Background Image
Previous Page  12 / 24 Next Page
Information
Show Menu
Previous Page 12 / 24 Next Page
Page Background

ROMANIANTIMES

Publicația Romaniantimes dedică una din pagini a fiecărei luni ale anului 2018 aniversării

Centenarului României, reținându-vă atenția la evenimentele cele mai semnificative care s-au

petrecut în anul Marii Uniri.

Vă așteptăm cu sugestii ale materialelor de publicat conținând evenimente ale anului 1918.

Planificăm a sărbători împreună Ziua Marii Uniri, Sâmbătă, 1 Decembrie 2018.

Vă rugam să adesați sugestiile dumneavoastră grupului de inițiativă,

pentru metropola PORTLAND – VANCOUVER:

Andreea Bodea (503.784.6169), George Horga (503.421.8643), Persida Stana (503.803.8085),

Nelu Ciorba (503.708.3384)

UNIREA BASARABIEI CU REGATUL ROMÂNIEI

Basarabia (a\a cum fusese definit] în cadrul administra[iei [ariste în 1812 la Tratatul de

la Bucure\ti) s-a constituit ca Republic] Democrat] Moldoveneasc] la sfâr\itul anului

1917, proclamându-\i întâi autonomia în cadrul Republicii Ruse, apoi, dup] Revolu[ia

din Octombrie, independen[a fa[] de Rusia bol\evic

ă

\i, dup] câteva luni, la 27martie/9

aprilie 1918 unirea cu Regatul României, în cadrul c]ruia a constituit o provincie.

Aceast] stare a durat timp de 22 de ani pân] la 28 iunie 1940 când un ultimatum

al guvernului sovietic, care urm]rea punerea în aplicare a pactului Hitler-Stalin a fost

adresat României, cerând cedarea Basarabiei c]tre Uniunea Sovietic

ă

. România a

cedat \i dup] 48 de ore Basarabia a fost ocupat

ă

de Armata ro\ie, administra[ia \i

Armata Român

ă

retr

ă

gându-se, într-un haos dramatic, la vest de râul Prut.

Prin Tratatul de la Bucure\ti din 1812, partea situat] la r]s]rit de Prut a Principatului

Moldovei a intrat în componen[a imperiului Rusiei. Din acel moment, au intrat în

concuren[], pentru locuitorii acestui [inut formând gubernia Basarabiei, dou] concep[ii

identitare potrivnice : « românismul » care promova unirea politic] \i cultural] a tuturor

vorbitorilor graiurilor est-romanice indiferent de împ]r][iile ale c

ă

ror supu\i erau

(Imperiul Habsburgic, Imperiul Rus sau Imperiul Otoman), \i «moldovenismul » sus[inut

de autorit][ile ruse\ti, care promova deosebirea \i desp]r[irea cultural] \i politic] a

vorbitorilor graiurilor est-romanice supu\i ai « {arului tuturor Rusiilor », de ceilal[i. Unirea

Basarabiei cu România votat] la data de 27 martie (9 aprilie) 1918 de c]tre Sfatul {]rii,

(parlamentul Republicii Democratice Moldovene\ti) reprezint] concretizarea \i biruin[a

mi\c]rii « româniste » din acest [inut.

În detaliu, dup] Revolu[ia din Februarie \i încetarea ostilit][ilor dintre Rusia \i Puterile

Centrale, în Basarabia au fost convocate numeroase adun]ri \i congrese ale

reprezentan[ilor diferitelor clase sociale sau organiza[ii profesionale pentru discutarea

viitorului []rii. În perioada 6 – 7 februarie 1917, a fost convocat un congres al

reprezentan[ilor locuitorilor de la sate, care a votat o mo[iune care a cerut autonomia

\i formarea unei adun]ri legislative. Au urmat alte congrese: ale clerului, înv][]torilor

\i ale solda[ilor, cu toate cerând autonomia pentru fosta gubernie. La 3/16 martie

1918, Adunarea general] a zemstvei din B]l[ii cerea “unirea Basarabiei cu regatul

României”. O mo[iune asem]n]toare a votat la 13/26 martie \i zemstva din Soroca.

