ROMANIAN TIMES
Ei au început să se certe cu mine și am fost
constrâns să merg pe un drummai scurt, dar
Dunărea acolo era foarte lată, de 1,5 Km.
După o alta zi de mers, am ajuns să vedem
Dunărea și atunci cei 2 sași s-au potolit. Am
mers încă 2 zile paralel cuDunărea, demulte
ori târâș pe burtă ca să evitămca cineva să ne
vadă. Am ajuns într-un loc foarte împădurit,
loc bun de stat la pândă.
Timp de o zi am urmărit mișcarea
grănicerilor și relieful muntos, constatând că
era imposibil să intrăm în Dunăre din cauza
munților foarte abrupți. Singurul loc unde
puteam intra în Dunăre era un pod-tunel,
care în timpul ploios era folosit de grăniceri
ca adăpost în caz de ploaie. Ne-amhotărât să
intrăm în Dunăre prin acest tunel, noaptea.
Am așteptat să se întunece, dar am avut o
surpriză neplăcută. A început să ploua și
a fost nevoie să așteptăm noaptea a 2-a. În
timpul zilei, urmărind mișcarea grănicerilor
amobservat ca ei se retragdinpost dimineața
pe la ora 6 și blochează tunelul cu crengi.
În timpul observației din timpul
zilei a venit la noi un câine al grănicerilor și
minune mare, câinele n-a lătrat, retrăgându-
se blând de la noi. Dumnezeu i-a închis gura
câinelui și astfel, am fost salvați. În timpul
nopții a 2-a a plouat din nou.
Am hotărât să intrăm în Dunăre,
după ora 6 dimineața, după retragerea
grănicerilor. Am trimis pe unul din sași să
se apropie, târâș pe burtă, de tunel și să se
asigurecănuestenimeni
acolo.Elaconstatat
că tunelul este liber, dar blocat cu crengi. A
deblocat tunelul și s-a întors înapoi la noi.
Noi amavut o camerămare de tractor, căruia
i-am făcut un fund din sfori. Hainele noastre
de schimb erau puse în saci de plastic, legat
la gură și puse în fundul camerei care ajuta
la flotabilitate. Furcile care au servit înmunți
pentru apărare împotriva lupilor, acum vor
servi ca vâsle după prinderea pe furcă a unui
placaj cu sfori. Cumare greutate amreușit să
trecem prin tunel cu camera gata umflată, în
Dunăre, și am început să vâslimcu disperare
ca să ajungem în timpul cât mai scurt la
malul Iugoslav. Mare a fost mirarea când am
atins malul Iugoslav să constatăm că durata
trecerii noastre a fost 1.5 ore. Eram uzi până
la brâu. Eu am fost cu ghinion, sacul meu
cu haine de schimb s-a pierdut în apă. Aici
pe șoseaua Iugoslava m-am despărțit de cei
doi sași și am continuat să urc muntele în
POVESTEAUNUI FRONTIERIST
dorința de a ajunge direct în Occident, fără
să mă predau autorității Iugoslave. Zăpada a
devenit dince încemai adâncă, cupicioarele
ude, mi-am dat seama că este imposibil să
ajung prea departe, așa încât am coborât
muntele la șosea, mergând până când am
întâlnit un pescar sârb, care s-a oferit să mă
găzduiască la el acasă. Acest pescar mi-a
povestit cum de multe ori se agață de undița
lui câte un român mort.
Mulțifrontieriștiși-augăsitmoartea
aici. Când un fugar era descoperit, venea o
șalupă a grănicerilor la el, era ridicat în barcă
și dus la un pichet unde era bătut și torturat,
sau chiar omorât. Sau pur și simplu, fugarul
nu era luat în șalupă ci ucis cu baioneta de la
armă. Grănicerii aveau drept demoarte și de
viață asupra bieților frontieriști. Ajungând
frânt de oboseală după 8 zile la casa acestui
sârb, după ce am mâncat și m-am îmbăiat
m-am culcat. Când m-am trezit din somn
lângă mine era un milițian sârb. La el nu era
răutatea și brutalitatea milițienilor români.
El nu m-a deranjat de somn și nu mi-a pus
cătușele la mâini, și s-a purtat omenește cu
mine. M-a dus cu mașina la un post de a lor,
unde am stat până dimineața.
Dimineațaamfostduslauntribunal
și condamnat la 20 de zile închisoare. La
închisoare eram în fața televizorului sau
eram scoși la lucru în schimbul țigărilor.
După ispășirea pedepsei, am fost dus la
o altă închisoare în care am fost interogați
de oficiali ONU, care era sârbi. În timpul
nopții eram închiși într-o celulă imensă, iar
în timpul zilei eramscoși pe un coridormare
cu televizor. Cei care nu reușeau să aducă
motive politice sau religioase erau returnați
in România cu autobuzul. Iată cum se
petrece lucrul acesta. Când sosea autobuzul,
noi eram închiși în celule și așezați pe un
singur rând în așteptare. Deodată ușa celulei
se deschidea și intra un oficial ONU însoțit
de 2 milițieni înarmați și cu cătușe la ei.
