Romanian Times | Septembrie 2018

20 / 24

Actualitate 20
ROMANIANTIMES
Expansionismul Rusiei în Arctica...
(continuare din pagina 9)
Zemlia, regiunile Murmansk și Yamal-Neneţ, arhipelagul Ţara Franz Josef din regiunea
Arhanghelsk, Insula Vranghel, de lângăAlaska, precum și Capul Schmidt).
În octombrie 2013 Putin a promis că nu va “renunța” la zona arctică a Rusiei. În octombrie
2014Rusiași-aanunțatintențiadeatransmitemaimultesolicităricătreOrganizațiaNațiunilor
Unite, încercând să își extindă granițele arctice cu 1,2 milioane de kilometri pătrați (peste
463.322 de mile pătrate). În noiembrie 2014 Putin a anunțat înființarea unui comandament
“nordic” alArcticii, care urma să funcţioneze din luna decembrie a aceluiași an. http://www.
În decembrie 2015 Putin a aprobat o nouă doctrină militară, conform căreia Arctica a fost
inclusă oficial pe lista zonelor din sfera de influență rusă.
4. Răspunsul Statelor Unite
Începândcuanul 2013SUAaelaborat ostrategienaționalăpentru regiuneaarctică, incluzând
peste 30 de inițiative specifice într-un plan de implementare condus de Departamentul
Securităţii Naţionale (și susținut de alte departmente, precum cele de Comerț,, Apărare,
Externe,TransporturişideFundaţiaNaţionalădeŞtiinţă)“pentruaproiectaoprezențămaritimă
americană suverană, a sprijini interesele SUA în regiunile polare și a facilita cercetarea care
promovează înțelegerea fundamentală a Arcticii” (vezi Ronald O’Rourke, Raportul din 14
septembrie 2017, pp. 8-9).
Se impune însă ca SUA să adopte o abordare mai agresivă față de militarizarea Rusiei în
Arctica. Marina militară americană ar trebui să înceapă construirea mai multor spărgătoare
de gheaţă, pentru a se pregăti pentru o eventuală agresiune rusească. Răspunderea pentru
această sarcină revine, înmod tradițional, Pazei deCoastă din zonă.
russia-arctic-military-expansion-moscow-national-security-issue-mccain-says-2033610
În prezent, flota polară americană de spărgătoare de gheaţă include două nave de rezistenţă
mare (Polar Star, aflată în revizie tehnică, și Polar Sea, care este operațională, ambele
concepute pentru a efectua misiuni atât înArctica, cât și înAntarctica), o navă de rezistenţă
medie (Healy, utilizată pentru cercetarea științifică în Arctica) și un vas (Palmer, utilizat
pentru cercetarea științifică înAntarctica).
S-au elaborat planuri pentru încă cinci sau șase spărgătoare de gheaţă (două sau trei de
rezistenţă mare și trei de rezistenţă medie), la un preţ pe unitate de peste 1 miliard de dolari.
by-spring-production-by-2020
Prin comparație, Rusia deţine 41 de spărgătoare de gheaţă, iar Canada - șase (și continuă să
îşi extindă numărul).
drilling-can-help/
La 17 mai 2018, în cadrul unei conferințe aAcademiei de Pază de Coastă, în New London,
Connecticut, președintele Trump a promis să construiască mai multe spărgătoare de gheaţă
pentru Paza de Coastă. “Sunt mândru să spun că sub administrația mea, așa cum tocmai ați
auzit, vom construi primele noi spărgătoare de gheață din Statele Unite din ultimii 40 de
ani. Vom construi multe din ele”. Amiralul Paul Zukunft, comandantul Pazei de Coastă, a
acordat credit administrației Trump pentru finanțarea unui nou spărgător de gheață. “Tocmai
am disponibilizat sume de bani sub această administrație pentru a investi, în sfârşit, în
spărgătoare de gheaţă”, a spus amiralul. “O să construim șase din ele şi suntem pe cale să
îl construim pe primul foarte repede”, a mai adăugat el.
