19 / 24
MESAJE BIBLICE
editații creștine
19
Ioan Sinitean, Prezbiter în Biserica Logos, Chicago
ROMANIANTIMES
GENEZA BISERICII LUI CHRISTOS
(o scurtă perspectivă)
B. FONDAREABISERICII sau Geneza Bisericii
„Nașterea”
și
„primii pași”
ai bisericii lui Hristos sunt prezentate în FapteleApostolilor
cap. 2. Nașterea Bisericii a avut loc în Ziua Cincizecimii. Sărbătoarea era ținută în luna
Iunie și era o sărbătoare națională pentru evrei. Sărbătoarea Cincizecimii avea mai multe
scopuri:
- Să celebreze Sărbătoarea Secerișului grâului (
„Să ții sărbătoarea secerișului, a celor
dintâi roade din munca ta, din ceea ce vei semăna pe câmp...”
Ex.23:16)
- Să păstreze amintirea dării legii de către Moise.
- Să marcheze Sărbătoarea Săptămânilor (
„Să ții sărbătoarea săptămânilor, a celor dintâi
roade din secerișul grîului...”
Ex.34:22)
- Să mulțumească Domnului la Sărbătoarea primelor roade prin dărnicie (
„În ziua celor
dintâi roade, când veți aduce Domnului un dar de mâncare, la sărbătoarea încheierii
săptămânilor (Cincizecimea), să aveți o adunare sfântă...”
(Num.28:26)
Coborârea Duhului Sfânt
la Cincizecime a fost o „demonstrație” vizuală, o dovadă
certă că promisiunea Domnului Isus s-a împlinit. Primul capitol din FapteleApostolilor ne
spune despre întâlnirea lui Isus cu apostolii de peMunteleMăslinilor, unde le spune că vor
fi mărturisitorii Lui față de toată lumea. El le spune, de asemenea, că trebuie să aștepte la
Ierusalim până când primesc putere de sus. Apoi El S-a înălțat și a dispărut din ochii lor.
GENEZABISERICII
În capitolul al 2-lea din Cartea Faptelor Apostolilor citim despre începutul Bisericii.
Apostolul Petru, plin de Duhul Sfânt, le spune ascultătorilor că ceea ce s-a
întâmplat în ziua Cincizecimii are legătură cu ce s-a întâmplat cu 50 de zile în urmă, și
anume cu răstignirea și moartea lui Isus din Nazaret, că absolut totul ce a survenit a fost
în Planul lui Dumnezeu.
- A fost planificat înainte de Creație (după sfatul hotărât și după știința mai dinainte a lui
Dumnezeu).
- S-a împlinit în istoria omenirii cu exactitate (vs.22-23).
- Isus din Nazaret a fost „omul” adeverit (aprobat de Dumnezeu).
- Făgăduința Duhului Sfânt a fost ca urmare a proslăvirii lucrării Sale de către Tatăl.
Cincizecimea este ziua de naștere a Bisericii, iar aceasta se bazează pe șapte principii
cardinale:
1. Moartea lui Hristos -
Voi L-ați răstignit - O moarte sângeroasă
(v.23)
2. Învierea lui Hristos -
Dar Dumnezeu L-a înviat dintre cei morți - O înviere victorioasă
(v.24)
3. Ascensiunea lui Hristos -
O înălțare ca Domn vs.31-36
4. Trimiterea Duhului Sfânt prin Hristos -
O revărsare a Duhului Sfânt
(ca dovadă).
5. Botezul prin autoritatea Lui ca urmare a credinței în Hristos -
O ascultare de porunca
lui Hristos.
6. Botezul „în numele Tatălui și al Fiului și al Duhului Sfânt pentru iertarea păcatelor” -
O
mărturisire a credinței biblice în Dumnezeul Trinitar.
7. Mântuirea în Numele lui Hristos –
O însușirea a binecuvântării venite prin lucrarea
lui Hristos.
