Romanian Times 334

8 / 24

Cultură 8
Rubrică îngrijită de Lucia McNeff
23 august 1944 (2)
ROMANIAN TIMES
La 23 martie 1944, în timp ce Ion Antonescu era în
vizit] oficială în Germania, regele Mihai l-a trimis pe
generalul Constantin S]n]tescu s] îi sondeze pe
militarii de pe lângă Ministerul de R]zboi \i Marele Stat
Major despre care se credea c] sunt opozan[i ai lui
Antonescu, dac] erau dispu\i s] treac] la ac[iune,
îns] rezultatul a fost dezam]gitor, iar doua zi a primit
vizita unui general, care a argumentat c] nu venise
momentul unei lovituri de stat. Dup] câteva zile, a avut
loc un prânz de lucru cu Antonescu, în cadrul c]ruia
regele Mihai \i-a dat seama c] nu are rost s] încerce
s]-l conving] pe ș eful guvernului de oportunitatea
schimb]rii orient]rii externe a []rii. În contextul sosirii
unui ultimatum de predare din partea Alia[ilor, regele
le-a cerut liderilor politici s] =\i asume responsabilitatea
de a se pronunț a pentru pace, caz în care el i-ar fi cerut
public lui Antonescu demisia. Acest lucru îns] nu s-a
întâmplat, iar regele, deziluzionat, s-a convins c] avea
nevoie pentru schimbarea lui Antonescu de armat],
care, în urma unui tur de sondare al lui S]n]tescu din
mai 1944, nu considera c] venise momentul.
În august 1944, regele Mihai a sesizat un moment
bun pentru lovitura de stat, întrucât Germania retr]sese
divizia de tancuri Gross Deutschland de pe frontul
românesc, în contextul în care armata sovietic] se
regrupa de câteva luni pe linia frontului \i putea porni,
în orice moment, un mare atac . Serviciile secrete \i
poli[ia secret] german] deveniser] suspicioase, iar
regina mam] Elena a fost interogat] de poli[ia secret]
german], f]r] a dezv]lui c] ar avea cuno\tin[] de
planurile fiului ei. Ca s] sl]beasc] suspiciunile, acesta
a plecat, între 16-18 august, la o vân]toare, r]mânând
într-o a\teptare discret] pentru urm]toarele două zile,
la Sinaia.
În cursul zilei de 20 august, regelui i-a parvenit vestea
c] ru\ii lansaser] atacul asupra frontului, a\a c] a
plecat la volanul ma\inii Lincoln spre Bucure\ti, înso[it
de secretarul Mircea Ionni[iu, de aghiotantul Emilian
Ionescu \i de generalul Gheorghe Mihail, consilierul s]
u pe probleme militare. La Casa Nouă a avut loc o
întâlnire a regelui cu liderii militari, care s-au pronun[at
în favoarea loviturii; printre ei era \i colonelul Dumitru
(continuare din numarul trecut)
D]m]ceanu, comandantul garnizoanei Bucure\ti. La
întâlnire au participat \i Constantin S]n]tescu, Ioan
Mocsony-Stârcea, Grigore Niculescu-Buze\ti, Mircea
Ionni[iu, generalii Gheorghe Mihail \i Aurel Aldea. D]
m]ceanu a fost întrebat de cât timp avea nevoie s]
strâng] trupe pentru a ocupa puncte strategice din ora\
\i a r]spuns c] are nevoie de cinci zile, data loviturii fiind
stabilit], în consecin[], pentru 26 august. În seara zilei
de 21 august a avut loc o întâlnire cu liderii politici (Iuliu
Maniu, Constantin I. C. Br]tianu (Dinu), Titel Petrescu
\i Lucre[iu P]tr]\canu), în care participan[ii s-au pus
de acord asupra planului stabilit în seara anterioar].
Regele i-a delegat pe Maniu \i P]tr]\canu s] formuleze
lista de mini\tri pentru noul guvern, pân] pe data de
23 august. Mocsoni-Styrcea, care era func[ionar la
Ministerul Afacerilor Str]ine, s-a deplasat în aceea\i
sear] la Snagov, la sediul ministerului, unde a petrecut
noaptea criptând cele dou] telegrame ale comploti\tilor
pentru Ankara. În diminea[a zilei de 22 august, înainte
de a se întoarce la Bucure\ti, a hot]rât s] înoate în
lac \i s-a întâlnit cu secretarul general al ministerului,
Davidescu, care l-a informat c] Antonescu se întorcea
în seara zilei curente de pe front \i avea s] p]r]seasc]
a doua zi Bucure\tiul, ceea ce ar fi lichidat planurile
loviturii. Fiind informat despre aceste lucruri, data a fost
mutat], de urgen[], de rege pe 23 august, f]r] a mai fi
consulta[i liderii politici
11.09.2017
Casa Nouă, casa din spatele Palatului Regal unde a avut
loc arestarea mare\alului Antonescu.
Palatul Regal din Bucure\ti (fotografie din 1941) este
locul unde au fost arestate personajele-cheie ale
regimului Antonescu \i unde regele a alc]tuit noul
guvern. Ion Antonescu \i Mihai Antonescu fuseser]
aresta[i anterior \i erau [inu[i în Casa Nou], vila din
proximitatea palatului care a fost distrus] în zilele urm]
toare de bombardamentele germane.
