18 / 24
ROMANIANTIMES
MESAJE BIBLICE
18
de Preot Aurel Sas, Las Vegas
„
De veți asculta poruncileMele pe care vi le dau astăzi, ziceDomnul, și veți iubi peDomnul
Dumnezeul vostru și-I veți sluji din toată inima și din tot sufletul vostru, voi da pământului
vostru ploaie la vreme, timpurie și târzie, și-ți vei strânge pâinea ta, vinul tău și untdelemnul
tău”
(Deuteronomul 11, 13-14).
„
Pământul în care treceți ca să-l stăpâniți este o țară cu munți și cu văi și se adapă cu apă
din ploaia cerului. Este țara de care poartă grijă Domnul Dumnezeul tău; ochii Domnului
Dumnezeului tău sunt necontenit asupra ei, de la începutul anului până la sfârșitul lui”
(Deuteronomul 11, 11-12).
„Că nu cu sabia lor au moștenit pământul și brațul lor nu i-a izbăvit pe ei, Ci dreapta Ta
(Dumnezeule) și brațul Tău și luminarea feței Tale, că bine ai voit întru ei”
(Psalm 43, 4-5)
Așa ne vorbește Domnul Dumnezeu, prin Sfintele Scripturi, tuturor generațiilor cât și
generațieideazi,precumavorbitluiIsraelînacelevremuri,zicând:„
Devețiascultaporuncile
Mele pe care vi le dau astăzi, zice Domnul, și veți iubi pe Domnul Dumnezeul vostru și-I
veți sluji din toată inima și din tot sufletul vostru, voi da pământului vostru ploaie la vreme,
timpurie și târzie, și-ți vei strânge pâinea ta, vinul tău și untdelemnul tău”
(Deutoronomul
11, 13-14), pâinea cea de toate zilele descoperită în Rugăciunea Tatăl nostru (Matei 6, 8-13),
pe care mulți din cei de azi, nu o mai știu, dar vor să aibă pâine din belșug. Așa aflăm de
roadele credinței, în binecuvântarea pâinii celei de toate zilele.
Durerea este că generația de azi și guvernele popoarelor s-au îndepărtat de la ascultarea
poruncilor Domnului Dumnezeu și astfel Dumnezeu a îngăduit ca urmare a crizelor morale,
prin încălcarea poruncilor biblice, să vină crizele economice la începutul sec. 21, peste
popoarele lumii ca să le întoarcă cu pocăință la credința în Dumnezeu, să dea Domnul din
nou: „...
pământului vostruploaie la vreme, timpurie și târzie, și-ți vei strânge pâinea ta, vinul
tău și untdelemnul tău”
(Deutoronomul 11, 13-14).Așa vedemcăci, crizele economice sunt
rezultatul crizelor morale.
Dezastrele din univers și războaiele sunt, la fel, urmarea păcatelor după revelațiile biblice, în
descoperirea lui Hristos Domnul, Care este Calea,Adevărul și Viața, zicând:
„Și se va ridica
neam peste neam și împărăție peste împărăție, vor fi cutremure pe alocuri și foamete și
tulburări vorfi. Iaracesteasunt începutul durerilor”
(Marcu13, 8).
„Și vorficutremuremari
și, pe alocurea, foamete și ciumă și spaime și semne mari din cer vor fi”
, iar în următoarea
Scriptură, Domnul ne prevestește persecuțiile peste creștini care vor veni, zicând:
„Iar, mai
înainte de toate acestea, își vor pune mâinile pe voi și vă vor prigoni, dându-vă în sinagogi
și în temnițe, ducându-vă la împărați și la dregători, pentru numele Meu (Iisus)”
(Luca 21,
11-12). Fericit va fi
„Oricine va mărturisi pentru Mine înaintea oamenilor, mărturisi-voi şi
Eu pentru el înaintea Tatălui Meu, Care este în ceruri”
(Matei 10, 32).
Popoarele și guvernele lumii trebuie să ia aminte la ce zice Dumnezeu pentru ele:
„Domnul
împărăţeşte: să tremure popoarele; şade pe heruvimi: să se cutremure pământul”
(Psalm
98, 1).
„Să se teamă de Domnul tot pământul și de El să se cutremure toți locuitorii
lumii. Că El a zis și s-au făcut, El a poruncit și s-au zidit”
(Psalm 32, 89).
„Începutul
înţelepciunii este frica de Domnul; înţelegere bună este tuturor celor ce o fac pe ea. Lauda
Lui rămâne în veacul veacului”
(Psalm 110, 10).
„Cine are urechi de auzit să audă”
(Matei 13, 9), zice Domnul.
