Romanian Times | Mai 2023

Cultură 9 Ce știu și ce pot economiștii (O întrebare pe care mi-am pus-o prin 2008 și la care încă aștept răspuns...) de Andrei PLEȘU În ce mă priveşte, cînd e vorba de economie, nici nu ştiu, nici nu pot. Mă tem că sînt mai mult decît incompetent: sînt inapt. Îmi lipseşte, probabil, alcătuirea mentală necesară pentru a pricepe rapid şi adecvat despre ce este vorba. Prin urmare, mă bizui, fără rezerve, pe specialişti. Îi cred. Merg pe mîna lor. Mai ales că mulţi dintre ei – de fapt, toţi – se socotesc profesioniştii unei ştiinţe. O ştiinţă cu legi clare, cu premii Nobel, cu dexterităţi tehnice, care se formează laborios, în universităţi de profil. Cînd economiştii spun ceva, e musai să fie cum spun ei. Nu sînt „eseişti”, nu sînt „metafizicieni” obscuri, nu sînt scriitori de popularizare. Au pe mînă instituţii-cheie, state întregi, nenumărate organisme internaţionale şi, în fond, soarta lumii. Uneori, însă – acum, de pildă –, sînt descurajat. Nu mai mi-e clar ce ştiu economiştii şi ce pot face cu ceea ce ştiu. Secontrazic, facpredicţii vagi, n-ausoluţii. Criza economică pare să fie o evidenţă, dar e curios că ea n-a fost presimţită la timp şi că n-a putut fi prevenită. Sau dacă nu e curios, dacă e normal să nu poţi evita o criză de anvergură, atunci încrederea mea în competenţele ştiinţei economice – ca şi într-o legitate a realităţii economice – e serios fisurată. S-ar zice că sîntem la nivelul seismologiei: aflăm că vine cutremurul abia cînd, practic, el a şi început. Unii zic, cu o competenţă baritonală, că marele pericol este inflaţia. Alţii zic că, dimpotrivă, marele pericol Sursa - Dilema veche ROMANIANTIMES este recesiunea. Pentru cei dintîi, soluţia e limitarea consumului. Pentru ceilalţi, soluţia e stimularea consumului. Milton Friedman crede că panaceul e piaţa, care reglează, de la sine, totul. John Kenneth Galbraith crede că piaţa e o idee depăşită şi un regulator arbitrar. Marele Keynes garantează viitorul capitalismului, cu condiţia ca statul să asume, în mod inteligent, atunci cînd e cazul (cînd apare riscul – inerent – al stagnării), un rol de stimulent eficace. Dimpotrivă, marele Schumpeter e de părere că sistemul capitalist va fi, pe termen lung, incapabil să supravieţuiască. Problema e ce facem noi, profanii, în timp ce toate aceste dispute se desfăşoară, boreal, peste capul nostru. Ne lăsăm sau nu ne lăsăm pe mîna „experţilor”? N-avem de ales. Ne lăsăm. Dar pe mîna căruia dintre ei? Robert Heilbroner, autorul unei frumoase cărţi despre evoluţia ideilor în economie (Filosofii lucrurilor pămînteşti), vorbea, încă din 1986, despre „neputinţa ştiinţei economice contemporane de a oferi o evaluare convingătoare sau durabilă privind logica economică a situaţiei noastre istorice actuale”. Într-adevăr. Ca să faci previziuni corecte, trebuie să te poţi bizui pe o regularitate fermă a fenomenelor de care te ocupi. Or nu există regularitate fermă a progresului tehnologic (a cărui influenţă asupra vieţii economice e decisivă), nu există regularitate fermă a comportamentului uman, a evenimentelor naturale şi a evoluţiilor politice. Economiştii nu pot lua în calcul decît realităţi imediate, conjuncturi „actuale” şi dezvoltări „posibile”. În acest sens, ei sînt „realişti”. Prea realişti: nu-şi pot permite să rişte ipoteze de lucru dincolo de orizontul vremii lor, dincolo de mentalităţile, stereotipiile şi obsesiile veacului. Cred, de aceea, că ne confruntăm nu doar cu o criză economică, ci cu o criză a ştiinţelor economice. Şi că prima n-ar fi existat fără cea de a doua. Uniunea Europeană vrea să se doteze cu o “listă neagră” Dupămodelul listeinegrefolosite împotrivapersonalităților ruse implicate în invadarea Ucrainei, Uniunea Europeană vrea să sancționeze persoanele care se dedau la acte de corupție peste tot în lume. ComisiaEuropeanăaprezentat propuneri pentruarmonizareadispozițiilor penale anticorupție în UE, dar și cu privire la adăugarea pe “lista neagră” a sancțiunilor europene a autorilor de acte de corupție oriunde în lume, notează Le Soir. “Dăm un mesaj clar: UE nu este deschisă față de cei care se dedau la corupție, oriunde s-ar produce.” “Corupția poate amenința pacea și securitatea internațională, alimenta crima organizată, terorismul și alte crime. De aceea, noi ne lărgim câmpul de acțiune pentru a lupta contra corupției în lumea întreagă”, a declarat șeful diplomației UE, Josep Borrell într-o conferință de presă. Potrivit cadrului legislativ propus de Comisie, care mai trebuie aprobat de cei 27, aceste persoane considerate ca fiind implicate în “activități grave de corupție”, oricare ar fi naționalitatea lor, ar putea să-și vadă înghețate bunurile în UE, iar șederea lor pe teritoriul european ar putea fi interzisă. De asemenea, ar fi privați de acces la resursele financiare ale unor indivizi sau entități înUE.Acest mecanismvizează corupția pasivă sau activă, deturnarea de fonduri de către un agent public, în special în țările considerate necooperante în materie fiscală sau care eșuează în lupta contra spălării de capitaluri și finanțării terorismului. Ar fi un “sistem similar” regimurilor de