news/checkpoint/wp/2017/05/17/trump-pledges-to-build-coast-guard-icebreakers-but-its-
unclear-how-different-his-plan-is-than-obamas/?utm_term=.eede4dbe15a5
Timpul necesar pentru a construi un nou spărgător de gheaţă poate dura mai mulți ani. Paza
de Coastă inclusese deja proiectul în propunerea de buget din anul fiscal 2012-2013. În anul
fiscal 2016 proiectul a primit circa 15,6 milioane de dolari. În anul fiscal 2017 Congresul
a alocat Pazei de Coastă 25 de milioane de dolari pentru a gestiona proiectul, iar 150 de
(continuare din pagina 8)
Boala parodontală îți afectează inima
milioane de dolari au fost direcţionaţi către Marina militară, pentru a începe proiectarea și
procesul de construcție. În prezent, construcţia spărgătorului de gheaţă este planificată să
înceapă în anul 2020 și, dacă totul merge conform planului, nava va fi lansată în anul 2023.
goes-bit-overboard-icebreaker-claim/
5. Către o nouă strategie arctică americană
Construirea și modernizarea unui flote noi de spărgătoare de gheaţă este doar o parte a unei
strategii mai largi a Arcticii, pe care SUA trebuie să o elaboreze și să o pună în aplicare.
Interesele strategice ale Americii în ambele regiuni polare (dar în special în zona arctică
limitrofă) trebuieredefinite laniveldepoliticănațională.Prinurmare, sectorul arcticamerican
trebuie reconfigurat. Rusia a iniţiat deja demersuri în cadrul Organizației Națiunilor Unite
pentru a-și extinde zona arctică. SUAtrebuie să îşi dezvolte mai multe zone militare arctice:
baze temporare și baze permanente în zonele de coastă din Alaska (în Oceanul Îngheţat
şi Oceanul Pacific), precum și în Insulele Aleutine din Marea Bering, în cea mai vestică
regiune a SUA, pe longitudine, la graniţa cu Rusia (unde, în 1971, SUA a detonat cea mai
mare explozie nucleară subterană).
De asemenea, SUAar trebui să înceapă o politică de cooperare arctică mai intensă (inclusiv
prin implementarea de baze militare) cu aliații săi nordici: Danemarca (în Groenlanda) și
Islanda.
SUA şi-a manifestat mereu un interes geopolitic deosebit faţă de Groenlanda. Între 1941 și
1945 insula a fost sub ocupaţie militară americană, ca reacţie la faptul că Danemarca fusese
invadată de Germania nazistă. În 1946 SUA a făcut Danemarcei o ofertă de cumpărare
a Groenlandei, dar oferta a fost întâmpinată cu un refuz.
Greenland
Cât priveşte Islanda, baza militară aeriană americană de la Keflavik, închisă în septembrie
2006, este programată a fi redeschisă, la peste zece ani, datorită preocupărilor autorităților
locale islandeze legate de recentele activităţi ale Rusiei.
security/2016/02/us-military-returns-iceland
În plus, SUAar trebui să îşi consolideze atât cooperarea în cadrul NATO, cât și cea bilaterală
cu Canada și Norvegia și să îşi extindă parteneriatele militare cu celelalte țări scandinave
aliate ne-membre NATO, Finlanda și Suedia.
Astfel, o strategie arctică americană eficientă ar implica un sistem binar de componente,
cu elemente micro (de suport tehnic și logistic) și elemente macro (arcul militar al aliaților
arctici). Prin urmare, SUAar trebui să înceapă să îşi actualizeze și să îşi extindă elementele
micro (unde Rusia domină acum), în consonanţă cu consolidarea și extinderea elementelor
macro (unde Rusia este și va fi întotdeauna un jucător pe cont propriu și, prin urmare, izolat,
din cauza lipsei sale de aliați arctici).
NOTĂ – Dreptul de reproducere a articolului, în varianta engleză în original şi varianta română în
traducere, aparţine autorului şi este folosit cu permisiunea acestuia.
Variante ale articolului au fost publicate anterior de revistele AMERICAN THINKER https://www.
html , CARIBBEAN NEWS NOW!
trump-and-putin-beyond-helsinki-the-united-states-strategy-in-the-arctic-and-russias-expansionism-
in-the-area/ , INTELLECTUAL CONSERVATIVE
tiberiu-dianu-russias-arctic-expansionism-and-the-reconfiguration-of-the-american-arctic-strategy/ ,
MARIANASVARIETY
trump-and-putin-beyond-helsinki-russia-s-expansionism-in-the-arctic-and-how-the-us-should-
respond , precum şi de POLAR AND OCEAN PORTAL (China) (în limba chineză) http://www.
