18 / 24
ROMANIANTIMES
MESAJE BIBLICE
18
(continuare din numarul trecut)
de Preot Aurel Sas, Las Vegas
Întoarcerea celor din guverne și a popoarelor la Iisus Hristos:
Calea, Adevărul și Viața
Primiți mesajul, stimați lideri, din toate nivelele societății, transmis de Dumnezeu prin
proorocul Iona, regelui din ImperiulAsirian, cu capitala la Ninive că „…
Patruzeci de zile
mai sunt, şi Ninive va fi distrusă!”
(Iona 3, 4).
„Şi a ajuns vestea până la regele Ninivei.
Acesta s-a sculat de pe tronul său, şi-a lepădat veşmântul lui cel scump, s-a acoperit cu
sac şi s-a culcat în cenuşă. Apoi, din porunca regelui şi a dregătorilor săi, s-au strigat
şi s-au zis acestea: Oamenii şi animalele, vitele mari şi mici să nu mănânce nimic, să nu
pască şi nici să bea apă; Iar oamenii să se îmbrace cu sac şi către Dumnezeu să strige
din toată puterea şi fiecare să se întoarcă de pe calea lui cea rea şi de la nedreptatea pe
care o săvârşesc mâinile lui; Poate că Dumnezeu Se va întoarce şi Se va milostivi şi va
ţine în loc iuţimea mâniei Lui ca să nu pierim!”
(Iona 3, 7-9). Iar Dumnezeu a primit
rugăciunea și postul regelui și al poporului și i-a iertat: „
Atunci Dumnezeu a văzut faptele
lor cele de pocăinţă, că s-au întors din căile lor cele rele. Şi i-a părut rău Domnului de
prezicerile de rău pe care li le făcuse şi nu le-a împlinit”
(Iona 3, 10).
Iată, rugăciunea regelui Manase în captivitate, care deși era în cătușe de fier se ruga,
zicând: „
Strâns sunt eu cu multe cătușe de fier, încât nu pot să-mi ridic capul meu și nu
am nici loc de odihnă, pentru că Te-am mâniat și am făcut rău înaintea Ta; n-am împlinit
voia Ta, nici am păzit poruncile Tale, ci am pus urâciuni și am înmulțit smintelile”,
s-a
rugat lui Dumnezeu, astfel: „
Doamne, Atotțiitorule, Dumnezeul părinților noștri, al lui
Avraam, ai lui Isaac și al lui Iacov, și al seminției celei drepte a lor, Cel care ai făcut cerul
și pământul cu toată podoaba lor, Care ai legat marea cu cuvântul poruncii Tale, Care ai
încuiat adâncul și l-ai pecetluit cu numele Tău cel înfricoșător și slăvit,
Înaintea căruia
toate se tem și tremură din pricina atotputerniciei Tale, pentru că nimeni nu poate să stea
înaintea strălucirii slavei Tale și nesuferită este mânia urgiei Tale asupra celor păcătoși!
Însă nemăsurată și neajunsă este și mila făgăduinței Tale, Căci Tu ești Domnul cel
preaînalt, bun, îndelung-răbdător și mult-milostiv, căruia îi pare rău de răutățile
oamenilor. Tu, Doamne, după mulțimea bunătății Tale, ai făgăduit pocăință și iertare
celor ce ți-au greșit și după mulțimea îndurărilor Tale ai hotărât pocăință păcătoșilor
spre mântuire. Așadar Tu, Doamne, Dumnezeul celor drepți, n-ai pus pocăință pentru
cei drepți: pentru Avraam și Isaac și Iacov, care nu ți-au greșit ție, ci ai pus pocăință
mie păcătosului, pentru că am păcătuit mai mult decât nisipul mării.
Multe sunt fărădelegile mele și nu sunt vrednic a căuta și a privi înălțimea cerului din
pricina mulțimii nedreptăților mele.
