Background Image
Previous Page  9 / 24 Next Page
Information
Show Menu
Previous Page 9 / 24 Next Page
Page Background

ROMANIANTIMES

Cultură

9

S-a rezolvat! Vinovați sînt străinii

de Andrei PLEȘU

Cine acceptă postura de gazetar, acceptă

un soi de prizonierat. Ești condamnat

la „actualitate“, adică la ghiveciul

conjunctural al știrilor de ultimăoră.M-am

plîns și mă tot plîng de această nemiloasă

soartă. Să ai 70 de ani și să fii „arestat“

în politichia de doi bani a unor personaje

despre care, în condiții normale, n-ai fi

știut că există. Ai încă multe de citit, mai ai,

poate, și cîteva proiecte, dar te lași bătut de

toate vînturile unui cotidian în același timp

nătîng, ridicol și, vai, periculos. Vrei, nu

vrei, dai cu nasul, clipă de clipă, de tot soiul

de „românași“ mîndri, ajunși la putere

fără nici o „împuternicire“ interioară, fără

nici o „vrednicie“, fără nici o performanță

profesională consistentă. Ba inarticulatul

Andrușcă, ba insuficient școlitul Popa,

ba năucul trist Pop, ba palida secretară

de la Videle (Carmen Dan), ba zglobiul

metafizician Daea, ba papagalul șef de

pluton Tudorel Toader, ba – cireașa de

pe tort! – Viorica Dăncilă, rătăcită prin

gramatică, hărți, instituții, sarcini greu

de înțeles, vorbe greu de pronunțat etc.

Dar mai e și hamletianul Dragnea, sfîșiat

între „a fi sau a nu fi“ asasinat de vreo

patru străini, înarmați – pe bani grei – cu

priviri dușmănoase de calibru maxim, mai

e și plutonierul euforic Codrin, și crîncenul

Nicolicea, și șturlubaticul jurist de buzunar

Șerban Nicolae etc. Nu mai vorbesc de

vajnica urbanistă Firea sau de vesela

subretă de Craiova Olguța. Și tocmai

Olguța a pus, de curînd, punctul pe „i“.

Președintele Iohannis a condamnat atacul

cu gaze lacrimogene din 10 august pentru

că e „neamț“, adică fascist, adică expert în

gazare. Se dovedește, așadar, încă o dată,

că toate relele ne vin de la venetici. Dacă

am rămîne între noi, ne-am îneca în lapte și

miere, în dor și jale, în ii înflorite și opinci

Clarks…

Am vorbit, în mai multe rînduri, despre

victimizare prin xenofobie în mult încercata

noastră patrie. Dar, pentru mințile

lichefiate, sufletele de lemn și educația de

colhoz a categoriei „Olguța“, nu obosesc

să mă repet. Mai jos, cîteva fragmente

scrise acum doi ani, cînd lui Dacian Cioloș

i se spunea, „la mișto“ „Julien“ (plus că

„Cioloș“ are și ceva din „Soros“) și lui

Iohannis – „Werner“. Adică amîndoi niște

„străini“ răi, puși să ne nenorocească.

Iată un inventar reparator despre cultura

germană și cultura română, ca și despre

alți „infiltrați“ prestigioși din istoria

autohtonă.

…Eminescu – student la Viena și Berlin,

Titu Maiorescu – gimnaziu la Viena,

doctorat la Giessen, Nicolae Iorga – studii

la Berlin, doctorat la Leipzig, Lucian Blaga

– studii și doctorat la Viena. Să amintim

și că primul profesor de sculptură din țară

(Karl Storck) a fost un neamț născut la

Hanau, că pe profesorul de la București

al tînărului Brâncuși îl chema Hegel, că

ambianța modelatoare a pictorului Ștefan

Luchian a fost școala müncheneză (…). De

neocolit – chiar dacă mai puțin prezente în

mintea publicului larg – sînt contribuțiile

decisive ale unor etnici germani la evoluția

literelor și artelor autohtone, de la Oskar

Walter Cizek, critic de artă de anvergură,

sprijinitor al avangardei românești din anii

’20 ai secolului trecut, pînă la un muzician

ca Wilhelm Berger sau la scriitori ca Wolf

von Eichelburg, Eginald Schlattner, Oskar

Pastior, Herta Müller, ca să nu pomenim

decît cîteva nume. De neocolit este uriașul

patrimoniu de cultură și civilizație lăsat, în

Ardeal, de minoritatea sașilor în cei 800 de

ani de conviețuire cu noi.

