Background Image
Previous Page  20 / 24 Next Page
Information
Show Menu
Previous Page 20 / 24 Next Page
Page Background

Actualitate

20

ROMANIANTIMES

NATO se adaptează provocărilor balistice:

Sistemul de la Deveselu va fi actualizat

în această vară, iar SUAvor desfășura în România

sistemul de rachete THAAD

Scutul antirachetă al NATO din România, facilitatea Aegis Ashore de la

Deveselu, va fi supus unei actualizări planificate în această vară, informează

Alianța Nord-Atlantică într-un comunicat în care este specificat și faptul că, cu

această ocazie, Statele Unite vor desfășura temporar în România sistemul de

rachete THAAD (Terminal HighAltitudeArea Defense).

Anunțul aliaților survine în contextul în care tensiunile cu Rusia, îndeosebi

după suspendarea obligațiilor ce decurg din Tratatul privind Forțele Nucleare

Intermediare de cătreWashington și Moscova, au crescut considerabil. NATO

precizează, de asemenea, că această actualizare nu va oferi nici o capacitate

ofensivă sistemului de apărare antirachetăAegisAshore.

”Actualizarea planificată face parte din abordarea adaptabilă europeană în

fază adaptivă a apărării împotriva rachetelor balistice, anunțată în septembrie

2009”, ma anunțăAlianța Nord-Atlantică.

În timpul actualizării, Statele Unite își vor îndeplini angajamentul de a apăra

rachete balistice ale NATO prin desfășurarea temporară a unui sistemTerminal

HighAltitudeArea Defense (THAAD) la Deveselu în România.

Unitatea THAAD, sistem pe care SUA îl folosesc în Coreea de Sud pentru a

descuraja opotențială amenințare nord-coreeană, vafi sub controlul operațional

al NATO și de controlul politic complet al Consiliului Nord-Atlantic.

Acestsistemvarămâneoperaționalnumaipeduratamentenanțeișiîmbunătățirii

componentelor facilității AegisAshore România.

În conformitate cu sistemul NATO de apărare împotriva rachetelor balistice,

unitatea THAAD se va concentra pe amenințările potențiale din afara zonei

euro-atlantice.

AegisAshore România este un sistem pur defensiv, mai reiterează NATO.

Reamintim că, Rusia a solicitat Statelor Unite să distrugă lansatoarele de

rachete Mk-41 din dispozitivul de apărare antirachetă din România pe motiv

că ar încălca Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (INF), subiect

asupra căruia atât NATO, cât și ministrul Teodor Meleșcanu, au reacționat.

Ulterior, pe acest subiect au existat consultări ale șefului diplomației române

cu secretarul general al NATO și cu aliații.

12 aprilie 2019 /

caleaeuropeana.ro

Sea Shild 2019 - cel mai mare exercițiu NATO

din Marea Neagră

Presedintele Iohannis: „Sunt foarte mândru de

voi şi de munca pe care aţi depus-o!”

PreședinteleKlaus Iohannis amersvineri, 12aprilie, laConstanța, undeavizitat

navele participante la Sea Shield 2019”, cel mai mare exerciţiu multinaţional

derulat în apele teritoriale ale României şi în apele internaţionale ale Mării

Negre.

Preşedintele Klaus Iohannis i-a felicitat pe militarii români și străini care au

luat parte la exercițiu.

„Mă bucur foarte mult că ne întâlnim aici după ce aţi terminat exerciţiul. În

vizita pe navă mi s-a prezentat exerciţiul, rezultatele acestuia şi acum, la acest

moment, pot să vă spun ceva foarte simplu: felicitări, sunt foarte mândru de

voi şi de munca pe care aţi depus-o şi pe care o depuneţi. Este îmbucurător

şi liniştitor să aflu de la comandanţii voştri că v-aţi integrat foarte bine cu

participanţii din alte ţări. Mi-a plăcut foarte mult când am auzit că în condiţiile

în care nava nu dispune chiar de toate facilităţile pe care vi le doriţi, reuşiţi

foarte bine să completaţi prin capacitatea voastră şi prin inventivitate şi, în

concluzie, pot să vă spun că sunt foarte bucuros că amvenit astăzi aici, că v-am

întâlnit, că am primit direct şi imediat rezultatele acestui exerciţiu. Şi, la finalul

alocuţiunii, vă spun bun cart înainte!”, le-a spus Iohannis militarilor români, la

bordul fregatei „Regele Ferdinand”, scrieAgerpres.

