Background Image
Previous Page  19 / 24 Next Page
Information
Show Menu
Previous Page 19 / 24 Next Page
Page Background

MESAJE BIBLICE

editații creștine

19

Ioan Sinitean, Prezbiter în Biserica Logos, Chicago

ROMANIAN TIMES

CÂND PLÂNSUL DEVINE TERAPIE

(O privire de ansamblu asupra Cărții Plângerilor lui Ieremia)

O! voi, cari treceți pe lîngă mine, priviți și vedeți dacă este vre o durere ca

durerea mea, ca durerea cu care m-a lovit Domnul în ziua mîniei Lui aprinse!

(Pl

1:12).

Nimic în lume nu se compară cu plângerile lui Ieremia. În fiecare epocă și-n

fiecare țară a existat durere, însă un predicator sau scriitor cu o inimă ca a lui Ieremia

nu s-a mai născut. Poate cel mai asemănător lui ar fi Dante; știm că Ieremia a fost

cartea sa preferată” – (Whyte)

INTRODUCERE

Nu este nici un secret faptul că plânsul are un efect terapeutic. Cercetări

medicale arată că lacrimile au beneficii asupra sănătății, asupra organismului uman cât

și emoțional.

Studiind Cartea Plângerilor lui Ieremia, vom afla că plânsul, dincolo de un

beneficiul fizic sau emoțional, are un beneficiu spiritual.

Cartea Plângerilor lui Ieremia nu este singura carte din Vechiul Testament care

conține plângeri individuale sau comunitare. Un mare număr de Psalmi sunt poeme de

plângeri, de asemenea, fiecare carte profetică, exceptând Hagai, include una sau mai

multe exemple de plângeri. Oricum, Plângerile lui Ieremia este singura carte care este

constituită numai din plângeri.

În Vechiul Testament, cartea Iov poate fi asemănată cu Plângerile pentru că și

ea tratează problema suferinței personale, iar cartea Plângerile lui Ieremia se ocupă de

problema suferinței naționale.

Ambele cărți prezintă problema dreptății lui Dumnezeu și a iubirii Sale sau a

suveranității divine și a responsabilității umane.

Cartea Plângerilor lui Ieremia este o carte care încearcă să prezinte în mod

sincer cea mai dureroasă scenă posibilă din istoria lungă a Israelului și anume descrie

momentul în care Ierusalimul a fost pustiit și înrobit de o altă națiune (babilonieni).

………………………………………….

Autorul nu este menționat cu numele, dar în mod tradițional atribuit profetului

Ieremia. Autorul nu poate fi decât unul care a trăit și a rămas în urma distrugerii țării și a

Ierusalimului. Cineva care a fost maltratat de propriul său popor și care a fost lăsat chiar

să moară ( Plângeri 3: 53-63) îl descrie pe Ieremia destul de bine. Ieremia a fost unul care

a plâns și s-a întristat pentru păcatele poporului său. Uită-te în Ieremia 7:29 și 8: 21-9: 2

și în 2 Cronici 35:25!

ÎnversiuneaSeptuaginta există o scurtă notație în sensul că, pemăsură ce Ieremia

s-a urcat pe deal și s-a așezat cu vedere spre orașul pustiu, el a rostit aceste plângeri.

Ieremia a scris Plângerile cu atâta măiestrie, probabil fiind martor ocular la

tristul eveniment, (comparați 1: 13-15; 2: 6,9; 4: 1-12), cu ajutorul secretariatului lui

Baruch (comparați Ier. 36: 4; 45: 1), după căderea Ierusalimului în anul 586

î.Hr

. A

fost la jumătatea lunii iulie când orașul a căzut și la mijlocul lunii august când templul

a fost ars.

El a scris atunci când evenimentul era proaspăt dureros înmemoria sa, dar înainte

de plecarea sa forțată în Egipt ca. 583 B.C. (Comparați Ier 43:1-7). Ieremia probabil a

văzut distrugerea zidurilor, a turnurilor, a casei, a palatului și a Templului.

Ieremia a fost chemat de Dumnezeu în timpul domniei lui Iosia pentru a începe

să-i spună lui Iuda să se pocăiască și să se îndrepte spre Dumnezeu. Ieremia a rostit acest

mesaj timp de 40 de ani.

Țara lui Iuda ignoră repetat avertismentele lui Dumnezeu, așa că până la urmă

Dumnezeu s-a supărat pe ea și a trimis babilonienii ca să o pedepsească.

CarteaPlângerile lui Ieremia exprimă starea de doliudupă căderea Ierusalimului.

