme “ vietatea socială ” (cf. Aristotel) s-a transformat din sihastru într-un solitar virtual rătăcind în căutarea luminii, numită uneori și Dumnezeu. *** 6 Patapievici, Horia Roman – Două eseuri des- pre Paradis și o încheiere, Editura Humanitas, București, 2018. Premiul Uniunii Scriitorilor din România și Cartea Anului. 7 Ibid, p. 22.