Fără aceste pietre de temelie, nu putea exista nici o biserică a Noului Testament. Cu câteva
luni înainte de moartea Sa, Isus a spus:
„Pe această piatră voi zidi Biserica Mea
” (Matei
16:18). El a vorbit despre o acțiune viitoare, dar, după prima sărbătoare a Cincizecimii
Evreiești survenită după învierea Lui, Biserica e menționată ca fiind deja în existență.
Biserica a început în Ziua Cincizecimii, la cincizeci de zile după Paște, după ce Domnul
Isus a murit și a înviat. Cuvântul tradus „biserică” provine din două cuvinte grecești care
înseamnă împreună
“chemați afară”
(din lume pentru Dumnezeu)
. Cuvântul este folosit
în toată Biblia pentru a se referi la toți cei care sunt născuți din nou (Ioan 3: 3, Romani 10:
9-10). Cuvântul Biserică, atunci când este folosit pentru a face referire la toți credincioșii
de pretutindeni, este sinonim cu termenul
Trupul lui Hristos
(Efeseni 1:22-23, Coloseni
1:18).
Cuvântul Biserică apare pentru prima dată în Matei 16, când Domnul Isus îi spune lui
Petru:
„Pe această piatră voi zidi Bisericamea și porțile Hadesului nu o vor birui”
(v.18).
„Piatra” aici este declarația făcută de Petru:
„Tu ești Hristosul, Fiul Dumnezeului cel viu”
(v.16), nicidecum Petru însuși, așa cum susțin unii.
Conform lui Efeseni 1:4, Biserica a fost în planul lui Dumnezeu înainte de întemeierea
lumii. Apostolul Pavel susține că înțelepciunea nespus de felurită a lui Dumnezeu se face
cunoscută „prinBiserică,” înconformitate cu„scopul etern” (literal, „planului veacurilor”),
care a fost realizat prin misiunea lui Hristos pe pământ (Efeseni 3:10-11).
C. CREȘTEREABISERICII și Extinderea Bisericii lui Hristos
Cartea Faptele Apostolilor se concentrează în mod special asupra creșterii remarcabile a
Bisericii sub providența lui Dumnezeu și prin puterea Duhului Sfânt. Evanghelistul Luca
face consemnări deosebit de importante despre extinderea Bisericii (F.A. 2:43-47; 5:14;
6:7; 9:31; 12:24; 16:5; 19:20),
Faptele Apostolilor fiind o sursă importantă de informații despre creșterea Bisericii
primare.
Cartea Faptele Apostolilor consemnează în mod repetat creșterea numerică și spirituală
a Bisericii primare. De exemplu, paragraful din Fapte 2:42-47 constituie o adevărată
fotografie a vieții ei interne. Prima Biserică din Ierusalim a fost o Biserică răscumpărată
pentru că cei ce o formau
„au primit cuvântul Lui”
, au acceptat mesajul lui Petru despre
mântuire în Răscumpărătorul, Domnul Isus Hristos. Biserica din Ierusalim a crescut ca
urmarea a acceptării voii lui Dumnezeu, inclusiv a persecuției în urma căreia membrii
ei s-au răspândit cu scopul evanghelizării altor regiuni. De asemenea, Biserica din
Ierusalim a crescut și ca urmarea unei bune cooperări între credincioși. Creșterea Bisericii
este posibilă numai prin prezența lui Dumnezeu și a Fiului Său Isus Hristos, care spune:
„Despărțiți de Mine nu puteți face nimic”
.
Sub raport numeric, într-o perioadă relativ scurtă,
biserica a crescut atât de rapid încât a ajuns la cinci mii
de bărbați adulți (F.A.4:4), plus mii de femei și copii, și
aceasta până la uciderea lui Ștefan (F.A.7:60). Se pare
că la un moment dat Biserica număra nu mai puțin de
douăzeci de mii de suflete. Acest lucru ar fi constituit
mai mult de o treime din populația orașului, estimată la
aproximativ cincizeci și cinci de mii.
