Background Image
Previous Page  13 / 24 Next Page
Information
Show Menu
Previous Page 13 / 24 Next Page
Page Background

ROMANIAN TIMES

Ei au început să se certe cu mine și am fost

constrâns să merg pe un drummai scurt, dar

Dunărea acolo era foarte lată, de 1,5 Km.

După o alta zi de mers, am ajuns să vedem

Dunărea și atunci cei 2 sași s-au potolit. Am

mers încă 2 zile paralel cuDunărea, demulte

ori târâș pe burtă ca să evitămca cineva să ne

vadă. Am ajuns într-un loc foarte împădurit,

loc bun de stat la pândă.

Timp de o zi am urmărit mișcarea

grănicerilor și relieful muntos, constatând că

era imposibil să intrăm în Dunăre din cauza

munților foarte abrupți. Singurul loc unde

puteam intra în Dunăre era un pod-tunel,

care în timpul ploios era folosit de grăniceri

ca adăpost în caz de ploaie. Ne-amhotărât să

intrăm în Dunăre prin acest tunel, noaptea.

Am așteptat să se întunece, dar am avut o

surpriză neplăcută. A început să ploua și

a fost nevoie să așteptăm noaptea a 2-a. În

timpul zilei, urmărind mișcarea grănicerilor

amobservat ca ei se retragdinpost dimineața

pe la ora 6 și blochează tunelul cu crengi.

În timpul observației din timpul

zilei a venit la noi un câine al grănicerilor și

minune mare, câinele n-a lătrat, retrăgându-

se blând de la noi. Dumnezeu i-a închis gura

câinelui și astfel, am fost salvați. În timpul

nopții a 2-a a plouat din nou.

Am hotărât să intrăm în Dunăre,

după ora 6 dimineața, după retragerea

grănicerilor. Am trimis pe unul din sași să

se apropie, târâș pe burtă, de tunel și să se

asigurecănuestenimeni

acolo.El

aconstatat

că tunelul este liber, dar blocat cu crengi. A

deblocat tunelul și s-a întors înapoi la noi.

Noi amavut o camerămare de tractor, căruia

i-am făcut un fund din sfori. Hainele noastre

de schimb erau puse în saci de plastic, legat

la gură și puse în fundul camerei care ajuta

la flotabilitate. Furcile care au servit înmunți

pentru apărare împotriva lupilor, acum vor

servi ca vâsle după prinderea pe furcă a unui

placaj cu sfori. Cumare greutate amreușit să

trecem prin tunel cu camera gata umflată, în

Dunăre, și am început să vâslimcu disperare

ca să ajungem în timpul cât mai scurt la

malul Iugoslav. Mare a fost mirarea când am

atins malul Iugoslav să constatăm că durata

trecerii noastre a fost 1.5 ore. Eram uzi până

la brâu. Eu am fost cu ghinion, sacul meu

cu haine de schimb s-a pierdut în apă. Aici

pe șoseaua Iugoslava m-am despărțit de cei

doi sași și am continuat să urc muntele în

POVESTEAUNUI FRONTIERIST

dorința de a ajunge direct în Occident, fără

să mă predau autorității Iugoslave. Zăpada a

devenit dince încemai adâncă, cupicioarele

ude, mi-am dat seama că este imposibil să

ajung prea departe, așa încât am coborât

muntele la șosea, mergând până când am

întâlnit un pescar sârb, care s-a oferit să mă

găzduiască la el acasă. Acest pescar mi-a

povestit cum de multe ori se agață de undița

lui câte un român mort.

Mulțifrontieriștiși-augăsitmoartea

aici. Când un fugar era descoperit, venea o

șalupă a grănicerilor la el, era ridicat în barcă

și dus la un pichet unde era bătut și torturat,

sau chiar omorât. Sau pur și simplu, fugarul

nu era luat în șalupă ci ucis cu baioneta de la

armă. Grănicerii aveau drept demoarte și de

viață asupra bieților frontieriști. Ajungând

frânt de oboseală după 8 zile la casa acestui

sârb, după ce am mâncat și m-am îmbăiat

m-am culcat. Când m-am trezit din somn

lângă mine era un milițian sârb. La el nu era

răutatea și brutalitatea milițienilor români.

El nu m-a deranjat de somn și nu mi-a pus

cătușele la mâini, și s-a purtat omenește cu

mine. M-a dus cu mașina la un post de a lor,

unde am stat până dimineața.

Dimineațaamfostduslauntribunal

și condamnat la 20 de zile închisoare. La

închisoare eram în fața televizorului sau

eram scoși la lucru în schimbul țigărilor.

După ispășirea pedepsei, am fost dus la

o altă închisoare în care am fost interogați

de oficiali ONU, care era sârbi. În timpul

nopții eram închiși într-o celulă imensă, iar

în timpul zilei eramscoși pe un coridormare

cu televizor. Cei care nu reușeau să aducă

motive politice sau religioase erau returnați

in România cu autobuzul. Iată cum se

petrece lucrul acesta. Când sosea autobuzul,

noi eram închiși în celule și așezați pe un

singur rând în așteptare. Deodată ușa celulei

se deschidea și intra un oficial ONU însoțit

de 2 milițieni înarmați și cu cătușe la ei.

