Romanian Times 333

8 / 24

Cultură 8
Rubrică îngrijită de Lucia McNeff
Lovitura de stat de la 23 august 1944
23 august 1944
ROMANIAN TIMES
Regele Mihai, principalul artizan al schimb]rii de
alian[] a României din 23 August 1944.
Lovitura de stat de la 23 august 1944 (denumit] \i actul
de la 23 august a fost ac[iunea prin care, Regele Mihai
a decis demiterea \i arestarea lui Ion Antonescu, prim-
ministrul României \i „Conduc]torul Statului”, a dispus
încetarea imediat] a colabor]rii României cu Puterile
Axei \i începerea tratativelor de armisti[iu cu Alia[ii \i de
colaborare militar] cu Uniunea Sovietică.
Numit de regele Carol al II-lea, prin decretul regal din 4
septembrie1940, în func[iadeprim-ministrual României
\i reconfirmat de Mihai I al României la 6 septembrie, la
23 august 1944 Antonescu a fost arestat de regele
Mihai \i demis prin decret regal. Acest act a pus cap]
t regimului instaurat prin puciul lui Ion Antonescu de
la 6 septembrie 1940, în urma c]ruia acesta se auto-
intitulase „conduc]tor al statului” \i =\i însu\ise puteri
discre[ionare. Regimul Antonescu a fost o dictatură
militar] care s-a aliat puterilor Axei într-un război,
finalmente, dezastruos pentru România, refuzând
s] se supun] cererii regale din 1944 de semnare
imediat] a armisti[iului cu Uniunea Sovietică, trecerea
[]rii \i Armatei române de partea Alia[ilor \i încetarea r]
zboiului împotriva acestora.
În situa[ia în care Armata Ro\ie invadase deja nord-
estul României în luna martie 1944 (frontul oprindu-
se pe linia Cernău[i-Boto\ani-Ia\i-Chi\inău-Tighina),
desprinderea de puterile Axei \i semnarea imediată a
armisti[iului cu Uniunea Sovietic] devenise o necesitate
urgent] \i vital], iar guvernul sovietic, fiind în tratative
cu opozi[ia româneasc] la Stockholm, prin intermediarul
ambasadoarei Uniunii Sovietice, Alexandra Kollontai \i
al trimisului român Frederic Nanu, amenin[a România
cu reluarea ofensivei în septembrie, în caz de men[inere
a []rii printre Puterile Axei . Actul de la 23 august 1944
a fost programat sub auspiciile regale de c]tre o coali[ie
format] din partidele democratice interbelice (liberal, []
r]nist \i social-democrat) \i partidul comunist, aliate în
Blocul Na[ional Democrat), cu colaborarea unor ofi[eri
superiori ai armatei, precum generalii Constantin S]n]
tescu, Aurel Aldea, Ion Negulescu \.a.
Imediat dup] demiterea \i arestarea lui Ion Antonescu,
România a ie\it din alian[a cu Puterile Axei, a declarat
încetarea unilateral] a r]zboiului împotriva Aliaților \i
a declarat r]zboi Germaniei \i Ungariei . Acordul de
Armisti[iu între guvernele Statelor Unite ale Americii,
Regatului Unit \i URSS-ului, pe de o parte, \i guvernul
României, pe de alt] parte, a fost ulterior semnat la
Moscova, pe 12 septembrie 1944, acord în care au fost
stabilite modalit][ile politice de guvernare a României,
precum \i plata de desp]gubiri materiale c]tre URSS
în valoare de 300 milioane de dolari defalcate pe 6 ani,
sub form] de bunuri. Alt rezultat al schimb]rii de alian[]
din 23 august 1944 a fost revenireaTransilvaniei deNord
în grani[ele României, în timp ce Cadrilaterul retrocedat
Bulgariei, precum \i Basarabia \i Bucovina de nord
cedate Uniunii Sovietice, în 1940, r]mâneau în posesia
acestora. Schimbarea de alian[] a României din 23
august 1944 a accelerat înaintareaAlia[ilor (printre care
se num]ra acum România) spre grani[ele Germaniei,
armata român] participând la opera[iunile din 1944
contra Germaniei naziste pe teritoriul []rii sale, precum
\i la cele de pe teritoriile Ungariei \i Cehoslovaciei pân]
la sfâr\itul r]zboiului.
17.08.2017
Antonescu (dreapta) s-a aliat cu Germania pentru a
recupera Basarabia \i Bucovina de Nord; promisiunea
sa de a merge alături de Germania Nazist] pân] la
cap]t, îns], l-a împiedicat s] se preocupe „excluziv de
interesele []rii sale”, a\a cum i-o declarase lui Hitler la
Berchtesgaden.
Iuliu Maniu, liderul Partidului Na[ional {]r]nesc, a
purtat negocieri pentru ie\irea României din r]zboi
\i a colaborat cu regele pentru r]sturnarea dictaturii
antonesciene.