Strâns sunt eu cu multe cătușe de fier, încât nu pot
să-mi ridic capul meu și nu am nici loc de odihnă, pentru că Te-am mâniat și am făcut
rău înaintea Ta; n-am împlinit voia Ta, nici am păzit poruncile Tale, ci am pus urâciuni
și am înmulțit smintelile. Dar acum îmi plec genunchii inimii mele, rugând bunătatea Ta,
Am păcătuit, Doamne, am păcătuit și fărădelegile mele eu le cunosc,
Însă cer, rugându-
Te: Iartă-mă Doamne, iartă-mă și nu mă pierde în fărădelegile mele și nici nu mă osândi
la întuneric sub pământ, Căci Tu ești, Dumnezeule, Dumnezeul celor ce se pocăiesc.
Arată-Ți peste mine bunătatea Ta, mântuindu-mă pe mine nevrednicul, după mare mila
Ta. Și Te voi preaslăvi în toate zilele vieții mele. Căci pe Tine Te slăvesc toate puterile
cerești și a Ta este slava în vecii vecilor. Amin!”
(Rugăciunea lui Manase 1, 1-15).
Dumnezeu l-a iertat pe Manase și ce putem spune, căci cu adevărat Dumnezeu
nu vrea
moartea păcătosului ci să se întoarcă și să trăiască (Iezechil 33, 11). Într-adevăr, după
această rugăciune Dumnezeu l-a iertat pe Manase și s-a întors înapoi în Iudeea și a
reconstruit tot ce a dărâmat și a desmințit tot ce a făcut rău înainte în popor. Așadar, să ne
rugăm și noi toți, împreună cu conducătorii din guverne, Milostivului Dumnezeu, până
nu vine captivitatea cu lanțuri și cătușe de fier de la antihriști și peste noi și peste ei să nu
fie prea târziu și Dumnezeu ne va ierta ca pe cei de mai sus. Iar conducătorii să facă ca
regeleManase după ce a venit din captivitate, reconstruind tot ce au dărâmat și desmințind
toate politicile mincinoase dinainte, și împotriva Domnului Iisus Hristos, Care este Calea,
Adevărul și Viața (Ioan 14, 6), popoarelor și a liderilor în toate vremurile.
Iar la Dumnezeu Tatăl ne descoperă Domnul că
„Nimeni nu vine la Tatăl Meu decât
prin Mine”
(Ioan 14, 6), pentru că omenirea până la venirea lui Iisus Hristos era moartă
spiritual în păcatele ei, iar Fiul lui Dumnezeu, Care a devenit și Fiul Omului (Luca 5, 24),
prin întrupare în umanitate, în urma zămislirii de la Duhul Sfânt în Fecioara Maria (Luca
1, 35) a plătit prețul răscumpărării lumii de sub moartea păcatelor, prin Jertfa, Moartea Sa
pe crucea Golgotei și a învierii omenirii prin Învierea Lui în cea de a treia zi (1 Cor. 15, 4),
devenind astfel Calea și ușa de intrare la Dumnezeu Tatăl, ca
„Mijlocitor între Dumnezeu
și oameni: Omul Hristos Iisus”
(1 Tim. 2, 5). Astfel să-L luăm noi pe Iisus Hristos și
toate popoarele și liderii ca și Cale a vieții ca să putem ajunge la Dumnezeu Tatăl prin El,
Fiul lui Dumnezeu și Mijlocitorul omenirii către Dumnezeu.
„Cine nu este cu Mine este
împotriva Mea și cine nu adună cu Mine risipește”
(Matei 12, 30).
Pe calea care merge omul pe aceea seamănă și culge
„Nu vă amăgiţi: Dumnezeu nu Se lasă batjocorit; căci ce va semăna omul, aceea va
şi secera”
(Gal. 6, 7). Cain, care a omorât pe frate lui, Abel, a semănat invidie și ură și
a cules crima asupra fratelui său și fugar pe pământ. Faraon a semănat împotrivire față
de Dumnezeu și de poporul israelit să plece și a cules moartea în adâncul Mării Roșii.