Pe de alt] parte, în Sfatul {]rii, deputa

ț

ii minoritari au cerut la 16/29 martie arestarea

celor din zemstve care au votat unirea, ceea ce a obligat Consiliul Director s] interzic]

zemstvelor adoptarea unor astfel de mo

ț

iuni.

În aprile 1917, a fusese creat Partidul Na[ional Moldovenesc, sub pre\edin[ia lui Vasile

Stroescu, printre membrii de frunte aflându-se Paul Gore, Vladimir Her[a, Pantelimon

Halippa, Onisifor Ghibu \i Daniel Ciugureanu. Partidul, care milita la începuturile sale

pentru autonomia Basarabiei, avea ca organ de pres] ziarul Cuvânt moldovenesc, la

apari[ia c]ruia a avut o important] contribu[ie un num]r de refugia[i din Transilvania \i

Bucovina.

Pe 16 iulie 1917, comitetul central ost]\esc din Chi\in

ă

u a hot]rât crearea unui consiliu

al provinciei (dup] modelul sovietelor), care avea s] emit] o Propunere de lege pentru

autonomie na[ional] \i teritorial]. Pe 4 septembrie, acest comitet publica propriul s]u

ziar, Soldatul român, avându-l ca director pe Iorgu Tudor.

Înacela\i timp,AdunareaNa[ional] Ucrainian]decretac]BasarabiaesteparteaUcrainei,

ceea ce a dus la solicitarea de c]tremoldoveni a protec[iei la Guvernul provizoriu rus de

la Petrograd . În detaliu, într-o not] din 16/29 martie 1918 a autorit][ilor ucrainene se ar]

ta c] în partea de nord a teritoriului Basarabiei locuiesc ucraineni, iar în cea de sud (între

gurile Dun]rii \i Nistrului \i litoralul M]rii Negre) ei au o majoritate relativ].

Înperioada23–27octombrie1917, consiliul ost]\esc a proclamat autonomiaBasarabiei \i

formareaSfatulu {]rii ca organ

legislativ.Au

fost ale\i 44 de deputa[i din rândurile solda[ilor,

36 de deputa[i din partea []ranilor, 58 de deputa[i fiind ale\i de comisiile comunale \i ale

[inuturilor \i de asocia[iile profesionale. Din totalul de 156 deputa[i, 105 eraumoldoveni, 15

ucrainieni, 14 evrei, 7 ru\i, 2 germani, 2 bulgari, 8 g]g]uzi, 1 polonez, 1 armean \i 1 grec.

Prima \edin[] a Sfatului {]rii a avut loc la data de 21 noiembrie/4 decembrie 1917 \i

a fost ales ca pre\edinte Ion Incule[. Deputa[ii moldoveni majoritari în Sfatul {]rii au

proclamat înfiin[area unei Republici Democratice Federative Moldovene, între Prut

\i Nistru. În decursul existen[ei sale, Sfatul {]rii s-a întrunit în dou] sesiuni (cu 83 de

\edin[e plenare \i dou] \edin[e particulare). Prima sesiune a fost preg]tit] de Biroul

de organizare al Sfatului {]rii \i s-a desf]\urat în perioada 21 noiembrie 1917 - 28

mai 1918.

În contextul pr]bu\irii Imperiului Rus, anarhia \i violen[a trupelor ruse\ti în debandad]

a determinat Sfatul {]rii s] cheme, în 13 ianuarie 1918 armata român] în Basarabia,

pentru a pune cap]t jafului. Sovietul bol\evic din Chi\in]u, aflând despre chemarea

trupelor române, a declarat c] nu se va mai supune Sfatului {]rii \i a anun[at o prim]

pentrucapeteleconduc]torilor guvernului Republicii. Pân] laurm] îns]bol\evicii au fost

nevoi[i s] p]r]seasc] Basarabia. La 24 ianuarie/6 februarie 1918, Sfatul {]rii, reînfiin[at,

a declarat independen[a Republicii Moldova, iar la 27 martie/9 aprilie, majoritatea

moldoveneasc] din Sfatul {]rii a votat unirea cu România, în anumite condi[ii.

