Background Image
Previous Page  13 / 24 Next Page
Information
Show Menu
Previous Page 13 / 24 Next Page
Page Background

ROMANIANTIMES

N.C.

Vă mulțumim pentru disponibilitatea

acordării interviului pentru publicația

RomanianTimes. Vă rugăm să vă

prezentați și să ne spuneți câte ceva despre

dumneavoastră și familia dumneavoastră.

M.L.

Sunt onorat să fiu intervievat de

publicația d-voastră și vămulțumesc pentru

ocazia oferită!

Mă numesc Mircea Leb, născut la

Mihăileni, jud. Sibiu din părinții Ioan și

Minerva, oameni credincioși, harnici și

cinstiți de la care am primit cei șapte ani

de-acasă. După terminarea claselor primare

I-IV, părinții s-au mutat la Mediaș-Sibiu

unde au construit o casă. Acolo mi-am

continuat studiile eu cu cei doi frați și o

soră, eu fiind primul născut iar sora mea

al patrulea copil. După absolvirea a opt

clase primare am urmat la Cluj cinci ani la

Seminarul Teologic Ortodox apoi studiile

la Institutul Teologic Universitar din Sibiu.

În 1973 m-am căsătorit Aurelia, născută

Stănilă, din localitatea Boarta, jud. Sibiu.

Avem doi băieți și o fată, căsătorită cu

preotul Gabriel Agoston, parohul Bisericii

“Sf. Maria”- Portland.

La începutul carierei mele, am fost numit

preot pe seama parohiei Ghijasa de Sus,

Protopopiatul Agnita, jud. Sibiu unde am

desfășurat o activitate rodnică timp de 13

ani reînviind multe tradiții vechi pierdute

în negura timpului. Au urmat apoi 30 de

ani de activitate intensă la parohia “Sf.

Adormire” din Săcele, jud. Brașov de unde

m-am și pensionat în 2018.

Pot să spun că avem o tradiție frumoasă în

familia noastră care ne leagă de biserică.

Bunicul din partea tatălui și fratele tatălui

meu au fost cântăreți la strană iar străbunicii

mei, Pavel Vlad și Pavel Lebu au fost

preoți cu studii la Blaj. Fratele meu, Vasile

Leb a fost decan la Facultatea de Teologie

din cadrul Universității Babeș Bolyai - Cluj

iar acum e profesor la catedra de Istorie

Bisericească Universală în cadrul aceleiași

universități și predă și înMünchen. Celălalt

frate Florin și sora Didina activează ca și

contabili laAgnita și Mediaș.

N.C.

Am înțeles că sunteți pentru prima

dată pe pământul american. Cu ce ocazie

ați venit?

M.L.

La invitația ginerelui nostru preotul

GabrielAgoston și a soției lui Simona, fiica

noastră, amajuns și înAmericapentru întâia

oară, bucurându-ne să ne revedem din nou

împreună cu ei și cu nepoții noștri Tudor

și Mihai. Deși călătoria de la București la

Paris și apoi la Portland a fost foarte lungă

totuși a fost plăcută iar bucuria revederii cu

cei dragi și mai plăcută.

N.C.

Ce v-a impresionat călătorind prin

America?

M.L.

ÎnStateleUniteamfostimpresionatde

amabilitateaamericanilor,defelul lordeafi.

Toți îți zâmbesc, toți sunt gata să te îndrume,

să te ajute, să te protejeze. Aceasta denotă

bună creștere și impune respect și dorința

de a fi la fel de binevoitor ca ei. M-au

impresionat de asemenea autostrăzile cu

3-4 benzi și faptul că toate străzile sunt

asfaltate și iluminate.

Modul de a conduce este încă un subiect

pe care merită să îl amintesc. Nu încurcă

nimeni pe nimeni, se îngăduie unii pe alții

fără nervi și cu amabilitate, se respectă

legile cu strictețe și nimeni nu gonește

aiurea.

Un alt lucru care ține de cultură și de

civilizație este curățenia orașului. Nimeni

nu aruncă nimic pe jos, totul e curat și în

bună rânduială, lucru care aș dori să se

întâmple și la noi.

Civilizația și dezvoltarea țin de faptul că

beneficiem de multe bunuri și servicii. A le

folosi corect ține de cultură. Ne-am bucurat

că momentul venirii noastre a coincis

cu Crăciunul ceea ce a făcut ca întreg

Portlandul să fie inundat de milioane de

beculețe strălucind în toate culorile. Simți

cu adevărat atmosfera de sărbătoare.

La sărbătoarea Centenarului Marii Uniri

am fost plăcut impresionat de patriotismul

celor de acolo.

