Romanian Times | Aprilie 2018

20 / 24

Actualitate 20
ROMANIANTIMES
Angela FURTUNĂ
raționale, dintre comunismul românesc (și nu numai) și variile încarnări ale fascismului.
Când regimul comunist a îmbrățișat temele, fantasmele și obsesiile extremei drepte
interbelice, făcându-le ale sale, Monica Lovinescu și Virgil Ierunca au scris pagini
magistrale despre geneza a ceea ce, mai târziu, am diagnosticat drept barocul fascisto-
comunist. Atacurile împotriva ei din zona xenofob-stalinoidă (Eugen Barbu și echipa sa
de trâmbițași neo-tribaliști grupați sub drapelul protoconismului) dădeau măsura unei
lupte care a continuat și după decembrie 1989: aceea dintre susținătorii modernității
politice și estetice, pe de o parte, și partizanii unui autarhism de sorginte colectivist-
etnicistă care a făcut atâta rău culturii românești în perioada interbelică.
Ceea ce s-a petrecut, mai ales dupa condamnarea dictaturii comuniste in decembrie
2006, a confirmat cu alarmantă precizie temerile Monicăi Lovinescu. Criza valorilor
s-a agravat. Între altele, este vorba de deplasarea discursului de centru spre zonele
intoleranței agresive, dar și de resurecția discursului doctrinar al stângii radicale într-o
țară în care confruntarea veritabilă cu trecutul traumatic se afla abia la început”.
Deși în ultimii ani s-a alăturat unui curent de marginalizare a Monicăi Lovinescu, totuși
la moartea ei și la aducerea urnelor în țară, fostul președinte al Academiei Române,
criticul Eugen Simion, a declarat că aceasta a fost cea mai ascultată voce din literatura
română până în decembrie 1989: “Monica Lovinescu a jucat un rol esențial în viata
literară românească și, în general, în viața societații românești, timp de câteva decenii.
Românii i-au ascultat emisiunea ‘Teze și antiteze’ așa cum n-au mai ascultat vreodată
o altă emisiune”, a spus criticul, care a apreciat și că “pentru literați, ‘Teze și antiteze’ a
reprezentat o gură de aer și o formă de libertate spirituală”.
Monica Lovinescu a fost cea mai importantă și consecventă figură a luptei românești
împotriva dictaturii comuniste și pentru democrație. A fost singurul critic literar român
liber, constant activ în perioada Războiului Rece.
Emisiunile Teze și Antiteze la Paris şi Actualitatea culturală românească, difuzate la
Radio Europa Liberă începând din 1962, au produs un veritabil și unic fenomen istoric
și cultural: astfel, pe calea undelor radio, cronicile literare şi comentariile culturale,
interviurile, mesele rotunde şi analizele politice excelent documentate, raportau mereu
societatea românească la fenomenul european şi universal, având - timp de aproape
trei decenii - un remarcabil impact asupra publicului de limbă română, iubitor de
literatură şi artă, dar şi avid de informaţie politică, socială, filosofică şi culturală sosită,
în plin Război Rece, din Lumea Liberă. Aceste emisiuni au jucat un rol fundamental în
formarea spiritului critic şi democratic din spaţiul literar românesc. Din țară și din exil.
Calea undelor radio era singura cale de sincronizare și de menținere a unității naționale
și culturale. Se poate spune că spiritul critic liber, ca şi politologia românească post-
decembristă, s-au născut odată cu emisiunileMonicăi Lovinescu la Radio Europa Liberă,
prin lucrările ei notabile ca stil şi scriitură, ca vocaţie etică şi ca eleganţă hermeneutică.