Generalul Ion Antonescu fusese învestit cu „puteri depline
la conducerea statului român” după ce, pe fondul dictaturii
regale a lui Carol al II-lea, România fusese for[at], în
1940, prin presiunile diplomatice ale Uniunii Sovietice \i
Germaniei Naziste, care, cu un an în urmă, semnaser]
pactul Ribbentrop-Molotov, să cedezeTransilvaniadeNord
Ungariei, Basarabia ș i Bucovina de Nord Uniunii Sovietice
\i Cadrilaterul Bulgariei. În ziua următoare după instaurarea
guvernului Antonescu, regele fusese obligat s] abdice în
favoarea tânărului s]u fiu. Constitu[ia fusese suspendată,
parlamentul dizolvat \i o parte din puterile constitu[ionale
ale regelui au fost asumate de Ion Antonescu, care s-a
autointitulat „Conducătorul Statului”. Antonescu avea,
astfel, puteri discre[ionare în fruntea guvernului, înt]rindu
\i pozi[ia dup] în]bu\irea rebeliunii legionare. Guvernul
antonescian a intrat, în iunie1941, în r]zboi departeaAxei
\i împotriva URSS, cu scopul de a redobqndi teritoriile
anexate de aceasta, ceea ce a \i realizat. Dup] aceea,
însă, în pofida protestelor partidelor istorice, Antonescu a
continuat s] avanseze pe teritoriul sovietic, la est deRâul
Nistru, ocupând teritoriul dintre Nistru \i Bug, pe care l-a
folosit pentru a extermina du\manii politici ai regimului,
intelectualii \i arti\tii „nedori[i” sau socoti[i „decadei[i”, sute
de mii de evrei (unii fiind evrei români deporta[i, al[ii fiind
evrei sovietici localnici) \i câteva mii de romi.
Dup] b]t]lia de la Stalingrad, îns], armata sovietic]
a început s] avanseze \i, în martie 1944, ajunsese
pe teritoriul României. Din martie pân] în august 1944,
Frontul de Est a fost stabilizat pe linia Chi\in]u–Ia\i–
Târgu Frumos.
Partidele istorice, excluse de la putere, dar l]sate s]
func[ioneze chiar în timpul dictaturii lui Antonescu, au
menținut contacte cu Alia[ii \i au purtat discuții cu ace\tia,
prin emisari trimi\i de Iuliu Maniu la Ankara \i la Cairo
(de exemplu, Barbu |tirbei). În acela\i timp, dup] b]t]
lia de la Stalingrad, guvernul lui Antonescu a purtat \i
el unele negocieri cu Aleksandra Kollontai, reprezentanta
sovietic] la Stockholm, prin Frederic Nanu. În negocierile
cu reprezentan[ii lui Maniu, Alia[ii, la cererea lui Stalin,
puseser] condi[ia ca \i comuni\tii s] fie implica[i într-un
eventual nou guvern.
Forțele armate canadiene (FAC) trimit aproximativ 135
de militari și patru avioane de vânătoare CF-18 Hornet
ale Aviației regale canadiene la Constanța, în România,
pentru a lua parte la activitățile poliției aeriene a NATO
din septembrie până în decembrie 2017, informează site-
ul de știri , citat deAgerpres.
NATO: Canada va trimite patru avioane de vânătoare și 135 de militari în România pentru
a desfășura misiuni de poliție aeriană
Forțele armate canadiene sunt angajate față de principiul
apărării colective al Alianței, care este punctul central
al tratatului fondator al NATO. Militarii noștri sunt bine
antrenați și hotărâți să contribuie la activitățile consolidate
ale poliției aeriene a NATO care asigură integritatea
spațiului aerian al aliaților noștri”, a declarat generalul-
locotenent Steve Bowes, comandantul Comandamentului
Operațiunilor Interarme ale FAC, conform sursei citate.
Această misiune se înscrie în cadrul operațiunii
Reassurance și reprezintă contribuția Canadei la măsurile
de asigurare și descurajare adoptate în ultimii ani de către
Alianța Nord-Atlantică în dimensiunea flancului estic.
De altfel, participarea avioanelor canadiene la misiuni de
poliție aeriană în România în acest an a fost anunțată la
Ministeriala Apărării a țărilor NATO din luna octombrie
a anului trecut.
Forța operațională aeriană (FOA) în România va
consolida capacitatea Forțelor Aeriene Române pentru
menținerea integrității spațiului aerian. Misiunile de
poliție aeriană ale avioanelor militare canadiene vor
înlocui astfel misiunile desfășurate de către avioanele
Typhoon Eurofighter ale aviației britanice și care au
desfășurat misiuni și exerciții din luna mai și până în
luna august.
Forțele armate canadiene au mai participat cu forțe
aeriene în România și în anul 2014, la o luna distanță
după anexarea Crimeii de către Rusia. Atunci avioanele
canadiene au participat, tot în cadrul operațiunii
Reassurance, la Baza Aeriană 71 a Forțelor Aeriene
Române din Câmpia Turzii între lunile aprilie și
august.