Romanian Times 332

10 / 24

ROMANIAN TIMES
VLADIMIR TISM}NEANU 10
Inaugurarea Camerei de Comerț
Romano-Americane din San Francisco
Straniul farmec al postcomunismului
11.07.2017
Contribuția lui Adam Michnik la teoria și practica disidenței
est-europene este copleșitoare. Scrisorile din închisoare au
fost pe drept cuvânt celebrate ca documente cruciale pentru
formularea strategiei opoziției antitotalitare, care avea să
ducă, în cele din urmă, la năruirea comunismului în Polonia
și întreaga regiune numită cândva „Blocul sovietic”.
Volumul publicat la University of California Press sub titlul
Scrisori din libertate, cu o splendidă prefață de Ken Jowitt,
este o culegere de eseuri, interviuri și analize istorice menite
să explice și să lumineze încurcatele căi ale tranziției dinspre
autoritarismul bolșevic spre societatea deschisă. În multe din
aceste eseuri,Michnik reia teme esențialepentrudemersul său
reflexiv, înainte de toate cele legate de destinul revoluției după
victoria forțelor anticomuniste, impactul naționalismului și al
fundamentalismelor în aceste tranziții, dilemele generate de
revenirea în poziții de putere a foștilor comuniști (mai mult
sau mai puțin pocăiți).
În ansamblu, lumea postcomunistă îi apare lui Michnik
drept un imens experiment în care se reconstruiesc
identități, loialități, sentimente și convingeri. Fără a
idealiza acest univers, conștient de faliile și pericolele
tranziției, Michnik respinge absolutismul moral și
pretențiile oricărei instituții (stat, biserică) de a se substitui
suveranității conștiinței individuale. Etern eretic, el
continuă să parieze pe onoare și demnitate împotriva
oricărei înregimentări colectiviste.
În contrast cu acei radicali prezenți în ambele tabere
postrevoluționare (foștii opozanți de o parte, foștii
comuniști și simpatizanții lor de cealaltă), Michnik
propune ideea neortodoxă conform căreia restaurațiile
sunt consecința inevitabilă a refuzului de a declanșa
teroarea. Cu alte cuvinte, jocul democratic, așa cum se
configurează el în lumea postcomunistă, este suficient de
permisiv pentru ca ex-comuniștii să se poată întoarce la
guvernare (dar nu la putere, în sensul de dinainte de 1989)
pe cale parlamentară. Vechiul sistem, bazat pe violență
structurală și manipulare simbolică, nu se mai poate
întoarce, afirmă și Michnik, și Havel într-un fascinant
dialog inclus în același volum.
Chestiunea esențială pentru Michnik este că această
revenire (în Polonia în special, dar și în alte țări) nu se
petrece sub forma loviturilor de stat și prin siluirea
legalității, ci închipprocedural.Normalitateademocratică,
dezamăgitoare pentru unii, îi apare lui Michnik drept
preferabilăunui climatde isteriepunitivă, încaresocietatea
este polarizată și fragmentată, iar reconcilierea e privită
de către extremiștii de diverse nuanțe drept capitulare
sau trădare. „Războiul s-a sfârșit”, crede Michnik,
sfidându-i pe cei care continuă să întrețină vechi patimi
și resentimente. Viziunea lui poate fi discutată, însă nu-i
putem contesta autenticitatea și consecvența.
Eroismul rezistenței antitotalitare lasă loc în lumea
postcomunistă politicii pașilor mărunți. Gesturile
grandilocvente îl îngrijorează și exasperează pe cel care,
încă din anii închisorilor comuniste a jurat că nu se va
transforma vreodată în gardian al foștilor adversari. Faptul
că foștii comuniști se supun procedurilor democratice
este mai important decât dosarele biografice, afirmă
Michnik. Ceea ce,
desigur, nu implică
o necondiționată
pactizare cu
foștii comuniști.
Reconcilierea (sau,
mai bine zis, amnistia)
nu înseamnă amnezie,
o spune mereu editorul
Gazetei Wyborcza.
Citându-l pe Zbigniew
Herbert (1924-1998),
el afirmă că nimeni nu
(continuare in pagina 19)
Consulatul General al României la Los Angeles vă informează că, la data de 29 iunie 2017, la sediul Consulatului
General Onorific al României in San Francisco, a avut loc evenimentul de inaugurare a Camerei de Comerț
Romano-Americane din San Francisco. Organizația patronală, care intenționează să polarizeze celemai importante
companii americane care dezvoltă afaceri în România și pe cele românești care desfășoară activități de afaceri în
vestul Statelor Unite ale Americii, are ca obiective principale dezvoltarea oportunităților de investiții și a schimburilor
comerciale între Romania și Statele Unite ale Americii.
Laevenimentauparticipatmembriiaicomunitățiideafaceriromâno-americane,reprezentanțiaiautoritățiloramericane,
membri ai altor organizații patronale din statul California și membrii ai corpului consular din San Francisco. Între
cei prezenți au fost domnul Patrick Patterson, președinte al Asociației Asociației Camerelor de Comerț Americano-
Europene, domnulMarkChandler, directorul Biroului pentruComerț Internațional al Primăriei SanFrancisco, Johannes
Bloos, consulul general adjunct al Germaniei la San Francisco însărcinat cu relațiile de cooperare economică și
comercială, Eva Voisin, consulul Ungariei la San Francisco și reprezentanți ai mai multor companii americane din
regiune, care deja au dezvoltat afaceri cu și în România sau intenționează să dezvolte în viitor.
