11 / 24
ROMANIAN TIMES
SACRAMENTO
In acest an s-au implinit 85 de ani de la recordul
mondial la saltul cu parasuta, realizat de Smaranda Braescu
in 1932 la Sacramento, SUAsi 120 de la nastere. Subliniem
că prin eforturile Centrului Comunitatii Romanesti din
Sacramento
, Smaranda Braescu este prezenta, din 2013 la
Muzeul Aerospatial
din California.
In ultimul timp, Asociatia Româna pentru
Propaganda si Istoria Aeronauticii - ARPIA impreuna cu
rude apropiate si sustinatori din zona natală ai eroinei au
initiat un frumos programde cunoastere, omagiere si punere
in valoare a personalitatii si contribuției Smarandei Brăescu
la afirmarea aeronauticii naționale in Europa si in lume.
Aceste actiuni s-au intensificat dupa editarea,
in 2010 a
Jurnalului celebrei Smaranda Brăescu
, volum
semnat de Ana Maria Sireteanu și Tudor Sireteanu,
strănepoți ai renumitei aviatoare. Manifestările au continuat
prin evocări anuale si comemorări, care din anul 2013 au
cuprins o mai largă prezentare a personalitatii eroinei. Se
implineau 65 de ani de la trecerea Smarandei in eternitate.
Ea a fost si va rămâne mult timp in memoria noastra, in
Istoria Aeronauticii Romane. De fapt, pilotul si parasutista
Smaranda Brăescu este deja, in Istoria națională! Desigur
este un erou si o putemboteza, după locul de naștere:
Eroina
din Hănțești
.
De-alungultimpuluis-aucăutatnumeroasevariante
și titluri de simpozioane pentru a pune in valoare strădintele,
afirmarea, umilirea si prigoana din evoluția si viața eroinei.
Multe aspecte sunt deja cunoscute si publicate. Ea este
cunoscută si omagiată, realizându-se numeroare emisiuni,
comunicări, expoziți, cărti, articole si un film de scurt metraj
ce include, principalele etape alevieți
Smarandei Brăescu.
In
toate acestea actiuni, s-a exprimat dorința de a fi evidențiată,
mai pe larg, ultima parte a vietii Smarandei, intâmplările si
evenimentele ce au dus-o din inaltul cerului, la prigoana si
umilirea eroinei din ultimile zile de viață până in adâncimea
intunericului.
In realitate, avem un caz ce poate fi inclus in
Memorialul victimelor si rezistenței comuniste, reusind
ca, prin comparatie, Smaranda sa ne ofere valoarea
personalitătii si semnificația demnității ei.
Există o mare
singurătate in destinul poporului român... o insuportabilă
tăcere
, ne spuneau cândva cei care au dezbătut Memorialul
durerii. Episodul la care ne referim, s-a născut din credinta
ca această singurătate trebuie să inceteze. Si ea nu poate
inceta decât dacă tăcerea se incheie. Ceea ce facem noi, de
catva timp pentru Smaranda si prin ceea ce promovam prin
actualul articol este un gest prin care continuăm să rupem
tăcerea și sa dezvoltam cunoașterea eroinei.
Născută la 21 mai 1897 si decedată la 2 februarie
1948 a fost prima femeie pilot din România, prima femeie
parașutist cu brevet din România, campioană europeană
la parașutism (1931) și mondială (în 1932, cu recordul de
7.315 m la Sacramento, SUA)
Întreanii 1924-1928aabsolvit cursurileAcademiei
de Belle Arte din București, secția de Artă Decorativă și
Ceramică. La 5 iulie 1928 a executat prima parașutare, de la
600 metri. La 2 octombrie 1931 a câștigat titlul european la
parașutism, înurmaunui salt de lade6000demetri, depășind
și recordul american de 5384metri. În urma acestui succes a
fost decorată cu Ordinul VirtuteaAeronautică - clasa Crucea
deAur.
