9 / 24
ROMANIANTIMES
Cultură
9
Note, stări, zile
deAndrei PLEȘU
3 februarie 2018. O stafie bîntuie pe sub
fruntea dlui Călin Popescu Tăriceanu:
comunismul! E referinţa care îi vine prompt
pe buze cînd vrea să „înfiereze“ pe cineva.
Preşedintele ţării, dl Iohannis, e, de pildă,
pentru şeful Senatului nostru, „comunist în
fibra lui cea mai puternică“.
Vrea să readucă în funcţie sistemul
represiv de tip bolşevic! După vizita dlui
Timmermans, memoria dlui Tăriceanu
e, din nou, răscolită de spectrul vechiului
regim. Unii comentatori – spune domnia-
sa – au avut, faţă de demnitarul european,
aceeaşi atitudine pe care o aveau lingăii
de pe vremuri cînd venea în vizită Nicolae
Ceauşescu. E evident că dl Tăriceanu e
marcat, în mai mare măsură decît noi
ăştilalţi, de trauma totalitară. Nu se poate
contesta, de altfel, că a crescut lîngă un
tată vitreg (Dan Amadeo Lăzărescu),
vechi liberal, prizonier politic în închisorile
Securităţiişiobligat,ulterior,săseumilească
colaborînd cu criminala instituţie. Toţi
ştim cît de greu trăiau, pe atunci, familiile
oamenilor de bine. E posibil ca dictatura
comunistă să fie şi explicaţia dificultăţilor
survenite, în juneţea dlui Tăriceanu,
de-a lungul formaţiei sale intelectuale
şi profesionale. În liceu, persecutat de
dictatură, a fost un elev obosit şi trist.
În clasa a XI-a avea 5 la română (gramatica
română îl chinuie încă şi azi), 6 la chimie,
4 la biologie, 4 la matematică. La fizică
a rămas şi corigent, ceea ce nu lăsa să se
întrevadă viitoarea lui carieră de inginer…
La Facultatea de Hidrotehnică s-a dovedit
la fel de oprimat sufleteşte: a rămas repetent
în anul II şi n-a reuşit să se distingă (cu
note de 10!) decît la orele de „Atelier“
şi „Practică în producţie“. E drept, şi-a
dovedit înzestrarea mai specială obţinînd,
în anul IV, nota 8 la „Socialism ştiinţific“,
o interesantă anticipare a viitoarelor lui
simpatii de stînga.
Pînă în 1989 s-a opus comunismului
„rezistînd“ prin inginerie (ca alţii „prin
cultură“) şi prin niţeluş modeling, sub
bagheta celebrei Zina Dumitrescu. Abia
după 1989 a asumat o identitate „de
dreapta“, liberală, şi a navigat, cu mare
subtilitate ideologică, printre „meandrele“
autohtone ale „concretului“politic.Afost şi
pro-Băsescuşi anti-Băsescu, şi pro-Pontaşi
anti-Ponta (respectiv pro-Dragnea) şi pro-
Crin Antonescu şi anti-Crin Antonescu. A
inventat o nouă doctrină liberală, printr-o
îndrăzneaţă sinteză între liberalismul
clasic, socialismul postcomunist şi
„conservatorismul“ postsecurist (PC Dan
Voiculescu).
Privind retrospectiv, dl Tăriceanu ar trebui
să recunoască, totuşi, că a avut şi niţel
noroc cu „evenimentele“ din decembrie
1989: a ajuns pe prima scenă a ţării fără
să aibă de raportat mari isprăvi, a devenit
campionul „bileţelului roz“, stă, cu 6-8%
din voturi, în poziţia omului nr. 2 din stat
şi vorbeşte româneşte cu un uşor accent
de „fără frecvenţă“. Mai-mai că îţi aduce
aminte de unii demnitari comunişti…Pe de
altă parte, dacă ar fi fost acuzat, pe vremuri,
de „mărturie mincinoasă“, n-ar fi apucat să
se războiască nici cu Justiţia, nici cu „statul
paralel“. Ar fi fost, mai întîi, încarcerat şi,
eventual, pus să semneze vreun angajament
de… loialitate. Aşa, stă fudul la guvernare
şi dă de pămînt cu cei care-l acuză. E un fel
de martir fără martiraj, un fel de Havel fără
disidenţă, un fel de ideolog fără ideologie.
Pe scurt, un spectaculos ambalaj. De-aia şi
mor, probabil, doamnele după elegantele
lui costume…
5 februarie 2018
Ştiaţi că, pestevreo lună,Româniaeoaspete
de onoare la marele Tîrg Internaţional de
Carte de la Leipzig? Păi, nu prea aveaţi
cum să ştiţi, dacă nu citiţi presa germană,
care e deja plină de articole pe această
temă. Nu demult, 20 de gazetari nemţi
au vizitat România, ca să pregătească
mediatic evenimentul. Organizatorii străini
au trecut, oricum, prin momente grele: de
peste doi ani se străduiesc să pună bazele
unei colaborări eficiente cu autorităţile
româneşti.
Au luat la rînd fiecare nou ministru al
Culturii,fiecarenoupreşedintealInstitutului
Cultural Român şi nu pot fi siguri că ceea ce
au negociat cu unul rămîne valabil şi pentru
ceilalţi. De regulă, în asemenea impozante
momente, fiecare ţară invitată cu titlu de
onoare îşi trimite laceremonie reprezentanţi
de vîrf. În 1998, ultima dată cînd România
a mai fost în această situaţie, au participat
la lansarea Tîrgului preşedintele ţării şi
ministrul de Externe. De data aceasta,
preşedintele ţării s-a declarat indisponibil.
