Background Image
Previous Page  9 / 24 Next Page
Information
Show Menu
Previous Page 9 / 24 Next Page
Page Background

ROMANIANTIMES

Cultură

9

Note, stări, zile

deAndrei PLEȘU

3 februarie 2018. O stafie bîntuie pe sub

fruntea dlui Călin Popescu Tăriceanu:

comunismul! E referinţa care îi vine prompt

pe buze cînd vrea să „înfiereze“ pe cineva.

Preşedintele ţării, dl Iohannis, e, de pildă,

pentru şeful Senatului nostru, „comunist în

fibra lui cea mai puternică“.

Vrea să readucă în funcţie sistemul

represiv de tip bolşevic! După vizita dlui

Timmermans, memoria dlui Tăriceanu

e, din nou, răscolită de spectrul vechiului

regim. Unii comentatori – spune domnia-

sa – au avut, faţă de demnitarul european,

aceeaşi atitudine pe care o aveau lingăii

de pe vremuri cînd venea în vizită Nicolae

Ceauşescu. E evident că dl Tăriceanu e

marcat, în mai mare măsură decît noi

ăştilalţi, de trauma totalitară. Nu se poate

contesta, de altfel, că a crescut lîngă un

tată vitreg (Dan Amadeo Lăzărescu),

vechi liberal, prizonier politic în închisorile

Securităţiişiobligat,ulterior,săseumilească

colaborînd cu criminala instituţie. Toţi

ştim cît de greu trăiau, pe atunci, familiile

oamenilor de bine. E posibil ca dictatura

comunistă să fie şi explicaţia dificultăţilor

survenite, în juneţea dlui Tăriceanu,

de-a lungul formaţiei sale intelectuale

şi profesionale. În liceu, persecutat de

dictatură, a fost un elev obosit şi trist.

În clasa a XI-a avea 5 la română (gramatica

română îl chinuie încă şi azi), 6 la chimie,

4 la biologie, 4 la matematică. La fizică

a rămas şi corigent, ceea ce nu lăsa să se

întrevadă viitoarea lui carieră de inginer…

La Facultatea de Hidrotehnică s-a dovedit

la fel de oprimat sufleteşte: a rămas repetent

în anul II şi n-a reuşit să se distingă (cu

note de 10!) decît la orele de „Atelier“

şi „Practică în producţie“. E drept, şi-a

dovedit înzestrarea mai specială obţinînd,

în anul IV, nota 8 la „Socialism ştiinţific“,

o interesantă anticipare a viitoarelor lui

simpatii de stînga.

Pînă în 1989 s-a opus comunismului

„rezistînd“ prin inginerie (ca alţii „prin

cultură“) şi prin niţeluş modeling, sub

bagheta celebrei Zina Dumitrescu. Abia

după 1989 a asumat o identitate „de

dreapta“, liberală, şi a navigat, cu mare

subtilitate ideologică, printre „meandrele“

autohtone ale „concretului“politic.Afost şi

pro-Băsescuşi anti-Băsescu, şi pro-Pontaşi

anti-Ponta (respectiv pro-Dragnea) şi pro-

Crin Antonescu şi anti-Crin Antonescu. A

inventat o nouă doctrină liberală, printr-o

îndrăzneaţă sinteză între liberalismul

clasic, socialismul postcomunist şi

„conservatorismul“ postsecurist (PC Dan

Voiculescu).

Privind retrospectiv, dl Tăriceanu ar trebui

să recunoască, totuşi, că a avut şi niţel

noroc cu „evenimentele“ din decembrie

1989: a ajuns pe prima scenă a ţării fără

să aibă de raportat mari isprăvi, a devenit

campionul „bileţelului roz“, stă, cu 6-8%

din voturi, în poziţia omului nr. 2 din stat

şi vorbeşte româneşte cu un uşor accent

de „fără frecvenţă“. Mai-mai că îţi aduce

aminte de unii demnitari comunişti…Pe de

altă parte, dacă ar fi fost acuzat, pe vremuri,

de „mărturie mincinoasă“, n-ar fi apucat să

se războiască nici cu Justiţia, nici cu „statul

paralel“. Ar fi fost, mai întîi, încarcerat şi,

eventual, pus să semneze vreun angajament

de… loialitate. Aşa, stă fudul la guvernare

şi dă de pămînt cu cei care-l acuză. E un fel

de martir fără martiraj, un fel de Havel fără

disidenţă, un fel de ideolog fără ideologie.

Pe scurt, un spectaculos ambalaj. De-aia şi

mor, probabil, doamnele după elegantele

lui costume…

5 februarie 2018

Ştiaţi că, pestevreo lună,Româniaeoaspete

de onoare la marele Tîrg Internaţional de

Carte de la Leipzig? Păi, nu prea aveaţi

cum să ştiţi, dacă nu citiţi presa germană,

care e deja plină de articole pe această

temă. Nu demult, 20 de gazetari nemţi

au vizitat România, ca să pregătească

mediatic evenimentul. Organizatorii străini

au trecut, oricum, prin momente grele: de

peste doi ani se străduiesc să pună bazele

unei colaborări eficiente cu autorităţile

româneşti.

Au luat la rînd fiecare nou ministru al

Culturii,fiecarenoupreşedintealInstitutului

Cultural Român şi nu pot fi siguri că ceea ce

au negociat cu unul rămîne valabil şi pentru

ceilalţi. De regulă, în asemenea impozante

momente, fiecare ţară invitată cu titlu de

onoare îşi trimite laceremonie reprezentanţi

de vîrf. În 1998, ultima dată cînd România

a mai fost în această situaţie, au participat

la lansarea Tîrgului preşedintele ţării şi

ministrul de Externe. De data aceasta,

preşedintele ţării s-a declarat indisponibil.