Critica dictaturii şi a totalitarismului nu se mai făcea în stilul pseudo-nonconformist
practicat în ţară, ci în direcţia apărării cu orice preţ a premizelor libertăţii din societatea
ispitelor utopic-totalitare, având ca metodologie obligatorie suprimarea cenzurii, dar şi
ideea datoriei intelectualilor critici de a adopta un cod etic care să contracareze spiritul
totalitar ce doreşte nimicirea fiinţei morale. Întâlnindu-se în mod fericit cu gândirea unor
filosofi precum Karl Jaspers, Jeanne Hersch, Hannah Arendt, Raymon Aron şi Albert
Camus, ideile Monicăi Lovinescu modelau vocaţia intelectualului de a-şi ridica vocea
împotriva Răului, de a se autodesacraliza prin împotrivire faţă de regimurile logocratice,
renunţând la orice ideologie optimistă a salvării; aceste contribuţii au întregit în mod
fericit direcţia camusiană din gândirea politică şi morală românească şi europeană.
Monica Lovinescu preia şi dezvoltă, de la Timothy Garton Ash - care la rândul său le
preluase de la scriitorul britanic FerdinandMount -, conceptele de asimetrie a indulgenţei
şi de est-etică, cu ajutorul cărora va construi, alături de alţi filosofi, critici şi literaţi (între
care Arthur Koestler, Boris Souvarine, Alain Besançon sau François Furet), curentul de
demistificare a comunismului din Est, inclusiv pe paradigma sa literară şi critică. După
1971, pe măsură ce sistemul politic românesc devenea tot mai restrictiv în relaţia cu
lumea literară, Monica Lovinescu pledează pentru revenirea la moştenirea lovinesciană,
fondată prin « autonomia esteticului », criticând înlocuirea sincronismului prin ideologiile
de partid şi protocronism.
La zece ani de la plecarea sa, Fondation Simone et Cino del Duca, sub auspiciile L’Institut
de France și Académie des Sciences Morales et Politiques din Franța, în parteneriat cu
Institutul Hannah Arendt, au inclus-o în lucrarea sa monumentală (600 de pagini, în
care eu semnez pagina dedicată Monicăi Lovinescu) : Dictionnaire encyclopédique
des penseurs d’Europe centrale et orientale (Pologne, Hongrie, République tchèque,
Slovaquie, Slovénie, Roumanie, Bulgarie, Balkans, États baltes) depuis 1945.
(continuare din pagina 15)
MONICA LOVINESCU, la zece ani de la plecare
Klaus Iohannis, după atacul asupra Siriei:
Suntem solidari
cu acțiunile partenerilor strategici
România condamnă în continuare folosirea armelor chimice în Siria și își exprimă
solidaritatea față de acțiunile partenerilor strategici, susține președintele Klaus
Iohannis.
„România condamnă în continuare folosirea armelor chimice în Siria, care este dincolo
de orice justificare. Suntem solidari cu acțiunile partenerilor noștri strategici”, a scris
Președintele Iohannis, pe Twitter.
Ofensiva, care a constat în trei atacuri asupra instalațiilor utilizate pentru producerea
și depozitarea armelor chimice, a fost vehement condamnată de Rusia, care a cerut
convocarea de urgență a Consiliului de Securitate al ONU.
România condamnă în mod ferm utilizarea armelor chimice în orice circumstanțe, în
orice împrejurare, comiterea unor asemenea acte neavând nicio justificare, potrivit
Ministerului Afacerilor Externe, care pledează pentru tragerea la răspundere, în urma
anchetei, a persoanelor vinovate de comiterea unui asemenea act.
„Rapoartele îngrijorătoare privind un atac cu arme chimice la 7 aprilie 2018, împotriva
populației din localitatea Douma din Siria, trebuie investigate de urgență, de o manieră
independentă și imparțială. Ministerul Afacerilor Externe pledează pentru tragerea la
răspundere, în urma anchetei, a persoanelor vinovate de comiterea unui asemenea act”,
informează un comunicat al autorității.
Potrivit sursei citate, acțiunea întreprinsă de SUA, Marea Britanie și Franța, pe 14
aprilie, e o reacție fermă la atrocitățile soldate cu numeroase victime în rândul populației
civile din Douma.
Potrivit MAE, România consideră esențial ca toate părțile implicate în dosarul sirian să
continue să sprijine activ demersurile ONU destinate încheierii acestei crize, pe baza
rezoluțiilor relevante ale Consiliului de Securitate al ONU.
SUA reiterează sprijinul pentru R. Moldova.