Poporul Israel, plecând din Egipt prin Marea Roșie, spre patria lor, pământul Canaan,
Dumnezeu le-a zis: „
Pământul în care treceți ca să-l stăpâniți este o țară cu munți și cu văi
și se adapă cu apă din ploaia cerului. Este țara de care poartă grijă Domnul Dumnezeul
tău; ochii Domnului Dumnezeului tău sunt necontenit asupra ei, de la începutul anului
până la sfârșitul lui”
(Deutoronomul 11, 11-12).Așa trebuie să înțelegemcă sunt toate țările
binecuvântate de Dumnezeu, dar să mai știe toate popoarele și guvernele lor, că toate țările
sunt acelea
„...de care poartă gijă Domnul Dumnezeul tău; ochii Domnului Dumnezeului
tău sunt necontenit asupra ei, de la începutul anului până la sfârșitul lui”
(Deutoronomul
11, 11-12). Apoi, iată ce mai zice Dumnezeu: „
Domnul din cer a privit peste fiii oamenilor,
să vadă de este cel ce înțelege, sau cel ce caută pe Dumnezeu. Toți s-au abătut, împreună
netrebnici s-au făcut; nu este cel ce face bunătate, nu este până la unul. Oare, nu se vor
înțelepți toți cei ce lucrează fărădelegea?”
(Psalm 13, 2-4).
Popoare și guverne care au ales în istorie pe Hrsitos Calea vieții
Popoarele și conducătorii din guverne, care
au ales
peHristos Dumnezeu, Calea vieții lor de
izbăvire, au fost, sunt și vor fi, aceia care au recunoscut și au crezut că nu sabia lor, saubomba
atomică azi îi apără, ci dreapta lui Dumnezeu, mila, îndurarea și puterea lui ce se revarsă
peste popor și conducătorii în urma
rugăciunii
și a
credinței
lor în Dumnezeu:
„Că nu cu
sabia lor aumoștenit pământul și brațul lor nu i-a izbăvit pe ei, Ci dreapta Ta (Dumnezeule)
și brațul Tău și luminarea feței Tale, că bine ai voit întru ei”
(Psalm 43, 4-5).
Fiul lui Dumnezeu Iisus Hristos, ca să devină și Fiul Omului, adică Om adevărat pentru
salvareapopoarelor în toategenerațiile, S-aNăscut pe cale supranaturală în timpul Imperiului
Roman și a regelui Irod cel Mare în provincia Iudeia. După Învierea S-a din morți, Înălțarea
la cer și pogorârea Duhului Sfânt, popoarele Europei au fost acelea care L-au ales pe Hristos
Iisus Calea,Adevărul șiViața lor (Ioan 14, 6).Astfel, toate popoarele Europei au progresat în
istorie și s-au ridicat din pulberea a două războaiemondiale, în comparație cu popoarele care
nu au primit Religia Creștină, unde putem vedea în ele o mai puțină dezvoltare. Cultura și
civilizația Europei a fost produsul educației creștine. Mai întâi, încreștinarea lumii a început
de la Ierusalim, iar Sf. Apostoli au predicat Evanghelia lui Hristos, cu putere de mântuire
pentru cel ce crede (Rom. 1, 16) în Asia și Europa. Numele de creștini a început mai întâi
„…Şi înAntiohia, întâia oară, ucenicii s-au numit creştini”
(Fapte 11, 26), care a fost omare
metropolă la acea vreme, care a căzut.
Sf. Ap. Pavel, cu grupul apostolic, putem spune ca a început cu adevărat încreștinarea
Europei, care prin providența divină s-a extins cu toate persecuțiile peste trei secole, până la
Impăratul Constantin celMare, ce a dat libertate Religie Creștine prin legea de laMilano din
313. El și-a văzut și a recunoscut cu adevărat biruința să ajungă Împăratul marelui Imperiu
Roman prin semnul Crucii pe bolta cerului, pentru că a avut pemama sa Elena creștină, care
l-a educat în spiritul Religiei noi Creștine. Fericit este, deci, acela care are o mamă creștină.
Odată cu aceasta a început organizarea treptată a Bisericii Creștine în Imperiul Roman și așa
s-au civilizat popoarele în cultura Religiei Creștine.
Imperiul Roman de apus a căzut în 476, dar creștinismul a continuat cu putere. Imperiul
Bizantin de răsărit a durat până în 29 Mai 1453, când a căzut și el sub Imperiul Otoman,
ca să fie o mărturie celor de credință musulmană, în ziua Judecății de Apoi, că li s-a dat
Religia Creștină în țarile lor, cu Iisus Hristos Calea, Adevărul și Viața (Ioan 14, 6), dar nu
au primit-o. S-a împărțit în 1054 și Biserica creștină în două: Biserica Ortodoxă de răsărit și
Biserica Romano Catolică de apus. În 1520 a apărut reforma în Biserica Catolică cu apariția
lui Luter, Calvin și Swingli, de unde au urmat Biserica Protestantă cu toate confesiunile de
azi. Biserica Ortodoxă a mers pe drumul deschis de apostoli și de Sf. Părinți.
IISUS HRISTOS ESTE CALEAVIEȚII POPOARELOR ȘI ACONDUCĂTORILOR
VAURMA