Romanian Times 333

20 / 24

Actualitate 20
ROMANIAN TIMES
(continuare din pagina 12)
IDENTITATEA
(continuare din pagina 9)
Rusia va instala în Crimeea cel mai modern radar...
(continuare din pagina 13)
Povestea unui frontierist
Unii înghițeau linguri ca să evite
returnarea în România. Acest gest disperat a
făcut doar să amâne returnarea în România.
Eu am primit azil politic și după primirea
legitimațieiONU, amfostdusși cazat laniște
vile din Bania Kovilaca. După 4 luni de stat
aici, amfost dus laAmbasadaAmericanădin
Belgrad pentru interviu. Am fost acceptat să
plec in USA. Am mai stat 2 luni in Belgrad
în așteptarea sponsorului din America. Am
sosit pe pământul american, în septembrie
1988. În timpul când eram în munți în drum
către Dunăre, securitatea a sosit la locuința
familiei mele și toți membrii familiei mele
au fost interogate. Fiul meu, Lucian, a fost
luat labiroul securității, interogat și bătut.Lui
Lucian,agentul securității i-a arătat dosarul
meu în care eram acuzat că am redactat și
împărțit manifeste anti-Ceaușescu. El a
scăpat, zicând că el nu știe ce am făcut eu, în
București, el fiind lăsat să mă aștepte într-un
restaurant.Asta a fost înțelegerea cufiulmeu
în caz că ar avea necaz cu securitatea. El a
fost lăsat să plece acasă, dar a fost urmărit
peste tot de securitate, dar asta pentru un
timp. Fiul meu a fost amenințat că vor veni
agenți securiști din Iugoslavia să mă aducă
înapoi. Pentru mine este un mister cum a
aflat securitatea ca eu sunt autorul, acum, și
nu în timpul îndelungat cât eramînRomânia.
Se pare ca numai Dumnezeul m-a salvat
și acum. Eu am părăsit domiciliul cu doar
câteva ore înainte ca securitatea să sosească
la familia mea. Nu mi-am putut închipui
că durata trecerii Dunării va fi de 1.5 ore,
timp suficient să fiu prins cu șalupa or ucis
cu baioneta. Guvernanții actuali ar trebuie
să facă ceva pentru bieții frontieriști, pentru
familia victimelor care au fost uciși de către
criminalii comuniști. Dar din păcate, nu se
face nimic.
Szakacs Ștefan
Tonasket, WA- USA / 15.05.2017
Plasarea acestui radar în Crimeea reprezintă o măsură anunțată încă de anul trecut, atunci
când Ministerul Apărării din Rusia lua în repunerea în funcțiune a unei stații radar de
avertizare în cazul atacurilor cu rachete. Mai mult, Rusia a desfășurat mai multe exerciții
militare în zonă.
Peninsula Crimeea a fost anexată în anul 2014 de către Rusia, stârnind critici și generând
sancțiuni din partea comunității internaționale, în special UE și SUA.
Peninsula Crimeea a făcut parte din teritoriul rus, dar a fost cedată în 1954 Ucrainei de
cătreNikitaHrușciov, la acea vreme republică în componenţaUniunii Sovietice. Regiunea
a păstrat în tot acest timp relaţii strânse cu Rusia, graţie numărului mare de etnici ruşi care
locuiesc aici, aproximativ 70% din populaţie.
În ciuda acestor circumstanţe istorice folosite de Rusia pentru a justifica anexarea,
comunitatea internaţională spune că un astfel de act este ilegal şi consideră în continuare
că peninsula este teritoriu ucrainean.
Anexarea Crimeei de către Rusia a încălcat numeroase angajamente internaționale,
inclusiv prevederi ale cartei ONU, Actul final al OSCE de la Helsinki și Tratatul din 1997
încheiat cu Ucraina cu privire la statutul și condițiile privind flota în Marea Neagră.