La începutul lunii martie 1918, o delega[ie a Sfatului {]rii, compus] din Ion Incule[,

Pantelimon Halippa \i Daniel Ciugureanu a venit la Ia\i, având o discu[ie cu noul

prim-ministru Alexandru Marghiloman. În întrevederea cu delega[ia de la Chi\in]u,

Marghiloman le-a cerut reprezentan[ilor Sfatului {]rii s] se pronun[e asupra unirii,

subliniind faptul incapacit][ii Basarabiei de a subzista singur

ă

. Halippa \i Ciugureanu

au fost pentru, dar Incule[ a cerut un r]gaz de reflec[ie de 24 de ore. În acest timp,

Marghiloman s-a întâlnit cu mini\trii []rilor aliate, afla[i la Ia\i. Ministrul italian baron

Carlo Fasciotti a fost evaziv, Sir George Barclay, ministrul britanic, a declarat c] Marea

Britanie nu se va opune unirii, Charles Vopi

ĉ

ka, ministrul american, a fost \i el de

acord cu actul unirii, iar Contele de Saint-Aulaire, ministru la Lega[ia francez] a cerut

ca unirea s] se realizeze cât mai repede. Marghiloman a discutat problema unirii \i

cu diploma[ii Puterilor Centrale. La 12/25 martie 1918, el noteaz]: “Conversa[ie cu

Richard von Kühlmann. Tratez chestiunea Basarabiei; el promite mân] liber], dar

s] nu-i facem dificult][i cu Ucraina”. (Alexandru Marghiloman, Note politice, vol. III,

1995, p. 114). La 22 martie/4 aprilie a avut loc \edin[a guvernului în care s-a luat în

dezbatere \i problema Basarabiei. “Aduc la cuno\tin[], scrieMarghiloman, c

ă

o depe\]

a lui Horstmann îmi confirm

ă

mâna liber] din partea lui Kühlmann. Entuziasmdin partea

generalului Hârjeu, Mehedin

ț

i, S

ă

ulescu” (Marghiloman, Note politice, 1995, p. 120).

În 26 martie/8 aprilie 1918, premierul Marghiloman s-a deplasat la Chi\in]u, înso[it de

generalul Constantin Hârjeu, ministru de r]zboi, \i de al[i demnitari, unde a fost primit

cu onoruri de autorit][i.

Pân] la \edin[a din 27 martie 1918 a Sfatului {]rii, comitetele [inuturilor din B]l[i,

Soroca \i Orhei au fost consultate în privin[a Unirii cu Regatul României. La \edin[a

solemn] a Sfatului {]rii din 26 martie a fost prezent \i Marghiloman care a rostit un

discurs în care a reliefat necesitatea unirii. Dup] discurs, Marghiloman a p]r]sit sala,

l]sând Sfatul {]rii s] delibereze asupra propunerilor guvernului român.

În numeleBlocului Moldovenesc, deputatul IonBuzdugan a dat citire declara[iei prin care

se propunea unirea, documentul fiind citit \i în limba rus] de deputatul Vasile Cijevski.

Pe27martie,Sfatul{]rii avotat prin vot nominal deschis înfavoareaUnirii cuRomânia,

declara[ia Sfatului {]rii men[ionând c]: “Republica Democratic] Moldoveneasc]

(Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Marea Neagr] \i vechile grani[e cu

Austria, rupt] de Rusia acum o sut

ă

ș

i mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în

puterea dreptului istoric \i dreptului de neam, pe baza principiului c] noroadele singure

s]-\i hot]rasc] soarta lor, de azi înainte \i pentru totdeauna SE UNE|TE CUMAMA

SA, ROMÂNIA”. În numele Sfatului {]rii, Declara[ia Unirii a fost semnat] dee[Ion

Incule

ț

, pre\edinte, Pan Halippa, vicepre\edinte \i Ion Buzdugan, secretar.

Rubrică îngrijită de Lucia McNeff