Romanian Times | August 2018

20 / 24

Actualitate 20
ROMANIANTIMES
Generaţia mea şi generaţia “eu” în contrast
(continuare din pagina 6)
Harul Ascultării
(continuare din pagina 9)
sistemul judiciar, pemassmedia…De ce? Sunt ei char așa demulți?Nu! Homosexualii, în cele
mai recente statistici nu depășesc 2 la sută dar influența lor este enormă. Ateii nu depășesc 5 la
sută din populație și totuși ideile lor au pus stăpânire pe tot învățământul public. Și iată-ne pe noi,
între 80 și 90 la sută (mă refer la creștinii nominali) sau 20 la sută evanghelici! Pierdem terenul
lui Dumnezeu prin neascultare și pasivitate. StudiemCuvântul dar nu cultivăm o atitudine prin
aceasta. Suntemultimii la voturile de toate nivelele. Noi nu dămcezarului ce este al cezarului și
prin asta nu-I dăm nici lui Dumnezeu ce este al Lui. Toate studiile și toată cunoștința lui Ezra și
Daniel nu ar fi fost nimic dacă ei n-ar fi câștigat influență și respect în societăție vremii lor.
Ei au Trăit Cunoașterea Adevărului Prin Rugaciune. “ În anul dintâi al domniei lui, eu,
Daniel amvăzut din cărți că trebuia să trecă șaptezeci de ani pentru darămăturile Ierusalimului
după numărul anilor despre cari vorbise Domnul prin proorocul Ieremia. Și mi-am întors fața
spreDomnul Dumnezeu ca să-l caut cu rugăciuni si cereri, postind în sac și în cenușă.” (Daniel
9:2,3) Daniel a înțeles perfect planul lui Dumnezeu și primul lucru pe care l-a făcut ca urmare a
fost să se angajeze în lupta rugăciunii. De ce? Daniel a înțeles că atât în viața politică a vremii
și cu atât mai mult în viața spirituală pasivitatea nu trebuie să existe. El a înțeles că planurile
lui Dumnezeu cuprindeau și partea noastră în realizarea lor. Noi? Ei bine, cunoșteam
din Scriptură că împlinirea vremilor este aproape dar uităm sa “iubim și să grabim venirea
Domnului”. Amorțeala noastră spirituală ne face ușoară semnarea unui cec drept donație dar
nespus de grea smerirea în lupta rugăciunii. Ne interesează puțin și deseori abia mai și clipim
la vestea că un misionar a fost ucis, un altul a fost arestat, etc… Trupul lui Cristos, Biserica
se anchilozează sub robia veacului acestuia, căruia noi îi suntem supuși de bunăvoie. Noi ne
consumăm viețile în lucrurile care nu contează în împarăția lui Dumnezeu… Citiți Ezra 8:22,
