7 / 24
ROMANIAN TIMES
7
Meditații est-etice
La ziua de naştere a Maestrului
Devis Grebu
!
Meditând din nou la geniul unui artist care a trecut
şi prin sufletul meu, un artist prin intermediul şi
radiaţiile căruia am re-creat câteva proiecte de
univers şi de paradis, un artist vizionar graţie căruia
mă simt, prin îmbogăţire şi transfer, o privilegiată.
La mulţi ani, dragă
Devis Grebu
! Până la 120, cu
drept de prelungire !
MulţumescbunuluiDumnezeupentrucădrumurile
noastre s-au întâlnit!
Când, în 2010, celebram la începutul lunii iulie şi
ziua de naştere dar şi 50 de ani de la plecarea în exil
a lui
Devis Grebu
...re-descopeream cu bucurie un
mare artist care e deopotrivă şi român, şi evreu, şi
francez, şi american, şi israelian, dar şi cetăţean al
lumii, o valoare universală de largă recunoaştere,
una din acelea prin care rădăcinile româneşti rodesc
în lumea largă, dar şi prin care filoanele de aur ale
lumii înfloresc şi în fertila culură română..
hƩp:/
/www.devisgrebu.com/en/Am avut onoarea să lucrez ani buni cu Maestrul,
care a făcut din prietenie, standarde înalte, valoare şi
generozitate un nepretuit har.Astfel, volume alemele,
precum “La anul, la Ierusalim, o carte”, “Monica
Lovinescu, Est-etica, Geneze”, “Primul meu kaddish
- texte salvate din exod”, “Post-hipnotice” “Elegiile
de la Stalingrad. Calea” au avut coperta şi grafica
semnate de
Devis Grebu
. Cărţile lucrate de noi doi au
ceva dinmagnetismul unor galaxii.
Robert Scudellari
, vicepreşedintele Random
House, cea mai mare editură din SUA: „Talentul
domnului Devis Grebu este unic, iar arta sa este
preţuită în întreaga lume. Dl Grebu este unul dintre
cei mai mari artişti în lumea artei comunicaţionale
contemporane”.
Cornel Ivanciuc
: “Starea de român este una de un
cinismantologic. Românii îşi refuză constant valorile.
Ca săfii recunoscut înRomânia, trebuieori săfiimort,
ori să emigrezi naibii in alta parte, ca să te descopere
şi impună ceilalţi. Aşa cum în artă s-a întâmplat cu
Brauner, Brâncuşi, Damian sauGrebu“.
Angela Furtună
, 16 iulie 2010, ora 21: «Nu sunt
cuvinte mari. Dar...Starea de geniu este principiul
care organizează o lume încă ne-revelată, deci locuită
numai de prezenţa divină; cei aleşi, care o cunosc, ştiu
că starea de geniu este definită de accelerarea şi de
expansiunea unei conştiinţe a perfecţiunii obsedate nu
săconsolidezecâtmaialessăinovezeşisăinaugureze.
Este pur şi simplu o stare de puritate şi de simplitate
din care irumpe, la vremea rostului ei, o cosmogonie.
Este o germinaţie de perfecţiuni care absorb, ca să
folosesc un concept al lui Moshe Idel.
Nu am vorbit niciodată cu Devis Grebu despre
geniul lui Devis Grebu. Deşi am dorit. Din
timiditate nu am vorbit.
Pentru că ştiu că prezenţa geniului e sigur acolo,
în el, delicată şi în acelaşi timp puternică, serenă
dar şi neliniştită, zguduită de o conştiinţa estetică şi
deopotrivă etică din a căror cataliză se întemeiază
agregarea catenelor lumii sale de artist, precum
caligrafia invizibilă a cernelurilor ascunse în
filactere. Mi-a fost teamă să tulbur această făptură,
eu, cu întrebări.
Geniul este precum Zidul de Apus, şi de aceea
niciodată distrus, în sensul în care Midraşul (Ex.
R. 2,2; Num. R. 11,2; Plâng. R. 1,31) susţine că
indestructibilitatea sa vine din faptul că e locuit de
Prezenţa Divină, Şehina.
Angela FURTUNĂ
Geniul nu este un concept vag sau un cuvânt mare; mari şi
grave sunt doar consecinţele irosirii sale, atunci când i se
jertfesc valoarea şi creativitatea.