16.08.2017
Sindromul cumpărării compulsive și hoarding
Sindromul cumpărăturilor compulsive și hoarding, sunt și acestea arme ale celui
rău, ca să ne împiedice de a ne bucura de la lucrurile pe care Dumnezeu le are pentru noi.
Aceasta este o problem reală, o boală a sufletului. Dumnezeu vrea ca să ne bucurăm de
roadele muncii noastre, nu să fim controlați de lucrurile materiale care să ne ia tot timpul
și energia. Noi nu trebuie să ne folosim resursele financiare doar să acumulăm de dragul
de a acumula. Domnul Isus a murit ca să ne elibereze și de aceste adicții. Domnul vrea ca
noi să avem ordine în inima și mediul nostru înconjurător. Dacă nu mai ai loc să calci în
casă de lucruri, dacă nu poți să arunci lucrurile de care nu mai ai nevoie, dacă în continuu
cumperi diferite produse doar că ți se pare că sunt la un preț bun sau îți atrag privirea, ai
nevoie de ajutor ca să te oprești. Găsește pe cineva matur în credință care să se roage,
să postească cu tine ca tu să poți să înlocuiește acest obicei distructiv cu alte activități
constructive. VAURMA
Marinela Buzas /
“Limba îndulceşte, limba amăreşte”.
Cine vorbeşte limba română?
Limba română este, între limbile romanice, a cincea după numărul de vorbitori, în urma
spaniolei, portughezei, francezei şi italianei, fiind vorbită în toată lumea de 28 de milioane
de persoane, dintre care 24 de milioane o au ca limbă maternă. 17 milioane se află în
Romania, unde româna este limbă oficială şi limbă maternă pentru mai mult de 90% din
populaţie.
În Republica Moldova limba română este limbă oficială şi limbă maternă pentru trei
sferturi din populaţie, iar în provincia autonomă Voivodina din Serbia, limba română este
una dintre cele şase limbi oficiale.
De asemenea, româna este limbă oficială sau administrativă înUniuneaLatină, organizaţie
internaţională care reuneşte ţările lumii în care se vorbeşte una dintre limbile romanice şi în
Uniunea Europeană, de la 1 ianuarie 2007.
Limba română este una dintre cele cinci limbi în care se oficiază servicii religioase în statul
monastic MunteleAthos.
Limba română este limbă maternă sau este vorbită şi în Ucraina, Ungaria, pe Valea
Timocului în Serbia sau în Bulgaria. Este vorbită şi în comunităţile etnicilor români din
Croaţia, Slovenia, Slovacia sau Polonia.
Emigranţii au dus limba română peste tot în lume: în Israel 5 % din populaţie provine din
România şi vorbeşte limba română. În Italia, Spania, SUA, Canada, Franţa, Germania,
Portugalia, Cipru sauAustralia se estimează că locuiesc peste 3 milioane de români.
Studenţii străini sau cei care au lucrat în România sunt vorbitori de limba română şi se
estimează că peste o jumătate de milion de arabi din Orientul Mijlociu, care şi-au făcut
studiile în România, vorbesc limba română.
Limba română este predată în ţări est-europene unde există comunități semnificative
româneşti, dar şi în instituţii de învăţământ din 43 de ţări ale lumii, unde limba română este
învăţată ca limbă străină.
Graiurile româneşti
Cu mici deosebiri de accent sau pronunţie, limba română este vorbită şi înţeleasă de toţi
conaţionalii, indiferent de zona geografică, deşi în Moldova, Muntenia, Transilvania,
Oltenia, Basarabia sau Bucovina se vorbesc mai multe graiuri.
Dulcele grai moldovenesc are în special aspect oral şi se diferenţiază de limba literară prin
pronunția intensă a consoanei ş, prin folosirea multor regionalisme şi prin unele diferenţe
de gramatică.
Graiul ardelenilor este inconfundabil de molcom, iar graiul bănăţean este un amestec
de elemente latine, române, slave, maghiare şi germane, ambele graiuri au diferenţe de
gramatică şi vocabular faţă de limba literară.
