16 / 24
ROMANIANTIMES
VAURMA
de Marina Constantinoiu și Istvan Deak
Dacă regizorul canadian Arthur Hiller,
nominalizat la Oscar pentru capodopera
„Love Story” nu ar fi murit recent, poate
că un „Love Story 2”, filmat la Moldova
Nouă, ar fi fost posibil.
Cert este că dacă nu ai iubit adevărat măcar
o dată în viaţă, e greu să înţelegi povestea
care va urma. Un „love story” german, care
a sfidat moartea până la un punct.
Peter Mibus este protagonistul acestei
poveşti. Este german din Berlin, iar acum
46 de ani locuia în Berlinul de Vest, deci
era un om liber. Cu toate astea, a decis să-şi
pună în pericol atât libertatea, cât şi viaţa,
pentru a-şi scoate din Berlinul comunist
marea iubire, pe Uschi.
După 46 de ani, Peter a decis să refacă, fără
Uschi, traseul acestei aventuri al cărei punct
nevralgic îl reprezintă România.
Gestul care i-a schimbat complet viaţa
„Dacă n-ai iubit cu adevărat, nu vei
înțelege alegerile mele“
, ne-a mărturisit,
privind în gol, Peter Mibus, acum pe malul
românesc al Dunării, la Moldova Nouă.
După patru decenii și jumatate, neamțul
de 69 de ani s-a întors în România, la
insisțentele fiicelor sale, Sophie și Anna, ca
să le arate pe unde a trecut Dunărea înot în
Love story, varianta româno-germană. Fericire la Moldova Nouă, tragedie la Berlin
noaptea de 22 spre 23 iulie 1970, gest care
i-a schimbat complet viața.
Peter Mibus ni se destăinuie pentru prima
dată în Timișoara. El este mai mult ca sigur
singurul vest-german care a trecut Dunărea
ilegal în anii comunismului. “
Știu, știu. O să
îmi spuneți că nu avea rost să fac asta, când
aveam pașaportul vest-german la mine. De
aceea trebuie să știți întreaga poveste
”, ne
liniștește germanul cu un zâmbet prietenos.
S-anăscutînBerlinuldeEstîn1947.Tatălsău
eraarhitectulprimei centralede transformare
a deșeurilor menajere în energie. În 1960 a
fugit înBerlinul deVest. Peter și mama sa au
ajuns după două săptămâni. Zidul Berlinului
nu apucase să fie ridicat.
Era student
Audevenit cetățeni vest-germani, iar traiul lui
Peter a fost mult mai ușor. La 22 de ani avea
mașină, era student și avea intrare în Berlinul
de Est.Așa a cunoscut-o pe Ursula. “
Uschi a
mea făcea autostopul când ne-am cunoscut.
Amoprit și aminvitat-o înmașină.Azis cănu
se urcă în mașina unui vest-german. Atunci
am întrebat-o dacă putem să ne întâlnim
în alte condiții. A fost de acord. Așa am
început să ne scriem. Avea 24 de ani și era
profesoară
”, își amintește cu nostalgie Peter.
După nici trei luni de relație, el era convins
că ea este aleasa inimii sale și că trebuie
să trăiască împreună în Vest. “
Întâlnirile
noastre se încheiau puțin înainte de ora
12 fiindcă legea ne impunea să mă întorc
în Berlinul de Vest înainte de miezul nopții.
Nu mai puteam continua așa. Am decis să o
aduc în Vest. Granița terestră era mult prea
păzită și periculoasă pentru a risca. Așa am
optat pentru România și pentru Dunăre,
fiindcă amândoi știam să înotăm bine
”,
ne-a explicat Peter la întâlnirea noastră în
România.
Nu fusese în România
Nu fusese niciodată în România și nici nu
știapreamultedesprebrutalitateaSecurității
față de frontieriști, faţă de cei care îşi riscau
viaţa la frontierele României, în speranţa
de a trăi liberi, în Occident. Soarta a vrut
ca prin România să încerce să fugă şi alţi
cetăţeni ai lumii comuniste, majoritatea
est-germani. Dar au mai fost şi alţii din
lagărul comunist - cehoslovaci, bulgari,
polonezi, cetăţeni din URSS etc, iar ei
sunt consemnaţi în dosarele fostelor
servicii secrete comuniste din Germania
Democrată (STASI) şi din Republica
Socialistă România (Securitate).
În 12 ani de la înfiinţarea RDG, din 1949
până la construirea Zidului Berlinului, în
1961, peste 2,5milioane de oameni au fugit
din Germania de Est prin Berlin. Numai că
apariţia Zidului a schimbat complet datele
problemei.Aufost 800 de est-germani care
au venit special în România, să treacă în
Iugoslavia şi de acolo înVest, şi zeci de mii
de români. Li se spunea „frontieriştii”.
Decizia
În câteva săptămâni au primit amândoi viză
de tranzit pentru Cehoslovacia, Ungaria și
România, indicând Bulgaria ca destinație
finală de concediu.
“
Varianta cea mai simplă era obținerea
unui pașaport vest-german fals pentru
Uschi, însă nu aveam banii necesari, eram
un simplu student. Așa că am urcat-o pe
Uschi în trenul de Praga în Berlinul de
Est, iar eu am pornit cu mașina în aceeași
direcție. Acolo ne-am reîntâlnit și am
petrecut o noapte împreună. A doua zi
am ajuns la Budapesta, la niște prieteni.
La plecarea spre România, am decis să
vedem care e situația la granița ungaro-
iugoslavă. Barierele pe autostradă erau
Peter Mibus, la Dunăre, refăcând traseul.
după o curbă fără vizibilitate și am ajuns
direct la graniță. Nu mai puteam întoarce.
Pe lângă grăniceri a sosit și un reprezentant
al serviciilor secrete ungare. Conveniserăm
dinainte un plan: să spunem că Uschi e
autostopistă, că am luat-o din Budapesta și
ne îndreptăm amândoi spre România, dar
am greșit drumul
”.
Au vândut dresuri la Timişoara
Dupa câteva ore de interogare, cei doi au fost
întorși din drum și au ajuns la Nădlac. Uschi
mai fusese în România. Prima lor oprire a
fost în Piața Unirii din Timișoara. “
Aici
era strada care ducea spre Oraviţa. Aici
am oprit. Piața arată altfel acum. Venisem
cu câteva perechi de dresuri, pe care i-am
vândut. Am dat și un radio. Aveam 400 de
mărci vest-germane, 10 mărci est-germane
și leii primiți pe produsele vândute
”, le arată
Peter fiicelor sale locul exact din Timișoara.
Drumul continuă spre Oraviţa, dar aici
traseul lui Mibus o ia prin munți spre
Cărbunari, pe un drum forestier și nu pe
ruta actuală prin Naidăș și apoi de-a lungul
Dunării.
”
Aveam o hartă a Europei de Est din
1968. Uitați… mie îmi indica drumul
prin Cărbunari ca fiind singura variantă.
Așa am ajuns în Moldova Nouă. Ne-am
cazat la o pensiune. Din păcate, nu mai
există clădirea aceea. Am intrat într-un
restaurant cu terasă în grădină, nu mai
există nici ea, și am stat de vorbă cu șvabii
de aici. Pentru a elimina orice suspiciune,
le-am zis că suntem vest-germani și că a
doua zi urmează să mergem cu mașina în
Iugoslavia
”, explică el modul în care cei
doi au încercat să îşi justifice prezenţa în
zonă, fără a atrage suspiciuni asupra lor. S-a
împrietenit cu doi șvabi și a doua zi s-au
plimbat împreună de-a lungul malului.