17 / 24
ROMANIANTIMES
Pe urmele lui Michelangelo,
(continuare in pagina 20)
“În viață, frumusețea dispare. În artă, nu.” ~
Leonardo da Vinci
Invitatul meu de astăzi este tânărul pictor
timișorean Dan Ianoș, posesorul unui talent uriaș ce
pare a fi contemporan cu marii artiști ai Renașterii, un
nume deja cunoscut în viața artistică a orașului meu
natal, în egală măsură admirat și iubit de publicul
amator de artă și frumos. Cine este Dan Ianoș, care
sunt planurile și visurile sale veți află în rândurile de
mai jos, și sper că acest articol să fie biletul vostru de
intrare într-o lume sensibilă și însetată de frumos-lumea
artistului Dan Ianoș.
MaraCîrciu:CareestepovesteapictoruluiDanIanoș?
Când și cum ai descoperit pasiunea pentru pictură?
Dan Ianoș:
Pasiunea mea pentru artă s-a manifestat
timpuriu, aș spune pe undeva în jurul vârstei de doi ani.
Pe vremea aceea, începusem să desenez cai, soldați,
bineînțeles, foarte stilizat. Țin minte că mama mea mi-a
spus destul de târziu, că intitial desenam cu mâna stânga,
însă, pentru acele timpuri, era un fel de slăbiciune așa că
m-a “corectat”, și am devenit dreptaci.
Începând cu grădiniță, un moment important a fost
întâlnirea la patru ani, cu o fosta profesoară, ce a predat
inclusiv generației tatălui meu, care a fost prima persoană
ce mi-a încurajat pasiunea, invitându-mă la școală
gimnazială din sat să desenez. Această femeie a fost
prima care a sugerat părinților, să încerce să mă înscrie la
un curs deArtă sau direct la un Liceu.
Vremea a trecut eu păstrându-mi pasiunea, iar în clasa a
IV-a, părinții mei au hotărât să mă înscrie la Liceul de
Arte Plastice din Timișoara, de aici au urmat cursurile de
specialitate. La 15 ani profesorul meu de modelaj în lut
mi-a făcut cadou un albumMichelangelo (și acum îl mai
am) și m-a încurajat să rămân după orarul școlar că să
desenez și să copiez vechiul maestru. Au urmat încă doi
ani de cursuri de modelaj, (craniu, portret), plus desene
anatomice.
Am urmat după aceea, cursurile Facultății de Arte
Plastice Timișoara, Secția Sculptură învățând, în sfârșit,
să modelez figura întreagă.
De la 20 de ani, am luat hotărârea să nu merg pe calea
modernismului ci să caut în bilblioteci, cărți vechi,
conținând pictură Renascentistă. Au urmat 15 ani de
căutări, experimente eșuate, unele reușite dar foarte
importante pentru mine.
Imediat după terminarea Facultății, m-am angajat la
primul meu job, că storyboard artist, la o firma din
Timișoara. Din acel moment până astăzi, am lucrat că
storyboard artist, concept artist, illustrator pe diverse
proiecte, incluzând cele două documentare Star Treck
- Chaos on the Bridge și cel mai recent, Batman &Bill,
unde am avut onoarea să ilustrez eroul meu favorit,
Batman.
Mara Cîrciu: Vlad Țepeș…dintre toate figurile
istorice românești, l-ai ales pe cel mai cunoscut pe
plan mondial iar la o analiză atentă, descoperim că
îți seamănă…m-aș bucură să aflu direct de la sursă
povestea acestui tablou.
Dan Ianoș:
Vlad Țepeș ...Un subiect ce a început să
mă intereseze și mai ales să mă obsedeze, în momentul
în care am realizat, că există în multe conjuncturi și
scenarii (filme, documentare), însă nimeni nu a încercat
să-l caute pe omul din spatele acestui mit.
Putem să facem o scurtă paralelă, și să realizăm că el
a fost contemporan cu Van Eyck și frații Bellini iar
Leonardo a avut aproape 25 de ani când Vlad s-a stins
din viață. Această teorie mi-a dat puțîn de gândit...Cum
se face că un prinț de importantă lui nu a avut parte
de nici un portret oficial însă s-au realizat o serie de
gravuri ce-l pun într-o lumină nu foarte bună, aproape
caricaturală. Am început o scurtă cercetare și am
descoperit încă patru picturi ce-l reprezintă toate din
secolul XV de origine flamando -germane, însă toate
având că subiect scene biblice iar Vlad este martor sau
personaj negativ.
Am fost întrebat dacă m-am folosit de propria imagine,
reflexie, în realizarea potretului: da, aș putea spune că am
pornit de la o imagine apropiată mie, alternând voit și
conștient unele trăsături ce cred că-l defineau că prezența
și caracter, pentru că la un moment dat vrei să incriptezi
în propria-ți opera un cod, o amprenta, o semnătură
ce te definește ca artist, și ce va dăinui mult timp după
dispariția ta.
Și, totuși, de ce nu i s-a făcut dreptate? Nu putem ști sigur,
însă, putem specula pe seama situației geopolitice a acelor
vremi.
Și, ca să revin la întrebare: Vlad Țepeș realul, pentru că
nu l-am avut nicioadata în forma aceasta, nimeni nu-l va
descoperi, dacă noi nu vom cerceta în propria istorie.
Revenind la expoziție: a fost un succes, un moment de
întrunire frumos, și mai ales un scurt moment de istorie
nu doar vizuală, ci și auditivă, și pe această cale vreau să
mulțumesc criticului de artă Gabriel Kelemenc care mi-a
făcut o bucurie excepțională, pentru că el însuși fiind un
artist și cercetător precum Leonardo a fost și cel care mi-a
înțeles și mi-a susținut căutările. Evenimentul a avut loc
la Muzeul Național din Timișoara în parteneriat cu TVR
Timișoara și Dialoguri Contemporane.
Mara Cîrciu: Cum alegi subiectele tablourilor tale? Ce
te inspiră?
Dan Ianoș:
O întrebare foarte bună, aș sublinia. Subiectele
alese de mine sunt cele mai abordate în lunga istorie a
Artelor: figura umană. Mi se pare datoria mea să fac încă
o copie originalului (omul) și să-l mai înregistrez odată,
bineînțeles, filtrat, interpretat, personalizat. Am senzația că
Renașterea împreună cu Barocul, și ArtăAntichității sunt
cele mai înalte expresii și momentele cele mai glorioase ale
artei, pentru că atunci omul
a fost regăsit, pus în axa
lumii, și dat privitorului spre
minunare. Deci, mă simt
un mare admirator al lor și
încerc să-i copies, însă cu
o nuanță ușor actualizată a
timpurilor noastre.
Mara Cîrciu: Iti este greu
să te desparți de lucrările
tale?
Dan Ianoș:
Depinde de
fiecare operă în parte. Nu
mă despart greu de propriile
creații pentru că încerc să
conștientizez faptul că va
fi poate admirată, pentru
că artă nu este făcută să
o consume doar atistul, ii
trebuie receptori, tocmai
pentru ca actul să fie dus
până la capăt. Este
sepoatedeadevăratăexpresia
“privitorii devorează arta”,
este un alt tip de consum!
de Mara Cîrciu, Atlanta, Georgia