1. Caracteristici ale bisericii din Ierusalim:
- Persoanele individuale primesc și acceptă Evanghelia
harului în Isus și sunt primite în Biserică. Versetul 41
spune:
„Cei care au primit cu bucurie cuvântul Lui au
fost botezați; și în acea zi au fost adăugate aproximativ
trei mii de suflete”.
VAURMA
Nu ni se spune că toți au crezut, dar aceia care au primit darul gratuit oferit de Dumnezeu
au fost născuți de sus și regenerați la o viață spirituală autentică, făcuți membri în Familia
lui Dumnezeu și în comunitatea răscumpăraților Lui. Biserica funcționează ca trup al lui
Hristos, El fiind Capul Trupului. Nașterea miraculoasă a Bisericii la Cincizecime este
demonstrarea puterii iubirii și harului lui Dumnezeumanifestate în salvarea oamenilor din
păcat prin Mântuitorul Isus.
- Au fost botezați (v. 41a). Botezul este semnul exterior al pocăinței. Este semnul fizic că
o persoană se identifică cu Hristos și își supune viața lui Dumnezeu.
- Botezul este o poruncă, prima poruncă dată celor care se pocăiesc. Domnul nostru Însuși
a spus:
„Duceți-vă și faceți ucenici din toate neamurile, botezându-i în numele Tatălui, al
Fiului și al Duhului Sfânt”
(Matei 28:19). El spune:
„Cine va crede și se va boteza, va fi
mântuit; dar cine nu va crede, va fi osândit.”
(Marcu 16:16).
- Pentru cei născuți în Familia lui Dumnezeu rezultă în mod inevitabil CREȘTEREA.
Faptele Ap. 2:42 menționează că:
„Ei stăruiau în învățătura apostolilor, în legătura
frățească, în frângerea pâinii, și în rugăciuni”
. În textul original se spune:
„Ei s-au
dedicat continuu învățăturii apostolilor”
, învățăturii celor care l-au văzut pe Isus și au
primit-o direct de la El.
- Prima Biserică a dat dovadă că este răbdătoare și loială. Isus a spus discipolilor Săi în
Ioan 15:4:
„Rămâneți în Mine, și Eu voi rămânea în voi. După cum mlădița nu poate
aduce roadă de la sine, dacă nu rămâne în viță, tot așa nici voi nu puteți aduceți roadă,
dacă nu rămâneți în Mine”.
- Prima Biserică a crescut continuu în învățătura Cuvântului. Biserica are autoritatea și
responsabilitatea de a predica, învăța, primi și asculta de Cuvântul lui Dumnezeu prin
puterea Duhului Sfânt.
- Prima Biserică a exercitat în mod continuu caracterul asemănării cu Hristos: Frăția
(koinônia – virtutea de a împărtăși ceva – Rom.15:26, 1Cor.1: 9, 10:16, 2Cor.6:14, 8:
4, 9:13, 13 : 14, Gal.2: 9, Flp.1: 5, 2: 1, 3:10, Flm.1: 6, Ev.13:16, 1 În.1: 3, 1: 6-7) este
menționată în atâtea texte ale Noului Testament. Ea a determinat creșterea ucenicilor lui
Isus în asemănarea Lui.
- Unitatea Bisericii din Ierusalim s-a bazat pe doctrina apostolilor. Unitatea noastră trebuie
să se bazeze nu pe doctrina omului, ci pe doctrina apostolilor (Gal.1:6-10, 2Tes.3:16).
- Biserica din Ierusalim era unitară și activă, nu era letargică. Faptul că doctrina a fost
formulată și stabilită nu a însemnat că biserica a încetat să-și facă lucrarea (1Cor.15:58).
- Unitatea bisericii din Ierusalim a dus la o creștere rapidă. Noii convertiți nu apar la
întâmplare, ci sunt rezultatul ascultării cu devotare de Cuvântul lui Hristos (Mat.28:18-
20).
- Duhul Sfânt i-a călăuzit pe noii credincioși ai Bisericii din Ierusalim și ei s-au alăturat
acelui nucleu al părtășiei creștine.
(continuare din numarul trecut)