Era proprietară a două avioane, un biplan de tip
Pevuez și un bimotor de tip Milles Hawk. Cu cel de-al
doilea, în 1932 a stabilit primul record de traversare a Mării
Mediterane în 6 ore și 10minute, străbătând distanța de 1100
Km, între Roma și Tripoli. În acealași an 1932, la 19 mai,
a devenit campioană mondială la parașutism, în urma unui
salt realizat cu o parașută de construcție românească, de la
înălțimea de 7315 metri, cu durata de 25 de minute. Un
lucru remarcabil, acest record a fost depășit cu doar câțiva
metri, abia după 20 de ani! Recordul său a fost omologat de
Aero Clubul din Washington. Recordul precedent, detinut
de un american fusese de 7233 metri. A fost una din puținii
instructori de parașutiști militari și a activat ca instructoare,
la prima unitate de parașutiști militari dinArmata Romaniei,
creată in iunie 1941. Recent am aflat că ea a avut ca elev
Smaranda Brăescu, străduințe, afirmare și prigoană
și pe cel mai in vârstă membru ARPIA, sublocotenentul,
veteran de război Laurentiu Mărginean, plătitor de
cotizatie din 1936. Acesta a trăit până la inceputul lunii
iulie 2017, ajungând la o vârsta de peste 95 ani. Devenise
si un furnizor de informatii despre prima s-a instructoare
la salturile cu parașuta.
În timpul războiului a activat ca pilot în celebra
“Escadrilă Albă” de avioane sanitare, pe frontul de
Răsărit și apoi pe frontul de Vest în Transilvania, Ungaria
și Cehoslovacia. A fost semnatară, alături de alte 11
personalități (între care: generalul Aldea, prof. univ. dr.
Grigore T. Popa), a unui memoriu prin care se condamna
falsificarea alegerilor din românia, desfașurate in
noiembrie 1946. Documentul, înaintat Comisiei Aliate de
Control, de fapt delegatului american, a ajuns la delegatul
sovietic. A fost condamnată de comuniști la închisoare în
contumacie, nefiind găsită în procesul „sumanele negre”,
ca făcând parte din Mișcarea Națională de Rezistentă
–MNR, împreună cu comandantul Companiei de Misiuni
Speciale din cadrul Batalionului Parașutiști căpitanul
Mihail Țanțu și Victor-Ionel Sassu (ofițer parașutist).
Ascunsă de oameni de suflet (de prof. univ. Ion I.
Gheorghiu din Iași și preotul Matei Dumitru), nu a mai
fost găsită niciodată. Zice-se ca a fost căutată și deArmata
Rosie pentru a face instrucție de parașutaj cu soldați
sovietici.
O versiune acceptată este că, a decedat in 2
februarie 1948 și a fost înmormîntată la Cluj sub numele
deMaria Popescu. Potrivit cercetărilor întreprinse de prof.
Neculai Staicu - dar încă neconfirmate - mormântul ei s-ar
afla în Cimitirul Central din Cluj, unde ar fi fost îngropată
sub numele deMaria Popescu. Poziția a fost concesionată
în 1970 altei persoane. Se continua identificarea inhumării
si reconsiderea imaginii eroinei in cadrul cimitirului. In
prezent, doar o stradă din București, ii poartă numele.
Alintată „Regina Înălțimilor”, SmarandaBrăescu
mai are în palmaresul aviatic, pe langă recordul mondial
absolut de altitudine, la saltul cu parașuta, realizat în 1932
în Statele Unite ale Americii, o serie de raiduri aeriene
europene, participarea la numeroasemitinguri aeronautice
interne și internaționale și nu în ultimul rând participarea
ca voluntar în cel de-al doilea razboi mondial, atât Est, cât
și Vest.
Aviatoare, pilot si parasuƟsta de renume
internaƟonal, deƟnatoare de recorduri mondiale
neegalate, a sfarsit sub nume fals, intr-un mormant
fara cruce, pentru a scapa de prăpădul la care au fost
supuse de comunisƟ, elitele României interbelice. Un
desƟn dramaƟc, dublat mult Ɵmp, de nerecunoaștere
si indiferenţă
Maria Popescu. Un nume comun, pe o cruce
comuna. O cruce ascunsa intr-un desiș de tufe spinoase
si inalte, incărcate de o chiciura murdara, intr-o după-
amiază mohorâtă de februarie. Acolo a fost ingropată, in
frig si in tăcere, pentru ca măcar prin moarte să scape de
hăitașii comunisti care o căutau de mai bine de doi ani.
Spre sfârșitul vieții, după ce se acoperise de glorie prin
zborurile si săriturile ei temerare cu parașuta.