Ofițerul ONU își întindea degetul în dreptul

fiecăruia și în acest timp fiecare trebuia să-și

spună numele. Acest proces se repeta a 2-a

oară și în acest timp cel care trebuia să fie

returnat în România trebuia să facă 2 pași

înainte. Cei 2 milițieni îi punea cătușele,

era scos afară, băgat în autobuz și returnați

la un pichet de grăniceri români. Aici erau

maltratați în chipul cel mai inuman. Erau

bătuți, torturați sau chiar omorâți.

Mark Jiganie

vă oferă servicii ireproșabile în domeniul

imobiliar la rate minime.

Experiența si recomandările lui vă garantează

o tranzacție transparentă și reușită.

ai plăti mai mult comision când

VINZI

sau

CUMPERI

o proprietate?

DE CE

Contacta

ț

i-l chiar acum!

Mobile:

360-771-0897

Office:

503-433-8888

Email:

Mark.Jiganie@rlregroup.com

Real Estate Broker in OR &WA

Real Living The Real Estate Group - Real Estate

Sales & Property Management

Mark Jiganie

(continuare din numărul trecut)

Ziua Limbii Române

Cum o învăţăm şi de ce sărbătorim

Limba noastră – maternă, oficială, literară,

vorbită, scrisă, pe web, îmbogăţită sau

sărăcită, cultivată sau maltratată – este

celebrată în 31 august, în numele celor 28

de milioane de vorbitori de limba română

din toată lumea.

Pentru a atrage atenţia asupra importanţei

păstrării calităţii limbii române şi pentru a-i

sprijini pe românii din afara graniţelor să-şi

păstreze cultura şi identitatea naţională, ziua

de 31 august a fost proclamată, prin legea

53/2013, drept Ziua Limbii Române.

(continuare in pagina 20)

(continuare in pagina 20)

ZiuaLimbiiRomâneestemarcatădeautorităţişiinstituţiilepublice,dereprezentanţele

diplomatice şi institute culturale ale României, precum şi de instituţii româneşti din

străinătate, prin organizarea unor programe şi evenimente cultural-educative cu

caracter evocator sau ştiinţific, consacrate limbii române.

Manifestările naționale şi cele internaționale îşi propun să-i unească pe 31 august pe

cei care vorbesc şi simt românește şi dau ocazia de a ne reaminti că limba noastră-i o

comoară şi că limba română este patriamea, iar dacă vreţi sămarcaţi acest eveniment,

vorbiţi corect!

Ziua Limbii Române este sărbătorită şi în Republica Moldova, pe 31 august, încă

din 1990, iar din 2006, în aceeaşi zi, a fost organizat în fiecare an, la Bucureşti, pe

treptele Teatrului Naţional, “Concertul Limbii Române”.

Cel care nu are cuvinte nu are idei

Învaţată în familie şi în şcoală şi apoi iubită şi cultivată, sau ignorată, poluată ori uitată,

limba e vie şi puternică pentru că exprimă, uneşte sau dezbină, defineşte identitatea, se

moşteneşte şi se lasă moştenire.

Vasile Alecsandri spunea despre limba română că este “tezaurul cel mai preţios pe

care-l moştenesc copiii de la părinţi, depozitul sacru lăsat de generaţiile trecute.”

Despre virtuţile limbii române Mihai Eminescu spunea “Limba este însăţi floarea

sufletului etnic al românimii.”

Limba română, cu toate faptele de istorie, evoluţie şi dezvoltare, este studiată atent în

ultimiimaimult de 100de ani de lingvişti şi,mai recent, de sociolingvişti, psiholingvişti

sau specialişti în geografia lingvistică.

Concluziile lor şi ale celor care se îngrijesc de limba română în educatie, cultură sau

media nu sunt întotdeauna încurajatoare şi par a contrazice uneori cugetarea lui Nichita

Stănescu:

„Avorbi despre limba în care gândeşti este ca o zi de sărbătoare. Frumuseţea lucrurilor

concrete nu poate fi exprimată decât în limba română. Ce patrie minunată este această

limbă!Ce nuanţă aparte îmi dau seama că ea o are!Această observaţie, această relevaţie

am avut-o abia atunci când am învăţat o altă limbă”.

Limba română, cu toată diversitatea, bogăţia şi forta sa expresivă, n-a aşteptat însă o

anume zi pentru a fi sărbătorită, marii gânditori, scriitori şi poeţi au celebrat-o prin toate

scrierile lor sau au cântat-o în ode, iar înţelepciunea populară s-a exprimat despre limba

noastră strămoşească cu haz şi har în proverbe şi zicători.

“Limba dulce mult aduce”.

“Limba ta e capul tău”.