„Sea Shield 19” reunește, în perioada 5-13 aprilie, 20 de nave militare din şase

ţări, precum şi aproximativ 2.200 demilitari care au exersat proceduri întrunite

de luptă împotriva ameninţărilor subacvatice, de suprafaţă şi aeriene, adaptate

la tipologia ameninţărilor de securitate din regiunea Mării Negre.

La exerciţiul din acest an participă 14 nave militare româneşti şi 6 nave

militare din Bulgaria, Canada, Grecia, Olanda şi Turcia. Scenariul exerciţiului

este fictiv şi a urmărit planificarea şi executarea unei Operaţii de Răspuns la

Criză sub mandatul unei Rezoluţii a Consiliului de Securitate al Organizaţiei

Naţiunilor Unite, în contextul unui mediu de securitate caracterizat prin

ameninţări simetrice şi asimetrice.

(continuare din pagina 14)

Eliade despre geniul lui Eminescu

EMINESCU

La 15 Ianuarie s-au împlinit 125 de ani de la nașterea lui Mihail Eminescu. Românii

din exil au comemorat acest eveniment după puterile lor, pretutindeni unde i-a

aruncat soarta: în Argentina, în Statele Unite, în Franța sau în Germania și Austria.

Nuedelocdemiraresolidaritatea întregii emigrații românești în jurul luiMihailEminescu.

Deasupra tuturor gloriilor efemere și deșertăciunilor legate de patimile noastre omenești,

un singur punct rămâne fix, neclătinat de nici o catastrofă istorică: geniul. Vechea Heladă

a pierit de mult, dar geniul lui Homer, al lui Eschil sau al lui Platon a supraviețuit tuturor

naufragii lor și va supraviețui chiar dacă ultimul descendent al Greciei clasice va fi

șters de pe suprafața pământului. Lumea Medievală a dispărut de mult din istorie, dar

opera lui Dante continuă să nutrească viața spirituală a milioane de cetitori, din toate

colțurile pământului. Dramele lui Shakespeare vor fi tot atât de proaspete și tot atât de

“adevărate” chiar dacă istoria Angliei va fi uitată până și de ultimii descendenți. Orice

s-ar întâmpla cu neamul românesc, oricât de dezastre și suferințe ne-au mai fost urzite de

Dumnezeu, nici o armată din lume și nici o poliție, cât ar fi ea de diabolică, nu va putea

șterge “Luceafărul” lui Eminescu din mintea și din sufletul Românilor.

Un neam supraviețuiește nu numai prin istoria sa, ci prin creațiile geniilor sale.

În dragostea neamului românesc pentru cel mai mare poet al său, se deslușește setea

de nemurire a comunității întregi. Un neam supraviețuiește nu numai prin istoria

sa, ci prin creațiile geniilor sale. Dacă vechea Helada n’ar fi avut decât istoria sa, și

n-ar fi avut și geniile ei, de la Homer și până la Platon, astăzi am fi știut despre Helen

cam tot atât că știm despre Sciți, Elamiți sau Iliri; adică, atât cât suntem obligați

să învățăm la școală (evident, presupunând că, fără patrimoniului spiritual Helen,

ar mai fi fost posibil sistemul european de educație, ceea ce e cu totul improbabil).

Istoria este prin definiție devenire, transformare continuă, în cele din urmă deșertăciune.