În discu[ia ce a urmat \i care a durat peste o or], Ion
Antonescu a refuzat s] accepte ie\irea din r]zboi
justificându-\i refuzul prin „cuvântul de ofi[er” dat luiAdolf
Hitler c] vamerge al]turi de el pân] la cap]t. Regele s-a
v]zut nevoit s] foloseasc] parola „Dac] lucrurile stau
a\a, atunci nu ne mai rămâne nimic de f]cut!” pentru a
chema ofi[erii care s]-l aresteze pe general. În orele ce
au urmat, au fost convocate la Palat toate persoanele
de încredere ale lui Ion Antonescu. To[i s-au conformat
\i au fost aresta[i, cu excep[ia lui Eugen Cristescu, \eful
Siguran[ei; acesta a fost arestat dup] alte câteva zile.
La Palat au fost chema[i \i liderii partidelor democratice,
Constantin I.C. Br]tianu, Iuliu Maniu \i Constantin Titel-
Petrescu, precum \i Lucre[iu P]tr]\canu, cel considerat
a fi persoana de contact cu Partidul Comunist. Primii trei,
însă, nu au fost de g]sit (nu se a\teptau ca evenimentele
s]fieînaintatecutreizile).Astfel,primulcares-aprezentat
la Palat a fost P]tr]\canu, dup] ce noul guvern fusese
dejaalc]tuit dinpersoanede încredereale regelui Mihai,
în timp ce liderii politici primiser] în guvern titlul de mini\
tri f]r] portofoliu. Întrucât g]rzile preg]tite de rege \i de
Maniu nu erau nici ele disponibile rapid, singura mili[ie
care s] poat] p]zi pe cei aresta[i a fost cea a comuni\
tilor organiza[i de Emil Bodn]ra\, fapt exploatat de
propaganda comunist] ulterioară. Înainte de ora 20:00,
regele a înregistrat un mesaj pentru [ar], ce avea s] fie
difuzat la radio la ora 22, în care a anun[at schimbarea
guvernului \i trecerea de partea Alia[ilor. Solidaritatea
cu regele a fost general], to[i ofi[erii importan[i fiind de
partea acestuia. Dup] difuzarea mesajului la radio, au
izbucnit demonstra[ii populare de entuziasm.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg a
avertizat că omenirea a ajuns în cel mai periculos
punct la scara unei generații, cele trei mari probe
cărora trebuie să le facă față lumea fiind ambițiile
nucleare ale Coreei de Nord, amenințările teroriste,
dar și aspirațiile militare moscovite care visează la
prestigiul sovietic apus odată cu destrămarea URSS-
ului, a completat acesta, potrivit Newsweek.
Toate aceste pericole sunt cu atât mai complicate,
cu cât au loc „în același timp”. „Avem proliferarea
armelor de distrugere în masă în Coreea de Nord,
avemteroriști, aveminstabilitateși avemoRusiemult
mai agresivă. Este o lume mult mai periculoasă”, a
afirmat Jens Stoltenberg în cadrul unei vizite făcute
trupelor britanice staționate în Estonia.
Înaltul oficial NATO a invocat și exercițiul Zapad
2017, care va începe joi, 14 septembrie, fiind cel mai
amplu exercițiu al Rusiei de la finalul Războiului
Rece, reiterând îngrijorarea sa privind numărul real
al trupelor care vor fi desfășurate la granița Alianței
Nord-Atlantice.
„Rusia a spus că vor fi sub 13.000. Ne-au informat la
consiliul NATO-Rusia în urmă cu câteva săptămâni.
Informația ne-a fost utilă, dar când Rusia zice că
vor fi mai puțin 13.000 de trupe, nu întotdeauna să
Secretarul general NATO avertizează: Omenirea trăiește
cel mai periculos moment „la scara unei generații”
devodește să fie așa. Am văzut acest lucru la Zapad
2009 și 2013. Au participat mult mai multe trupe”, a
subliniat Stoltenberg.
Aceste exerciţii, cunoscute sub numele de Exerciţiile
Zapad (Vest), au loc odată la patru ani, fiind o tradiţie
din vremea Uniunii Sovietice, readusă la viaţă de
actualul preşedinte rus, Vladimir Putin.
De la reluarea dialogului sub egida Consiliului, NATO
și Rusia au instituit regula informărilor reciproce
cu privire la exerciții militare și desfășurări de forțe,
întocmai pentru a asigura o transparență și o reducere
a riscurilor.
Secretarul britanic al Apărării,
despre amplul exercițiu militar
Zapad, desfășurat de Rusia:
Este o provocare îndreptată
împotriva Vestului
Rusia testează Occidentul prin desfășurarea celor mai
ample exerciții militare din ultimii patru ani în flancul
estic al NATO, a precizat ministrul Apărării al Marii
Britanii, Michael Fallon.
„Aceste exerciţii sunt proiectate să ne provoace, iar
intenţia lor este de a ne testa capacitatea noastră de
apărare şi din acest motiv trebuie să fim puternici”, a
declarat Fallon în cadrul unui interviu acordat postului
BBC. „Rusia ne testează, şi nu doar prin aceste exerciţii,
(continuare in pagina 11)