Romanian Times | Octombrie 2019

14 / 24

ROMANIANTIMES
Interviu cu regizoarea filmului “Experimentul Pitești”
Victoria Baltag, regizoarea filmului “Experimentul Pitești”s-a aflat de curând într-
un turneu prin SUA, pentru a prezenta varianta regizorală a filmului, în comunitățile
românești, cu scopul de a aduna fonduri ca să poată fi terminat. Cu acest prilej, după
vizita de la Chicago am realizat un interviu în exclusivitate.
Ai încheiat acest prim turneu american cu această vizită la muzeul Holocaustului
din Illinois. Cum ți s-a părut și ce concluzii poți trage legat de conecția cu proiectul
tău cinematografic?
Dinpacate, istoriane împărtășeștemultefile triste,Holocaustul șiCrimeleComunismului
fiind două dintre acestea. Ambele situații au fost extrem de crâncene, ambele au produs
milioane de victime, ambele au avut repercusiuni până astăzi. Psihilogic, trauma
moștenită necesită a fi vindecată și filmul meu este un pas către acest demers. Cine nu își
cunoaște trecutul riscă să îl repete. Este necesar să învățam să comemorăm și să nu mai
repetăm evenimentele zdruncinante ale omenirii.
Povestește-ne, te rog, pe scurt periplul tău prin comunitățile românești pe unde ai
prezentat filmul. Ce urmează în continuare, ce ți-ai dori de la oameni?
Venirea în SUA a fost un act disperat în munca mea de a termina lung-metrajul despre
Experimentul Pitești. Lipsa sprijinului acestui proiect în România m-a făcut să caut
soluții. Astfel, am scris către peste 3000 de adrese ale asociațiilor neguvernamentale
din Diaspora romană din întreaga lume. Cele mai receptive asociații au fost în SUA și
iată-mă aici, prin efortul dumnealor (Asociația Viitorul Român, Asociația Romanians in
Colorado, Centrul Cultural Român de la Chicago,Asociația Românilor inNewEngland,
RUF), să prezint varianta brută regizorală a filmului în lucru și să strâng fonduri pentru
terminarea avut de la 5 oameni în sală la peste 50, drumul este greu,
dar sigur. Oamenii care au venit să vadă ce am lucurat împreună cu echipa mea, au
rămas impresionați și asta contează. Când pui suflet, când ești sincer și cu inima curată,
lucrurile ies bine și de mare calitate. Atâta doar că noi am pornit de la zero.
Îmi doresc să găsesc deschidere în continuare în ceea ce privește susținerea proiectului
meu, vă rog donați un dolar pe viață pentru acest proiect, merită: .
com/f/HelpVictoriaFinishTheMovie
Este primul filmde lung-metraj despreExperimentul Pitești, o bucată sumbră aRomâniei
între 1949-1951, prea puțin cunoscută, când, cei mai buni studenți din România erau
supuși Fenomenului Re-educării deoarece refuzau să-și lepede credința și valorile, să
devină membri de partid și să accepte doctrina sistemului aflat la putere.
Istoria este fundația unei societăți. Ca să ne dezvoltăm sănătos, avem nevoie să cunoștem
trecutul așa cum a fost el. Filmul acesta este important în special pentru generațiile care
vor veni.
Pentru cei care nu cunosc încă filmul descrie puțin istoria începerii lui.
Informații despre Experimentul Pitesti sunt doldora. Librăriile abundă de cărți, există
monumente, scoli de vară, conferințe. Cu toate acestea, subiectul este prea puțin cunoscut.
Un film de lung-metraj ajunge cel mai usor în casele oamenilor și este un punct de plecare
pentru a afla mai mult, în cărțile de specialitate. La proiecțiile private din SUA am avut
mulți Piteșteni. Nici unul nu știa că la ei în oraș a avut loc Experimentul Pitești. Iată de
unde a pornit determinarea.
Dificil a fost doar în ceea ce privește partea financiară. Eu am crezut că pot face film cu
resursele proprii, inițial (îmi făcusem stagiatura la Comisia Europeană și mi-am strâns
câteva mii de euro din salariul de acolo, pe care apoi i-am investit în partea de dezvoltare
a proiectului). Din păcate realitatea producției unui film de lung-metraj este departe de
informațiile pe care le au unele persoane în ceea ce privește. La un film lucrează mii de
oameni (de pilda pentru The Revenant, în regia lui G. Innaritu, a avut 15 000 de angajați și
un buget de 135 milioane de dolari. Să faci un film nu este o glumă, tehnologia de ultima
generație costă, oamenii costă, eu mai am încă nevoie de 30000 de euro ca să termin
post-producția și fiecare dolar donat contează. Aici este greu, să înțelegem că pentru că
lucrurile rele să se întâmple, este suficient că cei buni să nu facă nimic (adaptare dupa
Edmund Burke). Despre asta este vorba.Asadar, lucrurile sunt simple: m-amapucat să fac
acest film în urma căruia pot beneficia generații. Este un material despre istoria noastră,
este necesar și este o lucrare de artă. Proiectul este singurul finanțat din crowdsourcing
și 100% independent. Sunt în post-producție, adică aproape la final de a termina. Am
nevoie de un pic de ajutor. Un dolar pe viață, atât cer; un dolar că să râmâneți în istorie
prin acest proiect. Mai mult decât atât, sunt deschisă la a organiza evenimente de proiecție
a variantei brute regizorale, așa cum am făcut în turneul din septembrie în SUA. Oamenii
vin, vâd, contribuie. Contactați-mă la și haideți să mișcăm
lucrurile împreună. Vă mulțumesc!
Ce te motivează să nu te dai bătută având în vedere că autoritățile statului nu și-au
manifestat interesul în a sprijini proiectul?
Mă motivează în primul rând munca echipei mele. Am pe umeri responsabilitatea celor
peste 600 de oameni implicați în acest proiect. Să amintesc numai că actorii mei și
membrii echipei nu au fost deocamdată remunerați, cu toate acestea avem datoria civică
să ducem la capăt acest proiect la calitatea cea mai bună pe care noi o putem livra, iar
calitatea filmului este dată de etapa de post-producție când dăm practic filmările pe mâna
profesioniștilor care se vor ocupa de editarea sunetului, mixaj, compoziție muzicală,
colorizare, împachetare, subtitrare și traducere (ultimele etape din post-producție).
Când speri să îți atingi obiectivul?
Obiectivul meu este câștigarea Oscarului pentru film străin. Plănuiesc acest eveniment
pentru 2021. Până atunci am de terminat acest lung-metraj. Companiile de post-producție
așteaptă plata primei tranșe până pe 25 octombrie 2019, altfel pică contractele. Este un
deadline ca să realizăm acest proiect. Vreau să finalizăm post-producția până la sfârșitul
anului și să trimitem filmul în competițiile festivalurilor internaționale de film începând
cu 2020, ca mai apoi să ne ocupăm de o distribuție internațională, iar în țară să realizăm
o caravană care va merge din sat în sat, din oraș în oraș. Este important ca acest film să
ajungă la oameni.
***