23. Câtă sfântă credință în acest cărturar!
Ezra și Daniel s-au Smerit: Ce miunată transformare a lucrat Dumnezeu în viețile celor
doi! Cunoașterea așa cum am accentuat în numărul precedent al Agapiei crează o atitudine și
produce adâncirea relației până la identificare. Nu vreau, cititorule să arunc cu pietre dar vreau
să te întreb dacă ești de parteaAdevărului. Astăzi, după spusele lui Daniel, cunoștința a crescut
și putem vedea lucrul acesta manifestându-se în două atitudini contrare. Pe de o parte științele,
unele dintre ele pe nedrept numite astfel au distrus în unii canalele prin care vocea lui Dumnezeu
poate fi auzita, din nefericire la copii lui Dumnezeu, cel puțin la unii dintre ei mă refer. Acest
soi de cunoaștere a dus mai degrabă la îngâmfare decât la smerire. Atât Ezra cât și Daniel s-au
smerit înaintea Domnului în clipa revelării adevărului. Atitudinea lor arată că ei erau conștienți
de părtășia lor în lucrările Celui Preaînalt. Învățații de azi au scris biblioteci de “înțelepciune”
apelând la emoția primară mai degrabă fără să se axeze pe temeinicia atitudinii născute din
adevărata cunoaștere… Rezultatul? Te las cititorule să vezi tu însuți cât din atitudinea noastră
de zi cu zi este determinată de cunoașterea adevărului… Cât despre mine, încerc să vin cu
slăbiciunilemele, înainteaCreatorului meu, sămă înfățișez prin sfântă smerenie pentru o adâncă
și sfântă chirurgie. Ascultarea, subiect greu de epuizat pe tărâmul umilelor mele meditații este
un atribut al maturității, un strigăt de izbândă al credinței, o diademă de lumină pe fruntea
cunoașteri…Ascultarea este un har dătător de pace… Fie prin valea umbrei morții, fie la gura
cuptorului aprins ca să te mistuie, fie la fereastra veacului acestuia ademenindu-ne cu falsele-i
străluciri, fie la praznicele de bucurie, umbrela ascultării precum aripa Domnului te va odihni în
pacea divină a harului…
(5) Spike Lee, care își va da seama că valorile familiale tradiţionale din seriale de
tipul “Tatăl știe mai bine” (“Father Knows Best”) nu sunt încă “expirate”, aşa cum
declarase el în urmă cu o vreme.
Dimpotrivă, el, tatăl, se va reîntoarce la căminul abandonat. Și, împreună cu mama
care şi-a crescut singură copiii, va încerca să își reînchege familia destructurată. Și
apoi să își culeagă de pe stradă fiii şi fiicele care protestează şi să îi bage din nou la
școală sau la locurile lor de muncă, unde ar trebui să se afle. Fii și fiice care acum
sunt într-o stare de continuă revoltă. Și care distrug oraşe ca Baltimore, Oakland,
Philadelphia sau Portland.
Aceasta este generația “eu” pe steroizi.
NOTĂ – Dreptul de reproducere a articolului, în varianta engleză în original şi
varianta română în traducere, aparţine autorului şi este folosit cu permisiunea
acestuia.
TIBERIU DIANU, autor de cărţi şi multiple articole de drept, politică și societăţi
postcomuniste, locuieşte şi îşi desfăşoară activitatea înWashington, DC şi poate fi
urmărit pe MEDIUM. tdianu
Identitatea creștinului...
(continuare din pagina 8)
(continuare din pagina 2)
Ambasadorul României în SUA a acordat un interviu
publicației americane Politico
Ambasada României în Statele Unite ale Americii / 31 iulie 2018
“Avem nevoie de instituții puternice, deoarece tacticile hibride tind să submineze instituțiile”,
a explicat George Maior. El a mai arătat că narativele false trebuie evidențiate în permanență,
prin informarea corectă a cetățenilor. Un exemplu de narativ fals aparținând propagandei
rusești a apărut, în opinia ambasadorului român, odată cu instalarea sistemului antirachetă
de la Deveselu, când retorica Rusiei a avansat ideea conform căreia sistemul este foarte
costisitor, s-ar submina relațiile cu Rusia și ar expune România la noi amenințări. Guvernul
României a subliniat că apărarea antirachetă este un proiect defensiv care nu amenință Rusia,
este în interesul apărării naționale și al aliaților NATO. De asemenea, ambasadorul României
a vorbit despre vizita pe care o va efectua ministrul apărării in SUA, în cursul lunii septembrie
2018.
elementele necesare existenței, poate să vină înaintea lui Dumnezeu cu bucurie? Oare
ce a înțeles el ce nu înțelegem noi astăzi, cei care avem totul și nu avem bucuria ?