(Te pomenești că dușmănia Dragnea-

Ponta e tot chestie de patriotism. Păi, n-a

recunoscut Victor Ponta că, după mamă, e

albanez, iar după tată – italian? Vine, deci,

dintr-o familie aciuiată pe-aici în secolul al

XIX-lea, la solicitarea împăratului austro-

ungar, care avea nevoie de mînă de lucru

pentru construcţii de drumuri. Dl Ponta

stă, în această privinţă, mai prost decît

„Werner“, a cărui comunitate trăieşte pe

pămîntul patriei de vreo opt sute de ani.)

(…) E teribil ce de „străini“ bîntuie prin

partea locului! Din păcate, ne-am trezit prea

tîrziu! Trebuia să începem curăţenia mai

demult.Trebuia să nu acceptămînscăunarea

lui Carol I, cel căruia îi datorăm–o recunosc

chiar antimonarhiştii – aşezarea ţării pe

drumul modernităţii europene. Trebuia să

nu luăm modelul primei noastre Constituţii

(cea din 1866) de la belgieni. Trebuia să nu

lăsămosumedeniedearhitecţi francezi săne

umple capitala cu clădiri „străine“: Ateneul

Român, BancaNaţională, FundaţiileRegale

(azi Biblioteca Centrală Universitară),

CEC-ul de pe Calea Victoriei, Tribunalul

de pe Splai, Ministerul Agriculturii de

lîngă Universitate, Facultatea de Medicină

din Cotroceni sau Hotelul Athénée-Palace

(azi Hilton). Bine ar fi fost să nu ne dăm

nici pe mîna numitului Carol Davila,

de fapt un franco-italian (Carlo Antonio

Francesco d’Avila), chiar dacă, fără el, am

cam fi întîrziat cu învăţămîntul medical,

cu organizarea primului serviciu autohton

de ambulanţă, cu deschiderea primelor

orfelinate, ba chiar şi cu inaugurarea

Grădinii Botanice din Bucureşti (aranjată,

vai, împreună cu un horticultor austriac).

Fiindcă veni vorba de grădini, să amintim

şi Cişmigiul, cel mai vechi parc public din

Bucureşti, născut la iniţiativa generalului

Kiseleff şi încheiat cu sprijinul expert al

vienezuluiWilhelmMayer.AmzisKiseleff?

Da, „străinul“ care a participat la întocmirea

Regulamentelor Organice de la noi şi care,

ca ambasador al Rusiei la Paris, a sprijinit

în mod eficace unirea Principatelor. Mai

departe: cum de-am acceptat să se instaleze

în biata, obidita noastră țărișoară artişti ca

Giovanni Schiavoni, Niccoló Livaditti,

AntonChladek, primii pictori post-bizantini

din Principate, ultimul dintre ei profesor al

lui Nicolae Grigorescu? Dar „ghinioanele“

noastre nu se opresc aici. Lingvistica şi

folcloristica românească sînt opera unor

fondatori „alogeni“: Moses Gaster, Lazăr

Şăineanu, Heimann Hariton Tiktin. Imnul

naţional („Deşteaptă-te, române!“) a fost

compus de Anton Pann, născut în Bulgaria

de azi, cu numele de familie Petrov. Ce să

mai spunem de românii celebri, cu unele

antecedente nu tocmai româneşti: Vasile

Alecsandri (cu un bunic evreu botezat),

Alexandru Xenopol (un nume care, în

traducere, ar însemna „fiul străinului“),

cu un tată englez de origine evreiască,

sau B.P. Hasdeu, cu o genealogie greu de

sistematizat… Rosetteştii şi Ghiculeştii

erau cam greci, de Cantacuzini nu mai

vorbim. Ion Luca Caragiale era aromân

(greco-albanez?) cu un tată născut la

Constantinopol, marele Nicolae Iorga se

trăgea, după mamă (Arghiropol), din greci

bizantini şi după tată din munţii Pindului,

Constantin Noica avea drept străbunic pe

un anume Gigantis.

Iată tot atîteamotive să cer scuze, în numele

poporului român, compatrioților noștri de

toate etniile – și, în ocurență, președintelui

Iohannis – pentru cuvintele proaste ale

cîte unei Olguțe sau ale cîte unui Daddy.

Românii normali nu gîndesc ca ei! În rest,

rămîne cum am vorbit: m-am săturat de

derbedei, de proști și de țoape!