În loc să se bucure de celebritate, a avut o tresărire
de patriotism, protestând vehement, pe plan internațional,
pentru nerușinarea cu care se falsificaseră alegerile in
1946. Un protest semnat cu un nume strălucitor, care
lăsase dâre fosforescente in memoria inceputului de veac
XX. Internele și securitatea au căutat, la cererea partidului,
să lichideze pe toți virtuali adversari ai regimului.
Era o vedeta mondială. Zâmbetul ei trona
pe primele pagini ale ziarelor vremii, cu imagini in
costum national, la bordul vreunui avion sau la intâlniri
reprezentative. Fusese prima parașutistă din Romania și
a treia din Europa, doborâse recordul mondial feminin si
apoi pe cel absolut, la săritura cu parașuta. Fusese primul
european cu brevet de pilot obținut in Statele Unite,
zburase prin ceață peste Canalul Manecii ș.a. A fost
condamnată in lipsă, la inchisoare. Dar decât sa cadă in
mâna comuniștilor, glorioasaSmarandaBrăescuapreferat
să se ascundă sub o identitate falsă, luând drumul bejeniei,
imbrăcată in straie de călugariță. Avea un nume comun
Maria Popescu, apărut in 1948 pe o cruce comuna, la
căpătâiul unui destin cum n-a fost altul.
Spuneam, la inceput că de multe ori s-a cautat
câte un titlu pentru fiecare evocare De exemplu :
Vointa, pasiune, prigoană si umilire
. Sau,
O regina
a văzduhului prigonotă pe pământ.
Ori,
destinul
Smarandei Brăescu intre aclamații si prigoană.
Desigur, oricum vom denumi ultima etapă a vieții
Smarandei, realitatea lucrurilor ne duce la concluzia ca
la finalul vietii a fost victimizată, prigonită si umilită.
In literatură, găsim întâmplări și relatări de la
disperare la fericire, ca in
Două orfeline
, de Adolphe
d’Ennerry. O poveste ce face sa vibreze cele mai
sensibile corzi ale sufletului/inimii. Aici, avem reversul
situatiei: de la momente de impliniri si realizări, la
disperare si pierderea speranței. Gestul nostru, prin
acest articol, al celor care au sustinut-o in tăcere si a
ARPIA care-i menține spiritul, reprezintă nu numai o
subliniere si rememorare a importanței rezultatelor si
eforturilor Smarandei ci, o recunoaștere a sacrificiilor, si
suferintelor aviației române de-a lungul a peste 100 de
ani, cu deosebire intre 1950 - 1990, iar situatia continuă.
Imagini deformate, atitudini si chiar răutăți,
asupra rolului aviației, le găsim și în relatările
evenimentelor din 1989, apărute în lucrarea
Armata
Română în revoluție.
În ciuda importanței și rolului
categoriilor de forțe armate, aviația a fost trecută, în
această carte în urma altor structuri. Câțiva autori
au descris acțiuni si intâmplări insuficient analizate,
atribuindu-și roluri și situații in calitate de reprezentanți
ai Armatei Române.
ProgramulSmarandaBraescu2017,promovează
actiuni omagiale atat in tara cat si peste granita. Partial
reusite. Exista insa, ceva si cineva care se opun ?! Numai
prin incercarile noastre este greu sa străpunge barierele!?
Acestea par a fi avut o legatura cu greutatile intampinate
de Smaranda in incercarile, zbaterile si zborurile ei?
Se pare ca maniera și neomenia cu care au fost tratate
evenimentele descrise in
Jurnalul celebrei Smaranda
Braescu
, recent tradus in limba engleza, ne conving
despre realitatea faptelor si existenta barierelor intâlnite
de-a lungul vieții, de eroina noastră. ARPIAsi cei care o
susțin spera intr-o limpezire a evolutiei lucrurilor intr-o
directie normală.
Închei cu un omagiu pentru Smarada Brăiescu
si cu increderea susținerii imaginii și spiritului acestei
eroine, așa cum s-a făcut deja, la Bârlad, Galați, Tecuci,
Cluj, Focșani, Bacău, la ARPIA Bucuresti, Bobo și la
MuzeulNational alAviațieiRomâne. Speramca actiunea
vacontinua si inalte locuri.Reluânddemersurile inclusiv,
la Sacramento, în SUA, acolo unde, in 1932 a Smaranda
a stabilit recordul său mondial.
Autor, general
Iosif RUS
,
presedinteARPIA
Materiale consultate: -
Jurnalul celebrei Smaranda
Brăescu,
imagini/texte dinWeb site-ul S. Braescu