Niculiță Moldoveanu a fost arestat şi pentru o perioadă de timp a fost pus în
aceeaşi celulă cu RichardWurmbrand. Unul dintre obiceiurile gărzilor din închisoare,
era să pună deținuții cu burta goală pe ciment, în toiul iernii și să-i țină acolo, aşa, multe
ore. Într-una din dăți, în lunaDecembrie, frateleNiculiță a compus cântarea „Nu numai
să vorbesc de Tine, Isuse, şi de-al Tău Cuvânt, Ci viaţa Ta să fie-n mine cum ai trăit Tu
pe pământ.” Era pe ciment, alături de fratele Richard, când a compus această cântare.
Dragostea acestor frați pentru Dumnezeu și pentru cei ce îi torturau creștea din zi în zi
mai mult.
Alături de ei s-au adăugat mulți creștini, printre care şi Preotul Ortodox
Surianu. Uitați ce spune frateleWurmbrand despre Preotul Surianu: “ Era un om așa
de fericit. Toți i se spovedeau. Si eu m-am spovedit lui și îmi amintesc că, cu cât îi
spuneam mai multe păcate, cu atât mai frumos si mai iubitor îi devenea chipul. La
început m-am temut că, auzind câte făcusem, mă va goni. Dar cu cât i-am spus mai
multe lucruri din cele ce făcusem, cu atât se trăgea mai aproape de mine. La sfârșit
mi-a spus: “Fiule, ai făcut într-adevăr multe păcate, dar îți spun un lucru. În ciuda
tuturor, Dumnezeu te iubește si te iartă. Să știi că a dat pe Fiul Lui să moară pentru
tine, iar tu încearcă să faci azi puțin, mâine nițel mai mult, încât să devii bine-plăcut lui
Dumnezeu.”
Momentele petrecute cu acest preot au fost printre cele mai frumoase. Acest
preot avusese un fiu care murise într-o închisoare sovietică. Fiica lui era condamnată la
douăzeci de ani de pușcărie. Doi dintre ginerii lui erau cu el în închisoare - unul chiar cu el
în celulă. Nepoții lui mureau de foame, fiind nevoiți sămănânce din gunoaie. Întreaga lui
familie era distrusă. Își pierduse si biserica. Dar omul acesta avea o fată așa de luminoasă
- pe buzele sale eramereuun saluta niciodată pe nimeni cu “Bună dimineața”
sau “Noapte bună”, ci cu cuvintele “Bucură-te totdeauna”. Într-o zi, l-am întrebat:
“Părinte, cumpoți săspui ‘bucură-te totdeauna’- tucareai trecutprinasemeneagrozăvii?”
Ne-a spus: “Să tebucuri e foarteușor.Dacă împlinimmăcar uncuvânt dinScriptură, unde
spune ‘Bucurați-vă cu cei ce se bucură.’Acum, dacă unul se bucură împreună cu cei ce se
bucură, atunci el are omulțime demotive să fie plin de bucurie.”
Încelepeste8,000deimnurișicântăriduhovniceștipecareacestfratele-ascris,
eu găsesc atâta lumină, bucurie, pace, mulțumire și o dragostemolipsitoare și parcă fără
margini pentru Mântuitorul Lui. Acești sfinți a lui Dumnezeu, parcă au devenit total
transparenți Luminii Dragostei și Bucurie divine. Fețele lor, de multe, ori pur și simplu
străluceau.Audepusmărturie acestui fapt chiar și temnicerii care îi torturau.Unul dintre
acești temniceri, a fost atras de această Lumină. Când a înțeles acest temnicer dragostea
imensă a Domnului Isus pentru ființa lui, el și-a dat semna că cel întemnițat, de fapt era
el și nicidecum creștinii pe care el îi tortura. La acceptat pe Domnul Isus în inima lui și
chiar în momentul acela s-a decis să îl urmeze. S-a dezbrăcat, chiar în momentul acela
de haina de temnicer și a îmbrăcat haina de pușcăriaș. Prin urmare, acesta a fost supus
la torturi grozave din partea colegilor lui și a suferit mulți ani pentru Hristos. Atât de
mult a crescut dragostea lui Dumnezeu în acest soldat, în acești ani, că primul lucru pe
care l-a făcut când a ieșit din pușcărie, a fost să-i ducă fratelui Richard o floare ca semn
de mulțumirea.