Însă descoperirea şi înţelegerea geniului nu e accesibilă
decât celor puţini, treji, veghetori la adevăruri esenţiale,
subtile.Geniul trebuieapărat de fricaproastăpecareo resimt
oamenii obşnuiţi în faţa revelaţiilor care îi secţionează.
Despre înnoire şi despre arcanele dezvăluite doar celui
predestinat, despre toate astea îi voi cere Maestrului
permisiunea să-l întreb, cândva.
La mulţi ani, dragă Devis Grebu! Vă mărturisesc din nou
bucuria de a vă şti indestructibil.
Angela Furtună
»
«
să culegem din noi doar fărâme de lumină
PentruDevis Grebu
copilării netrăite şi hrană pentru şobolani. am luat lumină din
întunericul nostru - inter me ipsumet meipsum.
va fi nevoie să trăimastfel rupţi de floarea tinereţii
rupţi de psihanaliză
numărând trupurile pe care le-am lepădat
ca pe niştemăşti
ovule afrodisiace pentru cel ce
ne-a izgonit din simţuri
ştergându-ne limitele.
în deşert
cuprinşi de friguri
în nebunie întrebându-ne sufletul
în câte sertare se împarte liniştea
precumo pivniţă de vinuri vechi
sau o poiană recuperată de la ruşi
amărăciune ascunsă în pumnii unui copil
sfârşind în ecranul de beznă
(„moartea nu ne răpeşte de lângă umbră precumvântul
ci ne redă jumătatea imagine întregind ficţiunea
despre neatingerea de ceilalţi”, spune cerşetorul de la Cernica,
hoinărind cu tramvaiul 3)
e o ieşire din lâncezeala de târâtor dilematic
la atelier, olarul se învârte în jurul pământului lucios
până ce forma coboară dinmintea lui în roată
rostogolind-o ca pe un căuş
din care copilul îşi va sorbi cele cincizeci de picături de lapte –
lutul vorbeşte vom face o beţie, vomavea crize de concepţie,
vomurca smulgând din noi părţile care tânjesc la nemurire
aruncându-le câinilor
(dar laptele alb nu e laptele negru al lui Celan
zăpada vie nu e zăpada neagră a lui Fondane
semnul alb nu e semnul terţului inclus al lui Lupasco
coloana fără sfârşit nu e infinitul lui Brâncuşi)
vom fi nevoiţi să plecăm dimineaţa devreme
când somnul încă stăruie în pori ca o mâncărime
trezirea din starea de inimă dezacordată
uimirea că auzul vine din alt univers iar văzul
ne captează într-o galaxie de mărturisitori
ce se împovărează cu imaginea limpede a adevărului
că suntemmuritori şi proşti.
neliniştea stârnită din mintea pătimaşă fără sex
precum o încremenire ce se divide
(„căci nici nu ştiam dar nici nu învăţasem
că răul nu este substanţă ce arde precum focul
nici mintea noastră nu este binele suprem şi veşnic
acelaşi cărăuş binevoitor ce ne saltă în spinare povara şi
căderea”, murmura beţivul de la Eroilor)
vom fi nevoiţi să culegem din noi doar fărâme de lumină
săraci
părăsiţi de cuvânt
(„călătoria a început pe pământul nevăzut
căci pământul orb
din text a căzut
şi astfel cuvintele s-au arătat
ca nişte minţi lucrătoare de acoperământ
peste singura parte a lumii făcută din
pământ văzător rumenindu-i chipul” rostea cerşetorul profet
lângă mănăstirea Caşin) –
va fi nevoie de fiecare dintre noi pentru a lua lumină
când sufletul se va goli de abis şi se va umple de cioburi
pentru că niciodată aprinderea nu trebuie să fie un gol
nemăsurat
ci un rost de procesiune şi cântărire –
plinul celor vii din iubire
dintr-un trup împuţinat în altul, alungaţi cummumiile,
din morminte
în muzee,
în neant
dar astfel vom ajunge la scrierea veche
din vremea când aveam gura plină de cuvinte
şi nu aveam trup
dar Învăţătorul ne mângâia cu simţuri
rostuite de cel care ne iubeşte pe toţi şi ne învie
din întuneric»
Angela FURTUNĂ -
Iulie 2017
DEVIS GREBU
Angela Furtuna cu Tudorel Urian si Pavel Susara alaturi de Devis
Grebu si Felix Nicolau
Devis Grebu si Norman Manea
Devis Grebu si Vladimir Tismaneanu
Devis Grebu si Henry Kissinger