Ofițerul ONU își întindea degetul în dreptul
fiecăruia și în acest timp fiecare trebuia să-și
spună numele. Acest proces se repeta a 2-a
oară și în acest timp cel care trebuia să fie
returnat în România trebuia să facă 2 pași
înainte. Cei 2 milițieni îi punea cătușele,
era scos afară, băgat în autobuz și returnați
la un pichet de grăniceri români. Aici erau
maltratați în chipul cel mai inuman. Erau
bătuți, torturați sau chiar omorâți.
Mark Jiganie
vă oferă servicii ireproșabile în domeniul
imobiliar la rate minime.
Experiența si recomandările lui vă garantează
o tranzacție transparentă și reușită.
ai plăti mai mult comision când
VINZI
sau
CUMPERI
o proprietate?
DE CE
Contacta
ț
i-l chiar acum!
Mobile:
360-771-0897
Office:
503-433-8888
Email:
Mark.Jiganie@rlregroup.comReal Estate Broker in OR &WA
Real Living The Real Estate Group - Real Estate
Sales & Property Management
Mark Jiganie
(continuare din numărul trecut)
Ziua Limbii Române
Cum o învăţăm şi de ce sărbătorim
Limba noastră – maternă, oficială, literară,
vorbită, scrisă, pe web, îmbogăţită sau
sărăcită, cultivată sau maltratată – este
celebrată în 31 august, în numele celor 28
de milioane de vorbitori de limba română
din toată lumea.
Pentru a atrage atenţia asupra importanţei
păstrării calităţii limbii române şi pentru a-i
sprijini pe românii din afara graniţelor să-şi
păstreze cultura şi identitatea naţională, ziua
de 31 august a fost proclamată, prin legea
53/2013, drept Ziua Limbii Române.
(continuare in pagina 20)
(continuare in pagina 20)
ZiuaLimbiiRomâneestemarcatădeautorităţişiinstituţiilepublice,dereprezentanţele
diplomatice şi institute culturale ale României, precum şi de instituţii româneşti din
străinătate, prin organizarea unor programe şi evenimente cultural-educative cu
caracter evocator sau ştiinţific, consacrate limbii române.
Manifestările naționale şi cele internaționale îşi propun să-i unească pe 31 august pe
cei care vorbesc şi simt românește şi dau ocazia de a ne reaminti că limba noastră-i o
comoară şi că limba română este patriamea, iar dacă vreţi sămarcaţi acest eveniment,
vorbiţi corect!
Ziua Limbii Române este sărbătorită şi în Republica Moldova, pe 31 august, încă
din 1990, iar din 2006, în aceeaşi zi, a fost organizat în fiecare an, la Bucureşti, pe
treptele Teatrului Naţional, “Concertul Limbii Române”.
Cel care nu are cuvinte nu are idei
Învaţată în familie şi în şcoală şi apoi iubită şi cultivată, sau ignorată, poluată ori uitată,
limba e vie şi puternică pentru că exprimă, uneşte sau dezbină, defineşte identitatea, se
moşteneşte şi se lasă moştenire.
Vasile Alecsandri spunea despre limba română că este “tezaurul cel mai preţios pe
care-l moştenesc copiii de la părinţi, depozitul sacru lăsat de generaţiile trecute.”
Despre virtuţile limbii române Mihai Eminescu spunea “Limba este însăţi floarea
sufletului etnic al românimii.”
Limba română, cu toate faptele de istorie, evoluţie şi dezvoltare, este studiată atent în
ultimiimaimult de 100de ani de lingvişti şi,mai recent, de sociolingvişti, psiholingvişti
sau specialişti în geografia lingvistică.
Concluziile lor şi ale celor care se îngrijesc de limba română în educatie, cultură sau
media nu sunt întotdeauna încurajatoare şi par a contrazice uneori cugetarea lui Nichita
Stănescu:
„Avorbi despre limba în care gândeşti este ca o zi de sărbătoare. Frumuseţea lucrurilor
concrete nu poate fi exprimată decât în limba română. Ce patrie minunată este această
limbă!Ce nuanţă aparte îmi dau seama că ea o are!Această observaţie, această relevaţie
am avut-o abia atunci când am învăţat o altă limbă”.
Limba română, cu toată diversitatea, bogăţia şi forta sa expresivă, n-a aşteptat însă o
anume zi pentru a fi sărbătorită, marii gânditori, scriitori şi poeţi au celebrat-o prin toate
scrierile lor sau au cântat-o în ode, iar înţelepciunea populară s-a exprimat despre limba
noastră strămoşească cu haz şi har în proverbe şi zicători.
“Limba dulce mult aduce”.
“Limba ta e capul tău”.