Profetul este avertizat de către Dumnezeu înainte de căderea Ierusalimului (Vezi Ier

11,11-13,17; Ier 16,10-14 și Ier. 26,1-6 ). În fiecare an, în luna iulie în a 9-a zi - chiar și

astăzi - evreii își amintesc de căderea Ierusalimului în anul 586

î.Hr,

și își amintesc cu

durere de tot ce s-a întâmplat atunci.

Adevăruri cheie:

Iuda și Ierusalim au meritat judecata divină pe care au primit-o.

Durerea distrugerii și a exilului au fost mai mari decât cea pe care oamenii ar fi

putut-o suporta în lipsa oricărei speranțe.

Singura speranță de eliberare din suferința exilului era să-l cheme pe Dumnezeu

a cărui compasiune este mare.

În nici o altă carte din Vechiul Testament nu găsim prezentată această

înfricoșătoare durere care îsoțește distrugerea orașului cândva frumos, a Ierusalimului

(2:15). Această carte păstrează în viață amintirea căderii și îi învață pe toți credincioșii

cum să facă față suferințelor prin care vrând –nevrând vor trece.

Titlul cărții din ebraică este hkya (“Ekah”).Acesta este termenul evreiesc pentru

“Cum”, “Vai” sau “Oh” care apare ca primul cuvânt din textul ebraic din 1: 1; 2: 1; 4:

1- transmite ideea de “

strigăte tari

” și “care exprimă teamă.Acest cuvânt a fost folosit în

mod frecvent în cântecele funerare (2 Samuel 1:19, Isaia 42:12).

PROVOCAREAPLÂNSULUI - Pedeapsa pentru Păcat

I.

CONTESTUL ISTORICO-GEOGRAFIC

Poporul evreu a fost poporul legământului. Dumnezeu le-a propus evreilor

acest legământ. Și legământul cel mai important pe care l-a făcut Dumnezeu cu ei a fost

legământul de pe Sinai.

Acesta a fost un legământ condiţionat, care prevedea că, în cazul în care evreii

aveau să ţina legământul intact, ei vor fi binecuvântaţi atât material cât şi spiritual.

Dar, dacă vor ignora sau vor călca voit legământul, consecinţele vor fi dezastruoase

(Deuteronom 28; Ieremia 30:11).

În Sfânta Scriptură, relaţia lui Dumnezeu cu Israel e întotdeauna definită prin

intermediul legământului. De fapt, Biblia prezintă principiul legământului ca bază

a relaţiei dintre Dumnezeu şi om în general şi ca bază a relaţiei dintre Dumnezeu şi

Israel în mod particular (Iosua 24:25; Exod 19:5, 24:3). De asemenea, trebuie să se ia în

considerare faptul că legământul atrage după sine şi obligații (Iosua 24:25; Exod 19:5,

8, 20:1, 21:1). Evreilor, această relaţie nouă le conferea un nou statut, şi anume acela de:

un popor sfânt

” (Exod 19:6),

Poporul evreuaacceptat invitaţia luiDumnezeudea intra în legământ, promiţând

respectarea lui cu sfinţenie şi credincioşie.

Dumnezeuși-a respectat parteSa încadrul acestui

legământ, dar poporul a încălcat în mod repetat obligațiile

ce le avea. Ei au violat termenii legământului și chiar erau

conștienți ce pedepse vor veni peste ei ca atare (Levetic

26, Deuteronom 28-30, 2 Regi 17:13-15).

Ei au nu au respectat ceea ce Dumnezeu le ceruse

cu mult timp înainte și la care ei au agreat cu toții, dar

au uitat:

Acum, dacă veți asculta glasul meu, și dacă veți

păzi legământul Meu, veți fi ai Mei dintre toate popoarele,

căci tot pământul este al Meu; Îmi veți fi o împărăție de

preoți și un neam sfânt. Acestea sunt cuvintele pe cari le

vei spune copiilor lui Israel

.” (Exod 19: 5-6).

Și chiar mai marii poporului, regii, au încălcat legământul. În cazul de față îl

avem pe regele Zedechia:

El a făcut ce este rău înaintea Domnului, Dumnezeului său; și nu s-a smerit

înaintea proorocului Ieremia, care-i vorbea din partea Domnului. S-a răsculat chiar

împotriva împăratului Nebucadnețar, care-l pusese să jure pe Numele lui Dumnezeu.