Zadarnic încearcă un rege sau un despot pot să-și clădească Statul pentru eternitate. O

formă istorică, chiar dacăar fiperfectă, este totdeaunaprecară: dureazăunanumit număr

de ani, sau decenii, și apoi lasă locul unei alte forme istorice. Niciun fel de “eternitate” nu

este îngăduită organismelor politice și sociale. Singura “eternitate” acceptată de istorie

este aceea a creațiilor spirituale, care bineînțeles, reflectează și specificul național al

gintei creatorului, și momentul istoric în care a viețuit acesta; le reflectează și, am spune,

le proiectează în “eternitate”. Patetica luptă a Heladei cu Perșii este încă actuală pentru

lumea modernă, pentru că a cântat-o Eschil. Au mai fost și alte invazii, de o parte și de

alta a Mării Egee, dar despre ele știm foarte puțin, pentru că n’a existat un Eschil care să

le scoată din istorie și să le fixeze în “eternitate”.

“Și cât timp va exista, undeva prin lume, un singur exemplar din poeziile lui Eminescu,

identitatea neamului nostru este salvată.”

Obscur, dar mai puțin patetic, neamul românesc simte că și-a asigurat dreptul la

“nemurire”, mai ales prin creația lui Mihail Eminescu. Petrolul și aurul nostru pot într-o

zi seca. Grâul nostru poate fi făcut să crească și aiurea. Și s-ar putea ca într-o zi, nu prea

îndepărtată, strategia mondială să sufere, asemenea modificări, încât poziția noastră de

popor de graniță să-și piardă însemnătatea pe care o are de un secol încoace. Toate

acestea s-ar putea întâmpla. Un singurul lucru nu se mai poate întâmpla: dispariția

poemelor lui Eminescu. Și cât timp va exista, undeva prin lume, un singur exemplar

din poeziile lui Eminescu, identitatea neamului nostru este salvată. Istoria patetică a

neamului românesc a fost “proiectată” în eternitate prin versurile unui poet care a suferit

toată viața de sărăciei, uneori chiar și de foame, și a murit, omorât de un nebun într-

un ospiciu... Este o lecție de modestie pe care însăși istoria ne-o da, nouă tuturora...

Mircea Eliade Papers, Special Collections Research Center, University of Chicago Library.

va urma

(continuare din pagina 7)

10 ani de la instituirea Premiului Național “Monica

Lovinescu și Virgil Ierunca”

eticii? Pot fi stabilite rădăcinile subtile şi nevăzute care au transformat de-a lungul timpului

copilul-minune cel fără griji în “

Monica noastră naţională”

, devenită redută a conştiinţei

publice prin intermediul lucidităţii şi al curajului de a critica un regim dictatorial?

Suferim de sechelele unei tăceri vinovate. Dacă asupra uneia din cele două forme ale

totalitarismului ce au îndoliat veacul – nazismul – s-a scris o întreagă bibliotecă şi sperăm

să se mai scrie, comunismul continuă a fi scuzat şi camuflat. Tăcerea acoperă o amnezie

iar această amnezie, acoperă cortegiul ca şi infinit de fărădelegi ale totalitarismului roşu,

cel mai culpabil pentru că a avut durata ceamai lungă şi producţia ceamai mare demorţi:

Tactica aceasta are cauze multiple. În Franţa, partidul comunist – păstrîndu-şi apelaţia –

nu se consideră deloc compromis şi participă la guvern. În Estul ieri satelizat, gradul de

evoluţie spre democraţie depinde tocmai de exerciţiul rememorării. Dacă România trece

acum prin tunelul tuturor întunecimilor iar alegerile se confundă cu un traumatism este şi

pentru că ţinerea de minte a fost sabotată

”.

(Monica Lovinescu)

«

Pitoresc şi (câtă) melancolie

», spunea Monica Lovinescu, în Jurnal, 1990-1993, p. 384.

Memoria scurtă și denaturată a Estului Sălbatic...

Angela Furtună

Aprilie, 2019