Romanian Times | Martie 2018

12 / 24

ROMANIANTIMES
Publicația Romaniantimes dedică una din pagini a fiecărei luni ale anului 2018 aniversării
Centenarului României, reținându-vă atenția la evenimentele cele mai semnificative care s-au
petrecut în anul Marii Uniri.
Vă așteptăm cu sugestii ale materialelor de publicat conținând evenimente ale anului 1918.
Planificăm a sărbători împreună Ziua Marii Uniri, Sâmbătă, 1 Decembrie 2018.
Vă rugam să adesați sugestiile dumneavoastră grupului de inițiativă,
pentru metropola PORTLAND – VANCOUVER:
Andreea Bodea (503.784.6169), George Horga (503.421.8643), Persida Stana (503.803.8085),
Nelu Ciorba (503.708.3384)
UNIREA BASARABIEI CU REGATUL ROMÂNIEI
Basarabia (a\a cum fusese definit] în cadrul administra[iei [ariste în 1812 la Tratatul de
la Bucure\ti) s-a constituit ca Republic] Democrat] Moldoveneasc] la sfâr\itul anului
1917, proclamându-\i întâi autonomia în cadrul Republicii Ruse, apoi, dup] Revolu[ia
din Octombrie, independen[a fa[] de Rusia bol\evică \i, dup] câteva luni, la 27martie/9
aprilie 1918 unirea cu Regatul României, în cadrul c]ruia a constituit o provincie.
Aceast] stare a durat timp de 22 de ani pân] la 28 iunie 1940 când un ultimatum
al guvernului sovietic, care urm]rea punerea în aplicare a pactului Hitler-Stalin a fost
adresat României, cerând cedarea Basarabiei c]tre Uniunea Sovietică. România a
cedat \i dup] 48 de ore Basarabia a fost ocupată de Armata ro\ie, administra[ia \i
Armata Română retrăgându-se, într-un haos dramatic, la vest de râul Prut.
Prin Tratatul de la Bucure\ti din 1812, partea situat] la r]s]rit de Prut a Principatului
Moldovei a intrat în componen[a imperiului Rusiei. Din acel moment, au intrat în
concuren[], pentru locuitorii acestui [inut formând gubernia Basarabiei, dou] concep[ii
identitare potrivnice : « românismul » care promova unirea politic] \i cultural] a tuturor
vorbitorilor graiurilor est-romanice indiferent de împ]r][iile ale căror supu\i erau
(Imperiul Habsburgic, Imperiul Rus sau Imperiul Otoman), \i «moldovenismul » sus[inut
de autorit][ile ruse\ti, care promova deosebirea \i desp]r[irea cultural] \i politic] a
vorbitorilor graiurilor est-romanice supu\i ai « {arului tuturor Rusiilor », de ceilal[i. Unirea
Basarabiei cu România votat] la data de 27 martie (9 aprilie) 1918 de c]tre Sfatul {]rii,
(parlamentul Republicii Democratice Moldovene\ti) reprezint] concretizarea \i biruin[a
mi\c]rii « româniste » din acest [inut.
În detaliu, dup] Revolu[ia din Februarie \i încetarea ostilit][ilor dintre Rusia \i Puterile
Centrale, în Basarabia au fost convocate numeroase adun]ri \i congrese ale
reprezentan[ilor diferitelor clase sociale sau organiza[ii profesionale pentru discutarea
viitorului []rii. În perioada 6 – 7 februarie 1917, a fost convocat un congres al
reprezentan[ilor locuitorilor de la sate, care a votat o mo[iune care a cerut autonomia
\i formarea unei adun]ri legislative. Au urmat alte congrese: ale clerului, înv][]torilor
\i ale solda[ilor, cu toate cerând autonomia pentru fosta gubernie. La 3/16 martie
1918, Adunarea general] a zemstvei din B]l[ii cerea “unirea Basarabiei cu regatul
României”. O mo[iune asem]n]toare a votat la 13/26 martie \i zemstva din Soroca.