5.09.2018

/dilemaveche.ro

(continuare în pagina 20)

1. Arctica şi situaţia geopolitică actuală

Întâlnirea dintre preşedinţii american, Donald Trump, și

rus, Vladimir Putin de luni, 16 iulie 2018, de la Helsinki

(Finlanda), a avut loc, iar acum e deja de domeniul

trecutului. Țările pe care acești doi președinți le reprezintă

continuă să aibă mai multe subiecte fierbinți nerezolvate,

printre care: Ucraina, Crimeea, conducta de gaze Nord

Stream2, precumși amestecul Rusiei în alegerileSUAdin

2016. Cei doi președinți au convenit să se întâlnească din

nou în cursul anului, iar Putin a fost invitat laWashington

în această toamnă. Un alt subiect important care ar trebui

luat în considerare în timpul următoarelor întâlniri dintre

cei doi președinți este problemaArcticii.

Statele Unite trebuie să formuleze o strategie pe termen

lung, de contracarare a expansiunii militare a Rusiei, care

a continuat în ultima jumătate de secol. Teritoriul bogat,

dar nerevendicat, al Arcticii a fost şi continuă să fie o

zonă a fricțiunilor și a incidentelor americano-ruse care,

în perioada de după războiul rece, pot escalada la nivelul

unor conflicte deschise. Regiunea polară deține un sfert

din resursele mondiale de petrol și gaze neexploatate,

iar zona marină americană acoperă aproximativ 27 de

miliarde de barili de petrol și 132 de trilioane de picioare

cubice (peste 3,7 trilioane de metri cubi) de gaze naturale,

suficient pentru a crea locuri de muncă, venituri și

energie termică pentru următorii 30 de ani.

http://www.

americanthinker.com/articles/2015/04/could_the_us_

EXPANSIONISMULRUSIEI ÎNARCTICAŞI RECONFIGURAREA

STRATEGIEI AMERICANE ÎN ZONĂ

de Tiberiu DIANU

lose_its_arctic_energy_war_to_rivals.html

Devine din ce în ce mai evident că, în actuala situație

geopolitică, Putin nu va dispărea prea curând. La urma

urmei, la frageda sa vârstă de peste 65 de ani, el are tot

timpul să se joace de-a preşedintele şi de-a prim-ministrul

prin rotaţie, după cumo face cu succes din 1999. La rândul

lui, Trump a fost ales în funcția de președinte al SUA în

2016 și poate rămâne în funcția de președinte reales până

în 2024.

Cei doi lideri mondiali, Trump și Putin, par a avea modele

psihologice similare, atât în formă, cât şi în conţinut. Ei se

manifestă într-o manieră similară, sunt considerați patrioți

de către concetățenii lor (consideraţi “populiști” de către

analiștii politici) și beneficiază, fiecare în parte, de o bază

solidă de alegători.

Să nu uităm însă că Putin şi-a extins cu mult mandatele

ulterior preşedinţilor americani Bill Clinton, George W.

Bush și Barack Obama, toţi trei având la activ câte două

mandate de preşedinţi aleşi.

Prin urmare, o prognoză pe următorii 10 ani a relației

SUA-Rusia se impune cu necesitate.

2. Jucătorii din zonaArcticii

Regiunea arctică, situată în cea mai nordică parte a

planetei, include, în zona sa subarctică, teritoriile nordice

ale Canadei, Danemarcei, Finlandei, Islandei, Norvegiei,

Rusiei, Suediei și Statelor Unite.

https://en.wikipedia.org/

wiki/Arctic

Zona arctică, însă, este împărțită doar între cinci ţări, de-a

lungul unei linii de demarcație de 200 de mile nautice (cca

370 de kilometri), cu Rusia pe de o parte, și Statele Unite,

Canada, Danemarca și Norvegia, pe de altă parte.

http://

russia-insider.com/sites/insider/files/20141220_IRM937.

png

Creștereaprezențeimilitare rusești înArctica creeazăo stare

de neliniște în aceste țări vecine, în special în Norvegia,

care a avut în NATO un rol foarte activ în regiunea arctică,

această ţară sprijinind aplicarea de sancțiuni împotriva

Rusiei din partea Occidentului.

https://www.stratfor.com/

analysis/russias-plans-arctic-supremacy

3. ”Expunerea nordică” a Rusiei

În epoca lui Putin, Rusia a avut câteva iniţiative agresive de

a-şi marca teritoriul, prin reactivarea și renovarea bazelor ei

militaremai vechi, din perioada sovietică, pentru a adăposti

sistemele de apărare de ultimă generație (inclusiv sistemele

radar și de ghidare de la sol), avioane de luptă, spărgătoare

de gheaţă și submarine cu energie nucleară. De asemenea,

Rusia şi-a extins brigăzile de infanterie motorizată și

patrulele de grăniceri (în regiunea arhipelagului Novaia