Core, Datan și Aviron, au semănat răzvrătire împotriva lui Moise și au cules moartea
prin despicarea pământului care i-a înghițit. Regele Sau, a semănat neascultare față de
Dumnezeu și de preotul Samuel, și a cules ură, părăsirea lui Dumnezeu și moarte în lupta
cu filistenii. Fiul lui David, Abesalom, a semănat răzvrătire împotriva tatălui său David
și a cules moarte cu părul agățat în crengile stejarului și moarte, străpus de săgețile lui
Ioab. Poporul Israel dus în rătăcire de Ieroboam, Ahab și Izabela, au semănat credință
în idoli și au cules șaptezeci de ani de captivitate babiloniană. Regele Babilonului,
Nabucodonosor, a semănat idolatrie în popor, îngâmfare și mândrie neasemuită și a
cules șapte ani și jumătate de nebunie, rătăcire, până când s-a smerit și a recunoscut
atotputernicia lui Dumnezeu.
Iuda Iscarioteanul, vânzătorul lui Iisus, a semănat iubire de arginți și a cules o funie de
spânzurat. Israieliți au semănat răstignirea lui Hristos și au cules dărâmarea templului
în anul șaptezeci, de romani, și împrăștierea lor în lume. Elimas, vrăjitorul din Pafos, a
semănat împotrivire la vestirea Evangheliei lui Hristos de Sf. Pavel în Cipru și a cules
orbire. Regele Iudei, IrodAgripa din41-44d. H., și nepot al lui Irod celMare, care a omorât
pruncii la nașterea lui Iisus, a semănat uciderea cu sabia a
Sf.Ap. Iacob și întemnițarea lui
Petru și Iacob, fratele lui Ioan și a cules moartea. Imperiul Roman a semănat persecuția
creștinilor peste trei secole și a cules apusul său sub barbari. (după Preasfințitul Eipscop
Daniil Stoenesc, al Episcopiei Ortodoxe Române Dacia Felix, prezintă minunat această
temă în carteaAtotprezență și Parusie, Editura Episcopiei Daciei Felix, Vârșeț, 2009).
Astfel, cei ce i-au calea în viață, după persoanele asemenea celor amintite mai sus și
seamănă păcatul, urmările păcatului culeg, iar cei ce merg după Iisus Hristos, Calea
adevărată a vieții, seamănă iubire și dragoste față de Dumnezeu și de aproapele și culeg
mântuirea, în legea iubirii de Dumnezeu și de semeni pe ei însuși (Matei 22, 37-39). Cu
adevărat am văzut mai sus că, Dumnezeu nu se lasă batjocorit și ceea ce seamănă omul
aceea seceră din justiția divină: „
Nu vă amăgiți: Dumnezeu nu Se lasă batjocorit; căci
ce va semăna omul, aceea va și secera. Cel ce seamănă în trupul său însuși, din trup
va secera stricăciune; iar cel ce seamănă în Duhul, din Duh va secera viață veșnică
”
(Gal. 6, 7-8).
Azi oamenii semănă în trupul lor plăcerile, mândriile, invidie și culeg diferite diagnostice
de boli. Cel ce urmează pe Hristos ca și Cale a vieții lui, seamănă credință, rugăciune
și iubire în Duhul Sfânt, față de Dumnezeu și de aproapele și culege roadele Duhului
Sfânt, care sunt:
„Dragostea, bucuria, pacea, îndelungă-răbdarea, bunătatea, facerea
de bine, credința, Blândețea, înfrânarea, curăția; împotriva unora ca acestea nu este
lege. Iar cei ce sunt ai lui Hristos Iisus și-au răstignit trupul împreună cu patimile și
cu poftele. Dacă trăim în Duhul, în Duhul să și umblăm. Să nu fim iubitori de mărire
deșartă, supărându-ne unii pe alții și pizmuindu-ne unii pe alții”
(Gal. 5, 22-26). Ajută-
ne, Doamne, Iisus Hristoase, Care ești Calea,Adevărul și Viața (Ioan 14, 6), să te urmăm
ca să putem semăna faptele credinței, ale rugăciunii și dragostei față de Dumnezeul
nostru în Sfântă Treime și față de semeni (Matei 22, 37-39), să ne poți mântui, să cinăm
cu Tine întru Împărăția Ta (Luca 22, 30), spre slava Ta în viața veșnică. Amin.
IISUS HRISTOS ESTE CALEAVIEȚII POPOARELOR ȘI ACONDUCĂTORILOR (6)