13 / 24
ROMANIANTIMES
Istoria omenirii este o istorie a cruzimii; cu cât cineva a omorât mai multe milioane
de oameni, cu atât are mai multe șanse de a fi consemnat de cronici. Istoria omenirii
este o istorie a violului, istorie care durează de mii de ani, uneori nefiind nici măcar
perceput ca atare. Incepând cu perioada sclavagistă, pe vremea când sclavii nici nu
puteau dispune de corpul lor, trecând prin milenii de căsătorii aranjate care există
și acum în cea mai mare parte din regiunile lumii, ideea de sex consensual sau de
dragoste romantică a fost considerată un vis.
Secolul XX, secolul a două războaiemondiale, al lagărelor de concentrare, al bombelor
de la Hiroshima și Nagasaki, este dovada că orice civilizație, oricât ar fi ea de avansată
tehnologic, se poate prăbuși într-un timp record sub presiunea unor impulsuri primare
ca cele care stau la baza puterii maleficice a unui dictator. Părem o specie plină de
cruzime și există în noi comportamente atavice sub o pojghiță foarte subțire de toleranță,
așa cum au demonstrat-o studentții de la Standford în experimentul Lucifer.
Toți suntem înconjurați de nedreptate, și cum nicio generație nu crește într-o incintă
izolată, suntem expuși traumei transgeneraționale, familial și în cadrul vieții noastre
cotidiene. Practic, trauma ne înconjoară, o moștenim și o transmitem mai departe. |i
cum copiii traumatizeți nu sunt crescuți de psihologi și pedagogi, ci de părinți care au
fost traumatizeți la rândul lor, comportamentele se perpetuează. |i atunci ce se întâmplă
de fapt în acest uriaș ocean de nedreptate și cruzime care ne înconjoară zilnic, astfel
încât această planetă sș nu devină un uriaș spital de boli psihice în care suntem, nu
numai internați cu toăii, ci și condamnați la internare din viața intrauterină?
Din punct de vedere statistic, generațiile tind să își păstreze dreapta măsură și echilibrul
psihic ca valori și nu au probleme în a defini normalitatea, în sensul comportamentelor
acceptate ca fiind normale de către comunitate. Suntem încă profund capabili să știm
ce ne face bine și ce ne face rău, să ne construim case și să creăm opere de artă, să
adoptăm copii și să râdem. Cum facem asta după atâtea milenii de traumă?
***
Anca MIZUMSCHI -
fragmente din romanul Țara mea suspendată
În firea lucrurilor
Cunosc oameni care spun: “Mie îmi place
să fac lucrurile în firea lucrurilor” și firea
lucrurilor înseamnă echilibru și vitalitate și
bun simț, acel bun simț nativ care duce la
supraviețuire. Dacă dai la o parte achizițiile
culturale sau sociale, care sunt construite
și ne sunt impuse prin educație, și ajungi
la nucleul profund uman al speciei noastre,
ajungi la concluzia liniștitoare că firea
lucrurilor este aceeași pe orice meridian al
planetei. La fel ca și mușchiul care rămâne
pe stâncă, la mare altitudine, acolo unde
celelalte plante nu pot supraviețui, firea
lucrurilor, esența conștiinței umanității, în
pofida tuturor sinuozităților istoriei, nu poate
fi distrusă. De fiecare dată când omul a crezut că a învins natura, s-a dovedit că a greșit.
Barajele au dus la aluncări de teren, clima a început să erodeze totul, cascadele sunt
de neîmblânzit. Natura și-a găsit întotdeauna propria exprimare în care oamenii sunt
doar o mică bucățică din puzzle și nu creatorii puzzle-ului, așa cum au uneori iluzia că
sunt. În același mod, deși istoria omenirii este o istoriei a cruzimii, de fiecare dată, cel
puțin până acum, natura umană și-a găsit făgașul normalității. Paradoxal, ceea ce pare
istoria unor conducători psihopați sau lipsiți de scrupule, este, în fapt, istoria celorlalți,
mulțimii tăcute care le-a supraviețuit anonim.
Modalitatea de exercitare a dreptului de vot
1. Alegătorii prezintă actele de identitate operatorilor de calculator, care preiau și introduc
datele personale ale alegătorilor în SIMPV;
2. SIMPV generează informații privind alegătorul;
3. În baza rezultatelor generate de SIMPV, alegătorul care votează în străinătate semnează
pe un dispozitiv electronic și i se încredințează buletinul de vot și ștampila cu mențiunea
«VOTAT»;
4. Alegătorii votează separat în cabine închise, aplicând ștampila cu mențiunea «VOTAT»
pe buletinul ce vot, înăuntrul patrulaterului care cuprinde numele candidatului pentru care
optează.
5. După ce a votat, alegătorul are obligația de a introduce buletinul de vot în urnă și de a
preda ștampila cu mențiunea „VOTAT” membrului biroului electoral al secției de votare.
Cum va funcționa Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la
vot și de prevenire a votului multiplu (SIMPV)?
Preşedinţii birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate, locţiitorii acestora,
respectiv membrii secțiilor de votare îndeplinesc atribuţiile ce le revin operatorilor de
calculator.
La intrarea în secția de votare, alegătorul trebuie să prezinte actul de identitate unuia dintre
membrii biroului electoral al secției de votare.Acesta va scana actul de identitate în Sistemul
informatic demonitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului illegal, care semnalează
dacă:
- persoana care s-a prezentat la vot nu a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării
inclusiv;
- persoanei care s-a prezentat la vot i s-a interzis exercitarea dreptului de vot;
- alegătorul care s-a prezentat la vot este omis din lista electorală permanentă;
- alegătorul care s-a prezentat la vot figurează că și-a mai exercitat dreptul de vot la același
scrutin;
- alegătorul care s-a prezentat la vot figurează că a votat prin corespondență, votul prin
corespondență transmis de acesta fiind recepționat de biroul electoral competent.
Lista candidaților și poziția pe buletinele de vot
ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019