Și-a înțepenit grumazul și și-a învîrtoșat inima, pînă acolo încît nu s-a întors la Domnul,

Dumnezeul lui Israel. Toate căpeteniile preoților și poporul au înmulțit și ei fărădelegile,

după toate urîciunile neamurilor; și au pîngărit Casa Domnului, pe care o sfințise El în

Ierusalim. Domnul, Dumnezeul părinților lor, a dat din vreme trimișilor Săi însărcinarea

să-i înștiințeze, căci voia să cruțe pe poporul Său și locașul Său

.( 2 Cronici 36:15-16)

Regele Nebucadnețar al Babilonului a fost

jucătorul

dominant în acea regiune,

cu toate acestea imperiul său puternic nu ar fi amenințat existența lui Iuda, dacă Iuda ar fi

continuat să plătească un tribut financiar.

Când Dumnezeu a adus “dezastru”, asupra lui Iuda l-a adus în etape. În 608

î.H. când Ioiachim era împărat și se răzvrătea împotriva lui Dumnezeu, Dumnezeu l-a

adus pe Nebucadnețar la Ierusalim. El a capturat orașul, i-a obligat să plătească impozite

Babilonului. Aceasta a continuat timp de 3 ani, dar Ioiachim a primit ideea luminată că

ar putea să-l învingă pe Nebucadnețar, astfel că el nu mai plătea taxele. Nebucadnețar

s-a întors în 605 î.H. și a luat câteva vase și unelte din templu împreună cu câțiva dintre

cei mai străluciți tineri ai lui Israel, printre care se numărau Daniel, Șadrac, Meșac și

Abednego.

Câțiva ani mai târziu, Ioiachim a murit, iar fiul său Ioiachin i-a luat locul. El nu a

mai plăti tribut lui Nebucadnețar pentru 3 luni și a hotărât să se revolte și că îi va învinge.

Nebucadnețar s-a întors și a luat mai mult de 10.000 de israeliți, inclusiv pe profetul

Ezechiel în anul 598 î.H. Nebucadnețar a pus pe unchiul lui Ioiachin, pe Zedechia pe tron

și la avertizat de felul cum să se comporte. În ciuda avertismentelor persistente ale lui

Ieremia, Zedechia are de asemenea un cap mare și s-a răzvrătit împotriva Babilonului.

Prorocul Ieremia a rugat pe Zedechia, împăratul lui Iuda, să continue plata

taxelor către Babilon. În schimb, Zedechia, ascultând conducătorii oficiali, a luat o altă

decizie nebună, de a renunța la acordul cu Babilonul.

Reacția lui Nebucadnețar a fost rapidă. Nebucadnețar vine din nou în 588 î.H.

și înconjoară orașul Ierusalim timp de doi ani fără să-l atace. El a așteptat în esență ca

Israelul sămoară de foame. Unele atrocități despre acești doi ani sunt menționate în cartea

Plângerilor. În cele din urmă, Nebucadnețar s-a decis să termine cu Iuda și Ierusalimul.

În iulie 586

î.Hr.

El a distrus orașul. El a distrus și Templul. A luat orice valoare care a

mai rămas în el. A luat mai mulți oameni în exil, dar a lăsat pe cei mai săraci și mai slabi

oameni în urmă. VAURMA

Exerciții militare NATO în Ucraina:

2.500 de militari din 14 ţări, între care

România, SUAși RepublicaMoldova

participă la „RapidTrident”

În Ucraina au început exercițiile multinaționale „Rapid Trident” la care

participă militari din 14 state, inclusiv din Republica Moldova, în pofida

opoziției președintelui IgorDodon.

Manevrele anuale „Rapid Trident” care se vor desfășura până la 23 septembrie

la Yavoriv, în vestul Ucrainei, reunesc 2.500 de militari din 14 țări, majoritatea

membre NATO, a precizat ministerul ucrainean al apărării, potrivit Stirile TVR.

Sunt prezente Bulgaria, Canada, Estonia, Italia, Georgia, Lituania, R.Moldova,

Norvegia, Polonia, România, Turcia, Ucraina, Marea Britanie și Statele Unite.

Deşi președintele moldovean Igor Dodon a fost împotrivă, Ministerul Apărării

anunţă că un contingent alArmatei Naţionale, format din 57 de militari, participă,

înperioada7-23septembrie,lastagiuldeinstruire„RapidTrident2017”,desfăşurat

la Centrul internaţional demenţinere a păciiYavoriv dinUcraina.

Peste câteva zile încep de vastele manevre „Zapad 2017” (Occident 2017)

organizate de Rusia și care vor avea loc în Rusia și Belarusul vecin, provocând

îngrijorarea țărilor baltice și a Poloniei.

Moscova a anunțat că 12.700 de militari ruși și belaruși vor lua partea la aceste

exerciții de natură „strict defensivă”.

12.09.2017

caleaeuropeana.ro