.
TIBERIU DIANU, autor de cărţi şi multiple articole de drept, politică și societăţi postcomuniste,
locuieşte şi îşi desfăşoară activitatea în Washington, DC şi poate fi urmărit pe MEDIUM. https://
@tdianu
în acest sens, s-a demonstrat că boala parodontală reprezintă un factor de risc în apariția
diverselor boli de inimă, sau boala parodontală poate intensifica problemele cardiace
existente. Deși nu a fost dovedită o relație cauză-efect între boala parodontală și bolile de
inimă, s-a dovedit că boala parodontală crește riscul apariției bolilor de inimă.
Care este legătura dintre boala parodontală și bolile cardio-vasculare?
Legătura dintre boala parodontală și bolile cardio-vasculare constă tocmai în inflamație.
Această inflamație, cauzată de boala parodontală, duce la artere întărite, cunoscute și sub
denumirea de ateroscleroză. Aceasta este o condiție care îngreunează trecerea sângelui
spre inimă. Ateroscleroza crește riscul unui atac de cord sau a unui accident vascular
cerebral.
În plus, parodontita determină apariția unor buzunare infectate cu puroi de germeni, ceea
ce poate duce la apariția unor boli ale inimii. Boala parodontală permite bacteriilor și
altor toxine să se răspândească sub linia gingiilor. Gingiile sunt foarte bine vascularizate,
ceea ce înseamnă că ele sunt pline cu vase de sânge. Gura, pe de altă parte, este plină
cu bacterii. Astfel, dacă gingiile sunt rănite fie și puțin, acest lucru permite bacteriilor să
pătrundă în fluxul sanguin, astfel că pot ajunge oriunde în organism, determinând apariția
inflamației. Conform specialiștilor, inflamația reprezintă una dintre principalele cauze ale
distrugerii vaselor sanguine, incluzându-le pe cele ale inimii.
Conform studiilor, bacteriile care se regăsesc în boala parodontală, aici fiind inclus
și Streptococcus sanguis – care are un rol important în apariția accidentelor vasculare
cerebrale – se răspândesc în inimă. Specialiștii au descoperit că în lipsa bolii parodontale,
există mult mai puține astfel de bacterii în inimă. Tot studiile au arătat că pe măsură ce
existămai multe bacterii de la boala parodontală, pe atât pot fimai groase arterele carotide.
Dacă acestea sunt prea groase, sângele nu poate curge până la creier, fapt ce duce la un
accident vascular cerebral.
Cauze indirecte ale bolii parodontale asupra inimii
Bacteriile joacă un rol important în sănătatea dentară, însă medicii consideră că și stilul
de viață este un factor demn de luat în considerare. Astfel, se consideră că o persoană
care suferă de boala parodontală are obiceiuri nesănătoase, în general. Multe dintre aceste
persoane sunt fumători, nu au grijă de ei și de organismul lor, este posibil să nu facă
suficientă mișcare și să nu mănânce sănătos. Toate aceste obiceiuri nesănătoase pot cauza
probleme ale inimii. În plus, boala parodontală poate cauza și diabet, care este un alt factor
de risc pentru apariția diverselor boli ale inimii.
Recomandări
Boala parodontală poate fi prevenită, prin îndepărtarea regulată și eficientă a bacteriilor și
a plăcii bacteriene de la nivelul dinților însă pentru unele persoane, acest lucru s-ar putea
să nu fie suficient, întrucât genetica joacă un rol major în evoluția bolii.
Boala parodontală este în general depistată de un dentist sau un igienist dentar care
efectuează o diagramă parodontală completă în timpul examenului stomatologic inițial.
Așadar, este imperativă efectuarea unei examinări dentare periodice pentru depistarea
și tratarea acestei boli care îți poate afecta sănătatea, în general. Cu cât mai repede este
detectată boala, cu atât sunt mai mari șansele ca tratamentul să aibă succes. De asemenea,
pentru pacienți se recomandă monitorizarea evoluției bolii parodontale de către medicul
stomatolog. În cazul pacienților care suferă de boală parodontală, este recomandat si un
consult cardiologic, pentru a se stabili factorii de risc.
Pentru mai multe informații pe acest subiect, contactați
Dr. Michael Negru