Consulatul General al României la Los Angeles a fost reprezentat de Cosmin Dumitrescu, consul general și de
Simona Steriu, consilier economic.
Evenimentul a fost deschis de către consulul general onorific al României la San Francisco, Dana Beldiman,
respectiv de consulul onorific al României la San Francisco, George Roth, care îndeplinește și funcția de presedinte
al Camerei de Comerț Romano-Americane din San Francisco.
În cadrul intervenției sale, consulul general al României la Los Angeles, Cosmin Dumitrescu, a făcut o prezentare
comprehensivă aRomâniei ca stat țintă și opțiune strategică pentru investiții americane, incluzând climatul economic
favorabil al României, date fiscale și domeniile cheie pentru investiții înRomania care suscită interesul antreprenorilor
americani.
Au urmat prezentări ale unor produse romanești de succes pe piața americană făcute de Dan Berte - director Bit
Defender, Eniko Torneby, director PayMoApp și Antonios Maridakis – CEOAQUACarpatica USA Inc.
Acest eveniment are un rol semnificativ în contextul dezvoltării dimensiunii economice și comerciale a Parteneriatului
Strategic dintre Romania si Statele Unite ale Americii, prin promovarea si dezvoltarea contactelor directe între
antreprenorii români și cei americani, comunitatea de afaceri româno-americană fiind o punte de legătură foarte
importantă, care găsește în Camera de Comerț Româno-Americană un sprijin instituțional important și un instrument
de dialog economic valoros în relația cu alte organizații patronale de pe teritoriul Statelor Unite ale Americii.
Marcarea lansării sucursalei vestice a Camerei de Comerț Româno-Americane și dezvoltarea eficientă a unui
networking antreprenorial constituiedouăelemente importante înstrategiaaplicatădeConsulatulGeneral al României
la Los Angeles pentru consolidarea dialogului bilateral economic și comercial între România și Statele Unite ale
Americii, prin integrarea sistemică a ansamblului de instrumente instituționale format de o relație funcțională și directă
între antreprenori, oficiile consulare onorifice ale României și Consulatul general al României la Los Angeles.
Copia recomandării ierarhilor sau acordul h)
conducătorilor locali de culte, pentru
candidații la admiterea în învățământul
superior teologic, după caz;
Alte documente solicitate de instituția i)
de învățământ superior de stat, conform
propriei metodologii de admitere, după
caz.
III. Dosarul de candidatură va putea fi transmis
în perioada stabilită de instituțiile de învățământ
superior, în conformitate cu procedurile stabilite
de acestea. Acestea pot fi: electronic la o adresă
de e-mail comunicată de instituția de învățământ
superior; prin e-mail la MEN, la adresa
sau prin intermediul
misiunilor diplomatice ale României din străinătate
care vor transmite electronic dosarele la MEN si
ulterior, acestea vor fi redirecționate către instituțiile
de învățământ superior solicitate; prin poștă sau
direct la sediile instituțiilor de învățământ superior;
sau prin alte forme, stabilite și comunicate de
instituțiile de învățământ. Candidații din diasporă,
inclusiv absolvenții ai școlilor care desfășoară,
pe teritoriul României, activități de învățământ
corespunzătoare unui sistem educațional din
altă țară acreditat ARACIP, vor fi admiși pe bază
de concurs de dosar, conform criteriilor fiecărei
instituții de învățământ superior.
E important de subliniat faptul că MRP și MAE
pot emite recomandări în cazul candidaților a căror
școlarizare în România este considerată oportună
din perspectiva politicii externe și a relațiilor cu
românii de pretutindeni.
(continuare din pagina 4)
Admiterea în învățământul
superior de stat din România...
are dreptul să ierte în numele celor ce au fost asasinați
în zori. Obligativitatea memoriei este așadar un sine
qua non al acestei stranii normalități postcomuniste.
Politicienii ex-comuniști din Polonia și Ungaria nu
mai au zelul ideologic care îi mobilizase pe precursorii
lor în frenetica încercare de a construi utopia societății
perfecte („singura societate perfectă este cea a lagărelor
de concentrare”, scrie Michnik). Marxismul a încetat de
mult să le mai inspire acțiunile: departe de a favoriza
restaurarea unei economii de comandă, planificate,
mulți din acești exponenți ai fostelor partide comuniste
sunt astăzi campionii și beneficiarii pieței libere.
Michnik susține o abordare răbdătoare și tolerantă a
situației politice și morale a postcomunismului. În locul
imprecațiilor justițiare, bazate pe viziuni maniheist-
vindicative, el propune o filosofie politică ai cărei piloni
sunt individualismul, libertatea, civismul, patriotismul
constituțional. Se poate spune că ideile lui Michnik
sunt direct legate de tezele unor Isaiah Berlin, Hannah
Arendt și Karl Popper. „Cenușiul este minunat”, afirmă
el într-un superb eseu, sugerând că timpurile ideologiilor
„fierbinți” sunt sfârșite și că a sosit momentul pentru
cultivarea ideilor, nu a sistemelor doctrinare închise.
Rezervele lui Michnik față de practicile justiției politice
retroactive provin din cunoașterea intimă amecanismului
revoluțiilor, în special a tradiției Revoluției Franceze.
În spațiul gândirii critice europene, Michnik reprezintă
o tendință nedisimulat anti-iacobină. Iritant nu o dată,
savurândparadoxul și ironia, necruțător cuorice formă de
conformism dogmatic, Michnik rămâne unul dintre cele
mai vii spirite ale gândirii democratice contemporane.