Am fost cu colindatul la mai multe case

unde am fost primiți cu căldură și amcântat

colindele strămoșești ca pe acasă. Mi-a

plăcut în mod deosebit faptul că familiile

tinere care au fost cu noi la colindat au venit

împreună cu copiii lor, unii chiar foarte

mici. Aceasta dovedește o strânsă legătură

între ei și un exemplu frumos dat celor mici

care nu va fi uitat niciodată.

La Biserica Sf. Maria unde am slujit m-am

simțit înconjurat cu dragoste de întreaga

comunitate de parcă aș fi fost de-al lor.

N.C

. Ce nu v-a plăcut în America?

M.L.

Dacă stau bine să mă gândesc cred

că nu mi-au plăcut distanțele foarte mari pe

care trebuie să le parcurgi pentru a ajunge

unde dorești; dar odată ajunși la destinație

întâlnirea cu oameni deosebiți și cu locuri

pitorești depășește așteptările și aduce

bucurie în suflete.

N.C.

Trăind toată viața în România și

putând face o comparație bazată pe

experiența acumulata într-o viață de om, ce

nevoi stringente considerați că are nevoie

țara noastră în aceste zile?

M.L.

Făcând o analiză a vieții dusă în

România cred că pentru români e nevoie

de o întoarcere la normalitate. Aceasta

înseamnă să respecți pe fiecare om și

să-i respecți proprietatea și demnitatea.

O țară se ridică prin muncă cinstită și

corectă și întâi de toate prin cultură.

Generațiile viitoare au o mare nevoie de

cultură și de dragoste față de pământul

patriei, de obiceiurile strămoșești și de tot

ce ne definește ca popor.

Să fimmândri că suntem români chiar dacă

locuim pe alte meleaguri.

Țara din sufletul românului nimic nu o

poate scoate. Dragostea de țară o ai în ființa

ta, ori vrei ori nu vrei.

Păcat că acum încet-încet se înstrăinează

pământuri și păduri după ce industria

românească a dispărut. Nădăjduim că

țara noastră va reînvia atunci când vom fi

vrednici.

N.C.

Atât noi românii din America cat

și alte locuri din Diasporă ajutăm pe

multe planuri țara de unde ne tragem. Ce

considerați că ar trebui să facem mai mult

pentru România?

M.L.

Știm că foarte mulți români din

America și din Diaspora se implică în

ridicarea României la un nivel de civilizație

și cultură dorit de mulți. Depinde de noi

dacă vrem aceasta.

Mulțumim tuturor celor care ne oferă

ajutorul, dar trebuie să fim conștienți că în

primul rând noi trebuie să punem osul la

treabă. Cred că fiecare român ar trebui să-și

facă un pașaport și să călătorească în lume

măcar odată. Cu siguranță ar avea multe de

învățat.

N.C.

Vă rugăm să adresați un mesaj

cititorilor revistei RomanianTimes. Vă

mulțumesc.

M.L.

Îi mulțumesc lui Dumnezeu că am

văzut atâtea lucruri frumoase prin locurile

prin care am trecut. M-am îmbogățit

sufletește și aceasta parcă mă face mai

bun, mai deschis către aproapele meu. Le

mulțumesc tuturor celor care m-au făcut să

simt America ca o a doua casă.

În mod deosebit mulțumesc redacției

și cititorilor revistei RomanianTimes,

celor care au primit aceste rânduri în

această publicație și căreia îi doresc viață

lungă și prosperă pentru informarea și

culturalizarea românilor de pretutindeni.

Pr. Mircea Leb - Săcele - Brașov

Interviul dat publicației RomanianTimes, de Preotul pensionarMircea Leb,

pentru întâia oară înAmerica

Finalista “America’s Got Talent” și câștigătoarea concursului “Românii au talent”

Laura Bretan vrea să reprezinte România la Eurovision

Din cele 126 de piese înscrise în concurs, 23 de melodii s-au calificat în semifinalele Selecției

Naționale pentru Eurovision 2019. Printre artiștii care își doresc să reprezinte România în finala de la

Tel Aviv face parte și Laura Bretan care se bucură de popularitate în întreaga lume.

Laura Bretan este un nume special pe lista celor din Selecţia Naţională, tânăra făcând senzaţie

la show-ul „America’s Got Talent”, unde a fost răsplătită cu un Golden Buzzer. La 16 ani, ea are deja o

carieră de succes în Statele unite şi își doreşte să fie la fel de iubită și în România.

La Eurovision 2019, Laura va participa cu o melodie compusă de Mihai Alexandru. Intitulată

“Dear Father”, piesa are versuri scrise de Alexandra Niculae.

Laura care a obținut recent și cetățenia română. s-a născut la Chicago, Illinois, într-o familie

de români și a început să cânte de la vârsta de 6 ani. În cadrul unui interviu pentru InfoMusic, Laura

Bretan a mărturisea că vrea să încerce în viitor o fuziune între pop și muzica clasică.