sancțiuni adoptate, de exemplu, împotriva personalităților ruse implicate în invadarea Ucrainei și puse pe “lista neagră” a UE, dar diferența e că “nu mai e vorba să se țintească un stat terț specific”, ci indivizi, oricare ar fi ei, a remarcat vicepreședinta Comisiei Vera Jourova. “Legea Magnistki” Acestdispozitivesteînruditcu“legeaMagnistki”dinStateleUnite, adoptată mai întâi în 2012 pentru a sancționa ruși acuzați a fi implicați în moartea în detenție a unui avocat care denunța corupția, apoi lărgită în 2016 la toți suspecții de încălcarea drepturilor omului sau acte importante de corupție în lume. La sfârșitul lui 2020, UE se dotase deja cu capacitatea de a sancționa autorii unor “încălcări grave ale drepturilor omului” peste tot în lume. În practică, punerea unei persoane pe această listă neagră anticorupție ar fi propusă formal de șeful diplomației UE și ar trebui aprobată în unanimitate de cei 27. “Nu putem să-i țintim pe toți cei care sunt corupți în țări terțe. Există întotdeauna un anumit grad de apreciere politică”, dar pentru a pune pe cineva pe listă, “ar fi nevoie de informații care să arate că această persoană s-a dedat la un act grav de corupție”, fie că este vorba de surse deschise (media, declarații publice...), rapoarte ale unor universitari sau ONG-uri, de informații culese de serviciile de informații ale statelor membre, precizează Comisia. Biserica Ortodoxă Română respinge parteneriatul civil după condamnarea României la CEDO PatriarhiaRomană dezaprobă “constant promovarea ideii de parteneriat civil”, a reacționat BOR după decizia CEDO, care cere României să adopte o formă juridică de recunoaștere a familiilor formate din persoane de același sex. Patriarhia Romană consideră că legiferarea parteneriatului civil reprezintă “nu doar o inutilă suprapunere cu valida instituție a căsătoriei, ci și o reală subminare a asumării responsabilității integrale a celor doi soți, precum și sursa toxică (dovedită în alte societăți) a destrămării importanței și autorității moral formatoare a familiei”. “În realitate, parteneriatul civil legalizează concubinajul, îi deresponsabilizează în timp pe cei doi parteneri în detrimentul mamei și al copilului, deservind practic interesul major al acestuia”, susține BOR, în opinia căreia cadrul legal care protejează în mod optim “creșterea, educația și instruirea copiilor” este doar familia naturală (art. 48, al. 1 din Constituția României). “Din punct de vedere moral parteneriatul civil este un surogat al căsătoriei și un element destructurant al ordinii spirituale și morale din societate”, se mai arată în comunicat. Legalizarea parteneriatelor civile a devenit pretutindeni unde a fost acceptată primul pas spre legalizarea “căsătoriei între persoanele de același sex”, ea nefiind decât mijlocul prin care se poate ajunge la această “căsătorie”, susține BOR, care vorbește de mișcări politice “șirete”. BORmai spune că domeniul dreptului familiei este “strâns legat de tradițiile culturale și istorice ale fiecărei societăți și de concepțiile sale profunde”: “Așadar niciun text european sau internațional nu poate obliga statele să creeze un statut particular pentru cei care coabitează, fie ei de sex diferit, fie de același sex”. În realitate, au mai existat decizii ale CEDO în urma cărora state precum Grecia și Italia au adoptat parteneriatul civil pentru cuplurile homosexuale. CEDO a pronunțat marți, 23 mai a.c., o hotărâre în cazul Buhuceanu și Ciobotaru și alte 20 de familii contraRomâniei, înurma căreiaBucureștiul trebuie să adopte o formă juridică de recunoaștere a familiilor formate din persoane de același sex. CEDO a constatat în acest caz faptul că România a încălcat Articolul 8 al Convenției, care protejează viața de familie, în cazul celor 42 de petenți. În urma acestei decizii istorice, pentru a fi în acord cu Convenția, România trebuie să adopte o formă juridică de recunoaștere a familiilor formate din persoane de același sex. ”Curtea a ajuns deja la concluzia existenţei unei obligaţii pozitive în temeiul articolului 8 din Convenţie de a asigura recunoaşterea şi protecţia juridică a cuplurilor de acelaşi sex şi a constatat o încălcare a acestei obligaţii în cauzele Oliari şi alţii şi Fedotova şi alţii (…) Această obligaţie pozitivă nu ar trebui să depindă de circumstanţele naţionale. Obligaţia de a se asigura că reclamanţii aveau recunoaşterea şi protecţia juridică a familiilor lor respective este general aplicabilă în temeiul Convenţiei: reclamanţii – care constituiau de facto familii de acelaşi sex în România – aveau acelaşi drept la recunoaştere şi protecţie juridică în temeiul articolului 8”, arată CEDO. ”Curtea constată că niciunul dintre motivele de interes public invocate de Guvern nu prevalează asupra interesului reclamanţilor de a vedea relaţiile lor respective recunoscute şi protejate în mod corespunzător de lege. Curtea concluzionează că statul pârât şi-a depăşit marja de apreciere şi nu şi-a respectat obligaţia pozitivă de a asigura dreptul reclamanţilor la respectarea vieţii private şi de familie a acestora”, mai arată judecătorii CEDO. Sursa: universul.net Sursa: euractiv.ro