Romanian Times 333

9 / 24

ROMANIAN TIMES
Cultură 9
(continuare in pagina 20)
Cîte patrii are omul?
deAndrei PLEȘU
Dacă ne luăm după Scriptură, nici una
dintre țările pămîntești nu poate fi patria
adevărată a omului. „Patria noastră“ –
spune Apostolul – „este în ceruri…“
Aici, sub cer, sîntem, oriunde am trăi,
în postura unor exilați: sîntem, cu alte
cuvinte, „străini“, aflați în trecere, pe calea
inexorabilă care duce spre dincolo. Pe de
altă parte, e perfect normal, perfect legitim,
să te simți legat de locul nașterii tale, să
aderi emoțional la limba ta, la istoria țării
tale, la predecesorii tăi, la tradițiile în
care îți recunoști identitatea. Înțelept și
recomandabil este însă, în același timp,
să rămîi conștient de faptul că a te fi
născut într-un anumit spațiu e un „dat“,
nu o „alegere“ și că, prin urmare, nu-ți
poți afișa apartenența la patria ta ca pe un
merit personal, ca pe un cadou cu care te-a
onorat Providența, înurma unei“ evaluări“,
absolvite cu mențiunea „excepțional“. Am
mai spus-o: nu poți fi „mîndru“ că ești
român, după cum nu poți fi mîndru că ai
ochi albaștri. Faptul de a fi român trebuie
asumat fără „slavă deșartă“, fără făloase
complexe de superioritate. Dar a fi român
(și a fi de orice altă nație) presupune
îndatoriri, loialități, angajamente, fără de
care ești, omenește (nu strict „patriotic“),
descalificat.
Am reflectat din nou, de curînd, la
toate aceste lucruri, cînd, la Sibiu, am
fost martorul unei reîntîlniri a sașilor
de pretutindeni. E un eveniment care,
după 1989, are o ritmicitate anuală și un
echivalent simetric în afara României, la
Dinkelsbühl. Ori de cîte ori am avut ocazia
să fiu de față la astfel de festivități, am fost
tulburat să constat cu cîtă căldură, cu cîtă
grație, cu cîtă fidelitate asumă sașii (cei,
puțini, rămași în țară, dar și cei plecați)
nevoia de a fi, iarăși și iarăși, prezenți
în țara obîrșiei lor. Iată – mi-am spus –
oameni care, fără efort, fără emfază, fără
declarații obeze, se comportă ca și cum ar
avea nu o singură patrie, ci două: patria
etniei proprii, dar și patria locului în care
s-au născut. Una nu o exclude pe cealaltă.
Ba dimpotrivă: ele se potențează reciproc,
asemenea unui ferment suplimentar de
bogăție interioară.
„Cum așa?“ – mi se va răspunde, cu
strămoșească iritare. „Poți fi, simultan,
patriot neamț și patriot român?“ Ba bine că
nu! – va suna replica mea. Și în cap de listă
îl voi aminti pe regele Carol I, neamț get-
beget, dedicat însă României fără ezitare
și fără concesii. E cel care a modernizat
radical țara după unirea Principatelor și cel
care i-a obținut independența, după secole
de dominație otomană. Uităm prea ușor și
de Karl Storck, fondatorul școlii românești
de sculptură modernă, în succesiunea
căruia a apărut Brâncuși. Nu vom întîrzia,
acum, asupra unui inventar complet.
Dar putem invoca oricînd contribuțiile
decisive ale unor etnici germani la
evoluția culturii autohtone, de la Oskar
Walter Cizek, critic de artă de anvergură,
sprijinitor al avangardei românești din anii
’20 ai secolului trecut, pînă la un muzician
caWilhelm Berger, sau la scriitori caWolf
von Eichelburg, Eginald Schlattner, Oskar
Pastior, Herta Müller, ca să nu pomenim
decît cîteva nume. De neocolit este uriașul
patrimoniu de cultură și civilizație lăsat, în
Ardeal, de minoritatea sașilor în cei 800
de ani de conviețuire cu noi. Neobișnuit
e și impulsul cîtorva saxoni transilvăneni
de a reveni în țară după 1989, dedicîndu-
se generos și discret unui eficient efort
de reconstrucție. Mă gîndesc, de pildă, la
Michael Schmidt, reprezentantul firmei
BMW în România, care a făcut și face
pentru țară mai mult decît mulți români
„puri“, vajnici, declarativi, lăcrămoși și
inerți. Și nu e întîmplător că electoratul
român a decis, în 2014, să-și aleagă un
președinte neamț, socotindu l mai potrivit
decît unii profesioniști ai patriotismului
local pentru a asuma onoarea de lider al
conaționalilor săi.
Poți fi deci patriot autentic și pe „frontul“
nației din care faci parte, și pe frontul țării
tale de adopție. Ca prietenul meu Martin
S. Martin, stabilit în Statele Unite de multă
vreme, dar pe care vigoarea sentimentului
românesc nu-l împiedică să fie îndrăgostit
și de locul unde trăiește și pe care îl slujește
competent, în beneficiul gazdelor, dar și al
„imaginii“ țării din care a plecat.