La fel, ministrul Culturii. În ultima clipă,

s-a decis – slavă Domnului! – să fie prezent

măcar ministrul de Externe. Dar subiectul

nu e interesant pentru presa locală. S-ar

zice că administraţia de stat şi mass-media

nu văd, într-o astfel de împrejurare, decît un

fel de şuşanea provincială, fără relevanţă,

fără obligatoriul nimb de „breaking news“.

Vorba lui Pristanda: „Altele avem noi în

sufletul nostru!“

Cultura e, oricum, tratată la noi ca un

ornament periferic. Dacă faci inventarul

emisiunilor şi rubricilor culturale dedicate

de televiziuni şi ziare artelor (plastică,

muzică, arhitectură), literaturii, ideilor, te

sperii. Nu ni se oferă decît gherilă de partid

şi bîrfă de cartier rău-famat. TVR Cultural

e desfiinţat, emisiunea dnei Mirela Nagâţ

e scurtată, artiştii sînt prezenţi mai curînd

în dezbateri politice. Şi de pretutindeni

auzim o limbă română stîlcită de ignoranţă

şi proastă creştere. Dar nu-i nimic! Vine

Centenarulşiosăarătămnoimapamondului

de ce sîntem în stare…

8.03.2018

/dilemaveche.ro

In Fața bisericii „ Peter & Paul Jesuit

Catholic Church” Jefferson Avenue, peste

drumdeRenaissanseCenter, înDetroit,Mi.

este montată o sculptură a canadianumlui

Timothy Schmalz, găzduită de mai multe

orașemari ale lumii. -„Homless Jesus” ...O

bancă obișnuita , pe care dorme un Om

invelit într-o pătură; semnificativ, Omul

„HOMELESS JESUS”

Homless Jesus

In bronz a-nghețat, un strop de scriptură,

„Cuvântul dintâi” ce-n Om sa-ntrupat.

Cu fața ascunsă sub pătura sură

Doarme pe-o bancă, de toți alungat.

Talpile goale n-au unde s-ascunde

Lumina lumină pe gleznele Lui,

Negre spărturi de rane afunde,

Săpate cândva de ciocane și cui !

Pe bancă, în patura Lui inveliți,

S-ascunde o lume de grijuri și jale,

Bolnavi și lipsiți, anonimi osteniți,

Au gleznele sparte pe drumuri în Vale.

Iar fața ascunsă-n a bronzului taine,

E-a mea, ori a ta, sau e fața oricui.

Isus îmbrăcând ale omului haine,

Din ranele noastre-a făcut rana Lui.

Căutînd un sălaș, pe la uși cu zăvoare,

Din poartă în poartă de noi alungat,

Lăsând cerul Lui de har și splendoare,

Isus, pe o bancă în parc... a-nghețat.

Florian Guler, Troy, Mi.

are fața scunsă în pătură, dar gleznele,

neacoperite, au spărturi neobijnuite care

ne trimit la identitaea precisă a lui Isus din

Nazaret.

Aspectul social al sculpturii are intenția

de a ridica demnitatea săracilor si acelor

fară adăpost. „Homles Jesus” este un

strigăt impotriva păgânizarii „tărilor

creștine”, unde creștinismul devine în

procent crescând doar o formă, fără

substanța.

Isus ne este prezentat în Scripturi ca și

Unul care se identifică cu neînsemnații

si neștiuții lumii noastre cu bolnavii și

saracii, cu cei din inchisorile lumii...

„ am fost gol și M-ați imbrăcat, am

fost bolnav și ați venit să mă vedeți, am

fost în temnița si ați venit pe la Mine....

Adevărat va spun ca oridcâteori ați

făcut aceste lucruri unuia din cei mai

neînsemnați frati ai Mei, Mie mi le-ați

făcut.”

( Mat 25: 36,40)

(continuare din pagina 7)

Președintele României s-a întâlnit cu

miniștrii Apărării din țările B9

”România rămâne un aliat credibil, care își menține angajamentele în spiritul

dezideratului de partajare echitabilă a responsabilităților (burden sharing), atât în ceea

ce privește alocarea celor 2% din PIB sectorului apărării și dezvoltarea de capabilități,

cât și contribuția națională la misiuni și operații” a transmis președintele, în contextul

în care ministrul Mihai Fifor a prezentat rezultatele angajamentelor României pentru

securitatea NATO, anunțând că 40% din fondurile alocate bugetului Apărării au fost

cheltuite pentru înzestrare și dezvoltare militară.

De asemenea, Președintele României a reiterat necesitatea dezvoltării cooperării

NATO-UE, precizând că demersurile de consolidare a rolului Uniunii Europene în

domeniul apărării trebuie să se deruleze în complementaritate cu NATO. Astfel, vor fi

evitate duplicările inutile și se vor putea face eforturi conjugate în domenii de interes

comun.

Țările de pe flancul estic susțin consolidarea prezenței NATO. Reprezentanții NATO și

SUA au apreciat eforturile României

Miniștrii apărării, respectiv șefii delegațiilor ministeriale ai statelor aliate din Flancul

Estic, au împărtășit evaluările Președintelui Klaus Iohannis și au evidențiat utilitatea și

relevanța Formatului B9. De asemenea, au transmis puncte de vedere similare privind

agenda Summitului NATO de la Bruxelles, punând accent pe necesitatea continuării

eforturilor de consolidare a Prezenței Înaintate pe Flancul Estic, pentru creșterea

eficienței acesteia.

(continuare in pagina 20)