La fel, ministrul Culturii. În ultima clipă,
s-a decis – slavă Domnului! – să fie prezent
măcar ministrul de Externe. Dar subiectul
nu e interesant pentru presa locală. S-ar
zice că administraţia de stat şi mass-media
nu văd, într-o astfel de împrejurare, decît un
fel de şuşanea provincială, fără relevanţă,
fără obligatoriul nimb de „breaking news“.
Vorba lui Pristanda: „Altele avem noi în
sufletul nostru!“
Cultura e, oricum, tratată la noi ca un
ornament periferic. Dacă faci inventarul
emisiunilor şi rubricilor culturale dedicate
de televiziuni şi ziare artelor (plastică,
muzică, arhitectură), literaturii, ideilor, te
sperii. Nu ni se oferă decît gherilă de partid
şi bîrfă de cartier rău-famat. TVR Cultural
e desfiinţat, emisiunea dnei Mirela Nagâţ
e scurtată, artiştii sînt prezenţi mai curînd
în dezbateri politice. Şi de pretutindeni
auzim o limbă română stîlcită de ignoranţă
şi proastă creştere. Dar nu-i nimic! Vine
Centenarulşiosăarătămnoimapamondului
de ce sîntem în stare…
8.03.2018
/dilemaveche.roIn Fața bisericii „ Peter & Paul Jesuit
Catholic Church” Jefferson Avenue, peste
drumdeRenaissanseCenter, înDetroit,Mi.
este montată o sculptură a canadianumlui
Timothy Schmalz, găzduită de mai multe
orașemari ale lumii. -„Homless Jesus” ...O
bancă obișnuita , pe care dorme un Om
invelit într-o pătură; semnificativ, Omul
„HOMELESS JESUS”
Homless Jesus
In bronz a-nghețat, un strop de scriptură,
„Cuvântul dintâi” ce-n Om sa-ntrupat.
Cu fața ascunsă sub pătura sură
Doarme pe-o bancă, de toți alungat.
Talpile goale n-au unde s-ascunde
Lumina lumină pe gleznele Lui,
Negre spărturi de rane afunde,
Săpate cândva de ciocane și cui !
Pe bancă, în patura Lui inveliți,
S-ascunde o lume de grijuri și jale,
Bolnavi și lipsiți, anonimi osteniți,
Au gleznele sparte pe drumuri în Vale.
Iar fața ascunsă-n a bronzului taine,
E-a mea, ori a ta, sau e fața oricui.
Isus îmbrăcând ale omului haine,
Din ranele noastre-a făcut rana Lui.
Căutînd un sălaș, pe la uși cu zăvoare,
Din poartă în poartă de noi alungat,
Lăsând cerul Lui de har și splendoare,
Isus, pe o bancă în parc... a-nghețat.
Florian Guler, Troy, Mi.
are fața scunsă în pătură, dar gleznele,
neacoperite, au spărturi neobijnuite care
ne trimit la identitaea precisă a lui Isus din
Nazaret.
Aspectul social al sculpturii are intenția
de a ridica demnitatea săracilor si acelor
fară adăpost. „Homles Jesus” este un
strigăt impotriva păgânizarii „tărilor
creștine”, unde creștinismul devine în
procent crescând doar o formă, fără
substanța.
Isus ne este prezentat în Scripturi ca și
Unul care se identifică cu neînsemnații
si neștiuții lumii noastre cu bolnavii și
saracii, cu cei din inchisorile lumii...
„ am fost gol și M-ați imbrăcat, am
fost bolnav și ați venit să mă vedeți, am
fost în temnița si ați venit pe la Mine....
Adevărat va spun ca oridcâteori ați
făcut aceste lucruri unuia din cei mai
neînsemnați frati ai Mei, Mie mi le-ați
făcut.”
( Mat 25: 36,40)
(continuare din pagina 7)
Președintele României s-a întâlnit cu
miniștrii Apărării din țările B9
”România rămâne un aliat credibil, care își menține angajamentele în spiritul
dezideratului de partajare echitabilă a responsabilităților (burden sharing), atât în ceea
ce privește alocarea celor 2% din PIB sectorului apărării și dezvoltarea de capabilități,
cât și contribuția națională la misiuni și operații” a transmis președintele, în contextul
în care ministrul Mihai Fifor a prezentat rezultatele angajamentelor României pentru
securitatea NATO, anunțând că 40% din fondurile alocate bugetului Apărării au fost
cheltuite pentru înzestrare și dezvoltare militară.
De asemenea, Președintele României a reiterat necesitatea dezvoltării cooperării
NATO-UE, precizând că demersurile de consolidare a rolului Uniunii Europene în
domeniul apărării trebuie să se deruleze în complementaritate cu NATO. Astfel, vor fi
evitate duplicările inutile și se vor putea face eforturi conjugate în domenii de interes
comun.
Țările de pe flancul estic susțin consolidarea prezenței NATO. Reprezentanții NATO și
SUA au apreciat eforturile României
Miniștrii apărării, respectiv șefii delegațiilor ministeriale ai statelor aliate din Flancul
Estic, au împărtășit evaluările Președintelui Klaus Iohannis și au evidențiat utilitatea și
relevanța Formatului B9. De asemenea, au transmis puncte de vedere similare privind
agenda Summitului NATO de la Bruxelles, punând accent pe necesitatea continuării
eforturilor de consolidare a Prezenței Înaintate pe Flancul Estic, pentru creșterea
eficienței acesteia.
(continuare in pagina 20)