Graiul timocean şi cel vorbit înMehedinți au caracteristici fonetice distincte şi fac tranziţia
între cel muntenesc și graiul bănăţean.
Graiul muntenesc, fonetic şi lexical cel mai apropiat de limba română literară, a fost
influenţat puternic de greci, bulgari sau sârbi, dar şi de diversele mode ale timpului.
Cum e vorbită limba română
Direcţia în care evoluează limba română în spaţiul public îngrijorează pe cei care cred în
importanţa limbii vorbite şi scrise în spaţiul civilizaţiei.
Modul de exprimare corect şi îngrijit este prea des ignorat, se fac frecvente greşeli de
exprimare, prin cuvinte şi expresii scrise sau pronunțate greşit sau în acordul gramatical.
Pentru angajaţii instituţiilor publice a existat chiar un proiect de lege, respins însă, care
instituia obligaţia salariatilor de a cunoaşte limba română şi prevedea ca sancţiune pentru
angajaţii care nu vorbesc sau scriu corect pierderea locului de muncă.
Înaudiovizual,calitatealimbiiromâneestemonitorizată,începânddin2007,deresponsabilii
dindouăforuriimportante,InstitutuldeLingvistică„IorguIordan–Al.Rosetti”alAcademiei
Române şi Consiliul Naţional al Audiovizualului. În urma monitorizărilor privind modul
în care limba română e folosită de posturile de radio și televiziune din România, care prin
larga audiență, acoperirea teritoriului şi ponderea de emisiuni informative și de dezbatere,
au un important rol educativ şi cultural, se fac recomandări sau se aplică sancţiuni.
Reglementările, legile sau chiar sancţiunile nu sunt însă suficiente pentru a înlătura
pericolul degradării limbii române. Neglijenţa cu care e vorbită limba, greşelile frecvente
care tind sa devină reguli, utilizarea aşa-numitului limbaj de lemn sau pătrunderea masivă
şi nejustificată a neologismelor sau a termenilor noi de care nu este nevoie, pentru că
limba română are un vocabular suficient de bogat, precum şi anglomania exagerată nu
îmbogăţesc, ci aduc confuzie şi degradeaza limba română.
Moldovenii luptă pentru limba română
„Limba noastră cea română“ a fost celebrată pentru prima dată în calitate de sărbătoare
legală în Republica Moldova în 31 august 1990, după ce, la 31 august 1989, fusese
adoptată legea privind revenirea la grafia latină, iar limba română dobândise statutul de
limbă oficială în Republica Moldova.
Întimpulperioadeisovietice,populaţieiiseimpusesesăvorbeascăînlimbamoldovenească
şi să utilizeze grafia chirilică. Rolul limbii române în calitate de limbă de stat a Republicii
Moldova a fost consfinţit şi în Declaraţia de independenţă adoptată la 27 august 1991.
Ulterior, prin articolul 13 din Constituţia din 1994 s-a statuat drept limbă oficială limba
moldovenească, dar în 2013 Curtea Constituţională a Republicii Moldova a interpretat că
acest articol are valoare juridică inferioară Declarației de independență şi a ridicat la rang
de limbă oficială limba română.
Din 1994 o parte din poezia “Limba noastră” scrisa de Alexei Mateevici, reorganizată
sub forma a cinci strofe de câte patru versuri, a fost aleasă ca imn naţional al Republicii
Moldova. Poezia este un elogiu adus limbii romane şi un îndemn pentru preţuirea ei.
Sursa:
Vă rugăm să răspundeți la această întrebare, trimițând un email, scrisoare
sau telefon la redacția publicației Romanian Times: Credeți că folosirea limbii
române la slujbele religioase este modalitatea păstrării și continuării existenței
bisericilor române din străinătate? (Cititor al revistei Romanian Times)
(continuare din pagina 13)
Ziua Limbii Române