Pe de alt] parte, în Sfatul {]rii, deputații minoritari au cerut la 16/29 martie arestarea
celor din zemstve care au votat unirea, ceea ce a obligat Consiliul Director s] interzic]
zemstvelor adoptarea unor astfel de moțiuni.
În aprile 1917, a fusese creat Partidul Na[ional Moldovenesc, sub pre\edin[ia lui Vasile
Stroescu, printre membrii de frunte aflându-se Paul Gore, Vladimir Her[a, Pantelimon
Halippa, Onisifor Ghibu \i Daniel Ciugureanu. Partidul, care milita la începuturile sale
pentru autonomia Basarabiei, avea ca organ de pres] ziarul Cuvânt moldovenesc, la
apari[ia c]ruia a avut o important] contribu[ie un num]r de refugia[i din Transilvania \i
Bucovina.
Pe 16 iulie 1917, comitetul central ost]\esc din Chi\inău a hot]rât crearea unui consiliu
al provinciei (dup] modelul sovietelor), care avea s] emit] o Propunere de lege pentru
autonomie na[ional] \i teritorial]. Pe 4 septembrie, acest comitet publica propriul s]u
ziar, Soldatul român, avându-l ca director pe Iorgu Tudor.
Înacela\i timp,AdunareaNa[ional] Ucrainian]decretac]BasarabiaesteparteaUcrainei,
ceea ce a dus la solicitarea de c]tremoldoveni a protec[iei la Guvernul provizoriu rus de
la Petrograd . În detaliu, într-o not] din 16/29 martie 1918 a autorit][ilor ucrainene se ar]
ta c] în partea de nord a teritoriului Basarabiei locuiesc ucraineni, iar în cea de sud (între
gurile Dun]rii \i Nistrului \i litoralul M]rii Negre) ei au o majoritate relativ].
Înperioada23–27octombrie1917, consiliul ost]\esc a proclamat autonomiaBasarabiei \i
formareaSfatulu {]rii ca organ fost ale\i 44 de deputa[i din rândurile solda[ilor,
36 de deputa[i din partea []ranilor, 58 de deputa[i fiind ale\i de comisiile comunale \i ale
[inuturilor \i de asocia[iile profesionale. Din totalul de 156 deputa[i, 105 eraumoldoveni, 15
ucrainieni, 14 evrei, 7 ru\i, 2 germani, 2 bulgari, 8 g]g]uzi, 1 polonez, 1 armean \i 1 grec.
Prima \edin[] a Sfatului {]rii a avut loc la data de 21 noiembrie/4 decembrie 1917 \i
a fost ales ca pre\edinte Ion Incule[. Deputa[ii moldoveni majoritari în Sfatul {]rii au
proclamat înfiin[area unei Republici Democratice Federative Moldovene, între Prut
\i Nistru. În decursul existen[ei sale, Sfatul {]rii s-a întrunit în dou] sesiuni (cu 83 de
\edin[e plenare \i dou] \edin[e particulare). Prima sesiune a fost preg]tit] de Biroul
de organizare al Sfatului {]rii \i s-a desf]\urat în perioada 21 noiembrie 1917 - 28
mai 1918.
În contextul pr]bu\irii Imperiului Rus, anarhia \i violen[a trupelor ruse\ti în debandad]
a determinat Sfatul {]rii s] cheme, în 13 ianuarie 1918 armata român] în Basarabia,
pentru a pune cap]t jafului. Sovietul bol\evic din Chi\in]u, aflând despre chemarea
trupelor române, a declarat c] nu se va mai supune Sfatului {]rii \i a anun[at o prim]
pentrucapeteleconduc]torilor guvernului Republicii. Pân] laurm] îns]bol\evicii au fost
nevoi[i s] p]r]seasc] Basarabia. La 24 ianuarie/6 februarie 1918, Sfatul {]rii, reînfiin[at,
a declarat independen[a Republicii Moldova, iar la 27 martie/9 aprilie, majoritatea
moldoveneasc] din Sfatul {]rii a votat unirea cu România, în anumite condi[ii.