Pe acest fundal, sînt mirat și stingherit
că un distins intelectual ca dl Kelemen
Hunor poate declara, vag încruntat, că
maghiarii din România nu pot și nu vor să
sărbătorească centenarul Marii Uniri. OK!
Nu-i obligă nimeni! Sînt, probabil, și mulți
români care vor trece prin acest episod cu
alte griji decît cele ale comemorării. Nici
mie nu-mi plac maneliștii sentimentului
patriotic, xenofobii, flăcăii care se
îmbrobodesc în drapel, crezînd că, astfel,
fac un hatîr patriei și se pot contamina, prin
simplă vorbărie, cu eroismul strămoșilor.
Dar o legitimă ceremonie națională nu
face parte din acest tip de manifestări.
Ca să nu mai spun că unui exces nu i se
răspunde cu altul. Avem exemplul sașilor,
pe care cetățenia română nu-i otrăvește,
nu-i apasă, nu-i ține prizonieri într-o
cronică idiosincrazie. Poți fi, iată, bun sas
și bun român. Poți fi, cred, bun maghiar și
bun român. Dacă nu poți duce „povara“
acestei duble apartenențe, vei defila mereu
dinaintea celor cu care conviețuiești de
cînd te-ai născut cu mina resentimentară
a victimei de serviciu, a dezrădăcinatului
captiv în indispoziții de secol XIX. Dacă
două patrii îți sînt prea mult, riști să nu te
mai identifici deplin cu nici una.
10.08.2017
Rusia va instala în Crimeea cel mai
modern radar de detectare a rachetelor,
inclusiv cele de croazieră
Rusia intenționează să amplaseze înCrimeea celmaimodern radar al său
de înaltă precizie “Voronej-SM”, componentă a Sistemului său național
de avertizare în cazul unui atac cu rachete (SPRN), renunțând astfel la
ideea recuperării stației radar “Dnepr” din Sevastopol, rămasă din epoca
sovietică, a relatat marți RIANovosti, citând un înalt oficial rus.
Spre deosebire de stația ”Dnepr”, radarul ”Voronej-SM” funcționează
în gamă centimetrică — spectrul de frecvență cel mai des utilizat —
precum și în gamă milimetrică, ceea ce înseamnă o calitate mai bună de
detectare a rachetelor, inclusiv a celor de croazieră, apreciază în acest
sens analiștii de la portalul rusesc , citat deAgerpres.
“Capacitatea ‘Voronej-SM’ de detectare a rachetelor de croazieră este
foarte importantă în sensul că în Marea Neagră intră în mod constant și
operează nave de război ale marinei SUA dotate cu astfel de mijloace
de atac, susțin experții, aceștia făcând referire la sistemul Aegis de pe
distrugătoare americane și care poate lansa și rachete de croazieră tip
Tomahawk.
Radarul rusesc ar urma să dețină capacitate de monitorizare și asupra
zonei Mării Mediterane, acolo unde flota NATO, inclusiv prin prezență
americană, își desfășoară importante exerciții militare.
Universitatea din București pune la dispoziția candidaților români de pretutindeni, din diaspora,
Bulgaria, Croația, Moldova,Albania, Macedonia, Serbia, Ucraina, Ungaria, Israel și Grecia, un număr
total de 175 de locuri pentru studii universitare de licență, masterat și doctorat.
Astfel, Universitatea din București scoate la concurs, 97 de locuri pentru studii universitare de licență,
60 de locuri pentru studii universitare de masterat şi 18 locuri pentru studii universitare de doctorat.
Înscrierea la admiterea din acest an, pentru studii universitare de licență, se face online prin transmiterea
dosarului de înscriere la adresa de e-mail:
Data limită pentru înscrierea la studii universitare de licență la Universitatea din București este 31 august
2017, iar rezultatele se vor afișa în data de 11 septembrie 2017. Confirmarea locurilor se realizează în
perioada 11 – 14 septembrie 2017 prin trimiterea formularului de înscriere completat disponibil aici. Mai
multe detalii găsiţi aici:
Procedura de admitere la studii universitare de masterat şi doctorat este proprie fiecărei instituții de
învățământ superior. Mai multe detalii aici:
Studenților declarați admiși la studii universitare de licență, masterat și doctorat, care nu cunosc limba
română, Universitatea din București le oferă posibilitatea de a frecventa anul pregătitor de limba română,
urmând ca după absolvirea acestuia să își continue studiile de licență, masterat și doctorat pentru care au
fost admiși.
Mai multe detalii despre perioadele de înscriere, dosarul de admitere, distribuirea locurilor pe facultăţi şi
alte informaţii utile, găsiţi aici:
* * *
RECUNOAŞTEREATITLURILORACADEMICE OBŢINUTE ÎN STRĂINĂTATE
S-a simplificat procedura de recunoaştere a titlurilor academice obţinute în străinătate (diplomele de studii
de nivel licență, master, doctorat, postuniversitar, dar şi calitatea de conducător de doctorat sau funcţiile
didactice ocupate în învăţământul superior din străinătate).
Pentru mai multe detalii accesati:
ADMITEREA 2017 PENTRU ROMÂNII DE
PRETUTINDENI