Fiecare om are o sete lăuntrică, înnăscută: setea după fericire. Noi toți vrem
să fim fericiți; și aceasta vrea și Tatăl nostru ceresc pentru noi. Fericirea despre care
vorbește Biblia, nu depinde de circumstanțele din viața noastră, ci depinde de cine este
Dumnezeu și cine suntem noi în El. Cel care caută pe Dumnezeu găsește fericirea, pe
când cel care aleargă după fericire se rătăcește în deznădejde și disperare. Dacă îți pierzi
serviciul, sănătatea, familia și chiar viața, tu ești tot biruitor. Moartea nu este altceva
decât faptul căMirele tău, Domnul Isus, te-a luat în brațe și te-a trecut pragul eternității,
în Împărăția Lui veșnică și te duce în casa pe care El ți-a pregătit-o. De ce ai putea să
te temi ? Ce ar putea să te înfrice? Ce ți-ar putea lua somnul ? Ce ar putea să îți aducă
atâta stres ?
Dacă ai ști cât ești de iubit deDomnul, cât ești de prețuit, cumveghează asupra
Ta zi și noapte și cum pune îngerii lui păzitori în jurul tău, te-ai umple de bucurie.
Fericirea vine dintr-o relație personală cu Mântuitorul nostru, relație de
ascultare, dragoste și identificare cu Domnul nostru Isus. Noi Îl căutăm pe Dumnezeu
și ca urmare, fericirea, pacea și bucuria ne inundă viața. Cu cât ne dăm seama de starea
noastră binecuvântată în prezența Lui, de viitorul nostru luminos, atât aici pe pământ
dar și odată-n veșnicie, cu atât ne dăm seama că avem totul. O persoană care înțelege
transformarea produsă deDomnul Isus în viața lui, realizează că aceasta este îndeajuns;
el sau ea are totul pentru a fie pe deplin fericit sau fericită.
Va urma. MARINELABUZAS
oameni si poate fi eficient in modelarea vietilor noastre astfel:
Pentru invatatura – Scriptura ne arata ce este adevarat. •
Pentru mustrare – Scriptura ne arata cat de condamnabili suntem cand ne afisam lipsa •
de mila, cruzimea, pacatul.
Pentru corectie – Scriptura ne arata cum putem sa recuperam si redobandim ceea ce •
am pierdut prin pacat.
Ne pregateste pentru o viata neprihanita – ceea ce inseamna dobandirea abilitatilor si •
dezvoltarea unor tipare ce ne tin intr-o relatie corecta cu Dumne zeu.
Toate acestea sunt parghii ce formeza un carater moral in fiecare dintre noi. Cand ne lasam
invatati, mustrati, formati si antrenati de Scriptura atunci stilul nostru de viata devine asemanator
oamenilor lui Dumnezeu. In timpul procesului vom experimenta suferinta in varii forme iar
acesta are rostul ei de a ne apropia mai mult de inima lui Dumnezeu.
Finalmente moralitea nu este scopul ultim in viata. Afi intr-o relatie corecta cu Dumnezeu este
scopul final. Cautand o relatie corecta cu Dumnezeu ne va pastra umili, departe de o afirmare
dominanta a unei mandrii moralizatoare. Cei care se lauda cu moralitatea lor poarta de fapt o
masca fragila ce va cadea inevitabil intr-o zi. Avem nevoie de un inceput nou si sa nu ne fie
teama de un alt punct zero.
Daca pot ceva, daca sunt ceva, pot si sunt totul prin Christos Isus Domnul si prin indrumarea
Duhului Sfant spre lauda lui Dumnezeu. In rest, goana dupa vant…
Emanuel C. Pavel, Vancouver, BC /
(continuare din pagina 6)
Cum sa iesi bine dintr-o criza nebuna