La începutul lunii martie 1918, o delega[ie a Sfatului {]rii, compus] din Ion Incule[,
Pantelimon Halippa \i Daniel Ciugureanu a venit la Ia\i, având o discu[ie cu noul
prim-ministru Alexandru Marghiloman. În întrevederea cu delega[ia de la Chi\in]u,
Marghiloman le-a cerut reprezentan[ilor Sfatului {]rii s] se pronun[e asupra unirii,
subliniind faptul incapacit][ii Basarabiei de a subzista singur ă. Halippa \i Ciugureanu
au fost pentru, dar Incule[ a cerut un r]gaz de reflec[ie de 24 de ore. În acest timp,
Marghiloman s-a întâlnit cu mini\trii []rilor aliate, afla[i la Ia\i. Ministrul italian baron
Carlo Fasciotti a fost evaziv, Sir George Barclay, ministrul britanic, a declarat c] Marea
Britanie nu se va opune unirii, Charles Vopi ĉka, ministrul american, a fost \i el de
acord cu actul unirii, iar Contele de Saint-Aulaire, ministru la Lega[ia francez] a cerut
ca unirea s] se realizeze cât mai repede. Marghiloman a discutat problema unirii \i
cu diploma[ii Puterilor Centrale. La 12/25 martie 1918, el noteaz]: “Conversa[ie cu
Richard von Kühlmann. Tratez chestiunea Basarabiei; el promite mân] liber], dar
s] nu-i facem dificult][i cu Ucraina”. (Alexandru Marghiloman, Note politice, vol. III,
1995, p. 114). La 22 martie/4 aprilie a avut loc \edin[a guvernului în care s-a luat în
dezbatere \i problema Basarabiei. “Aduc la cuno\tin[], scrieMarghiloman, că o depe\]
a lui Horstmann îmi confirmă mâna liber] din partea lui Kühlmann. Entuziasmdin partea
generalului Hârjeu, Mehedin ți, Săulescu” (Marghiloman, Note politice, 1995, p. 120).
În 26 martie/8 aprilie 1918, premierul Marghiloman s-a deplasat la Chi\in]u, înso[it de
generalul Constantin Hârjeu, ministru de r]zboi, \i de al[i demnitari, unde a fost primit
cu onoruri de autorit][i.
Pân] la \edin[a din 27 martie 1918 a Sfatului {]rii, comitetele [inuturilor din B]l[i,
Soroca \i Orhei au fost consultate în privin[a Unirii cu Regatul României. La \edin[a
solemn] a Sfatului {]rii din 26 martie a fost prezent \i Marghiloman care a rostit un
discurs în care a reliefat necesitatea unirii. Dup] discurs, Marghiloman a p]r]sit sala,
l]sând Sfatul {]rii s] delibereze asupra propunerilor guvernului român.
În numeleBlocului Moldovenesc, deputatul IonBuzdugan a dat citire declara[iei prin care
se propunea unirea, documentul fiind citit \i în limba rus] de deputatul Vasile Cijevski.
Pe27martie,Sfatul{]rii avotat prin vot nominal deschis înfavoareaUnirii cuRomânia,
declara[ia Sfatului {]rii men[ionând c]: “Republica Democratic] Moldoveneasc]
(Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Marea Neagr] \i vechile grani[e cu
Austria, rupt] de Rusia acum o sută ș i mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în
puterea dreptului istoric \i dreptului de neam, pe baza principiului c] noroadele singure
s]-\i hot]rasc] soarta lor, de azi înainte \i pentru totdeauna SE UNE|TE CUMAMA
SA, ROMÂNIA”. În numele Sfatului {]rii, Declara[ia Unirii a fost semnat] dee[Ion
Inculeț, pre\edinte, Pan Halippa, vicepre\edinte \i Ion Buzdugan, secretar.
Rubrică îngrijită de Lucia McNeff