Oficial american: Republica Moldova este în
prima linie de confruntare geopolitică
Republica Moldova este în prima linie a confruntării geopolitice, a declarat Wess
Mitchell, asistent al secretarului de stat american, în cadrul întrevederii cu şeful
legislativului de la Chişinău, Andrian Candu, informează Radio Chişinău.
Potrivit unui comunicat al parlamentului,WessMitchell a declarat căWashingtonul este
impresionat de eforturile depuse de Republica Moldova pentru promovarea reformelor
şi că încurajează Chişinăul să continue. „SUA vor acorda Republicii Moldova întreg
suportul pentru apropierea de Uniunea Europeană şi de SUA”, a declarat oficialul
american în timpul întrevederii cu Andrian Candu.
La rândul său,AndrianCandu amulţumit SUAşi a vorbit despre eforturile întreprinse în
comun cu societatea civilă, experţi şi partenerii străini pentru ajustarea legislaţiei media
la standardele internaţionale, ceea ce va asigura libertatea de expresie, independenţa
presei şi protecţia consumatorilor în faţa ştirilor false şi propagandei.
De asemenea, şeful legislativului de la Chişinău a amintit despre conferinţa
interparlamentară din martie curent, când Republica Moldova, Georgia şi Ucraina s-au
angajat să facă front comun în probleme de securitate şi în eforturile lor de integrare
europeană.
Wess Mitchell a preluat funcţia de asistent al secretarului de stat în octombrie 2017,
fiind responsabil de relaţiile cu peste 50 de ţări din Europa şi Eurasia, NATO, UE şi
OSCE.
/ 17.04.2018
Comisia Europeană propune deschiderea
negocierilor de aderare cuAlbania și Macedonia
Comisia condusă de Jean Claude Juncker și-a făcut un obiectiv din accelerarea extinderii
Uniunii Europene în Balcanii de Vest. Comisia Europeană a propus statelor membre ale
Uniunii Europene deschiderea negocierilor de aderare aAlbaniei şi Macedoniei la blocul
comunitar, a anunţat şefa diplomaţiei europene, Federica Mogherini.
„Comisia Europeană propune Consiliului (care reprezintă statele membre) să decidă
deschiderea negocierilor de aderare cu Albania şi cu Fosta Republică Iugoslavă a
Macedoniei”, a declarat Federica Mogherini într-o conferinţă de presă.
Comisia Europeană a adoptat pachetul său anual cu privire la extinderea Uniunii, care
evaluează individual șase state din Balcanii de Vest și Turcia.
Potrivit executivului european, evaluarea progreselor și identificarea întârzierilor vor
încuraja cele șapte state să continue procesul de reformă, astfel încât perspectiva accederii
în UE să devină realitate.
Klaus Iohannis a dat aviz favorabil pentru urmărirea
penală față de Iliescu, Roman și Voiculescu
Președintele României, Klaus Iohannis, a transmis ministrului Justiției cererea de
urmărire penală faţă de fostul președintele Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman şi
fostul vicepremier Gelu-Voican Voiculescu, ”pentru faptele ce fac obiectul dosarului
penal nr. 11/P/2014 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție –
Secția Parchetelor Militare, sub aspectul săvârșirii de către aceștia a infracțiunii contra
umanității, prevăzută de art. 439 alin. (1) lit. a), g), i) şi k) Cod Penal, cu aplicarea art. 5
Cod penal, urmând a se proceda conform legii, având în vedere solicitarea Procurorului
General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție, în temeiul
prevederilor art. 109 alin. (2) teza întâi din Constituția României, republicată, ale art.
12 şi art. 18 din Legea nr. 115/1999, precum şi a celor reținute prin Deciziile Curţii
Constituţionale nr. 93/1999, nr. 665/2007 şi nr. 270/2008”, potrivit unui comunicat al
Administrației Prezidențiale.
Pe 2 aprilie, Parchetul general a cerut aviz șefului statului pentru anchetarea celor trei
foști oficiali, acuzați de infracțiuni contra umanității.
În iunie 2016, Înalta Curte de Casație și Justiție a confirmat decizia Parchetului General
de redeschidere a urmăririi penale în acest dosar.