4 / 24
Rebus
4
ROMANIAN TIMES
„Mulţi zic: <<Cine ne va arăta fericirea?>> Eu însă zic: <<Fă să răsară
peste noi ... Feţei Tale, Doamne!>> Tu-mi dai mai multă … în inima mea,
decât au ei când li se înmulţeşte rodul grâului şi al vinului. Eu mă culc
şi adorm în pace, căci numai Tu, Doamne, îmi dai … deplină în locuinţa
mea.”
(Psalmii 4:6-8)
(Completaţi textul folosind soluţiile marcate cu raster)
Orizontal: 1)
Generator de cutremur de toată groaza
(adj.)
.
2)
? ─ Sunt în etate.
3)
Formatori de cadre pentru închinarea în biserică ─ Poziţionate pe malul stâng
al Snagovului!
4)
Viitoare frunze ─ A avea ceva în cap.
5)
Un hoţ picat din cer
(pl.)
─ Oră de studiu.
6)
Diminutiv feminin ─Trage la somn
(dim.).
7)
Producător
de ceai ─ Măsuri luate la faţa locului ─ Luat la întrebări.
8)
Dimineaţa devreme
─ Uşiţe!.
9)
Producător de filme.
10)
Trecerea zilei de dinainte pe un act.
Verical: 1)
Pensie de întreţinere.
2)
? ─ Ataşate în urma trenului!
3)
Se prezintă
ca un tot unitar
(adj.)
.
4)
Rezumatul unei şedinţe ─ Strigăt de luptă în arenă.
5)
Furnizor de material tehnic pentru război
(pl.)
─ Rău de apă.
6)
Aspiratoare de
PSALMII (7)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
aer la purtător ─ Sursă de curent.
7)
Clasic încă în putere
(pl.)
─ Cal de mare.
8)
Contraindicat ─ Tras la poartă ─ Bătrâna doamnă din Arad.
9)
Face un transfer cu cunoştinţe.
10)
? ─ Desert la o mâncare ... de regim!
Dicţionar:
OLE.
Dezlegarea careului din numărul precedent:
RECUNOAŞTEŢI PERSONAJUL? (5) – ÎNTEMEIETORI
Orizontal: 1)
CAPITALISM.
2)
HRAM – DINTAI.
3)
RACAN – EDIL.
4)
INEGAL – ULI.
5)
SJ – IPOCRIT.
6)
TAINA – OAZA.
7)
OM –
ADAM – AR.
8)
SENTIMENTE.
9)
NOI – ATU – S.
10)
STRES –A RAC.
Victor Martin
Când amlansat campania „
Frontieriştii
”, de
la
miscareaderezistenta.ro, ne-am asumat
din start sarcina de a lua în calcul toate
detaliile fenomenului de masă al fugii din
România comunistă. Asta presupunea și
folosirea României ca țară de tranzit pentru
cetățeni din alte țări comuniste care doreau
să ajungă în lumea liberă.
Discuţiile purtate cu diverse persoane
familiarizate cu acest fenomen ne-au adus
în situaţia de a lărgi cercul victimelor şi
dincolo de graniţele României, în acest
context.
Soarta a vrut ca prin România să încerce
să fugă şi alţi cetăţeni ai lumii comuniste,
majoritatea est-germani. Dar au mai fost
şi alţii din lagărul comunist - cehoslovaci,
bulgari, polonezi, cetăţeni din URSS etc,
iar ei sunt consemnaţi în dosarele fostelor
servicii secrete comuniste din Germania
Democrată (STASI) şi din Republica
Socialistă România (Securitate).
de Marina Constantinoiu Istvan Deak
FRONTIERIŞTII. De ce fugeau est-germanii prin România, în Germania Federală?
Extras din dosarul CNSAS D010780, vol.35
Supravegherea
Începând cu anii’60, una dintre misiunile
ofiţerilor STASI era şi aceea de a
supraveghea cetăţenii RDG care stăteau
mai mult timp în România în calitate de
turişti, studenţi, sau care efectuau vizite
profesionale. Cu această ocazie, STASI se
străduia să împiedice tentativele de fugă ale
acestora, care se foloseau de România şi de
Iugoslavia pentru a ajunge în Republica
Federală Germania (RFG), explică
cercetătorul german Georg Herbstritt.
(foto stanga
Georg
Herbstritt, cercetător
)
Informatorii STASI
raportau,
printre
altele, faptul că
unii est-germani se
întâlneau cu cetăţeni
români pentru a-i
ruga să îi ajute la
trecerea lor spre Vest, prin Istanbul sau
Iugoslavia.
Georg Herbstritt, care împreună cu
cercetătorul românStejărelOlarusemnează
o foarte interesantă carte, intitulată “STASI
şi Securitatea”, despre relaţiile dintre cele
două servicii de poliţie politică ale RDG
şi RSR, explică faptul că una dintre cele
mai dificile situaţii politice cu care RDG
a trebuit să se confrunte în toată perioada
de existenţă a acestui stat a fost dorinţa
cetăţenilor săi de a fugi în Occident.
În 12 ani de la înfiinţarea RDG, din 1949
până la construirea Zidului Berlinului, în
1961, peste 2,5milioane de oameni au fugit
din Germania de Est prin Berlin. Numai că
apariţia Zidului a schimbat complet datele
problemei.
Mulţi dintre cei care au aflat, datorită
campaniei ”Frontieriștii”, că prin România
au încercat să fugă în Germania Federală
circa 800 de est-germani, au fost surprinși,
și ne-au întrebat ce căutau aceştia în
România, când erau la un pas de Republica
Federală Germană (RFG). Adică de ce,
practic, nu încercau să treacă granița
germano-germană, și de ce riscau să vină
în România, unde granițele erau păzite
strașnic de grăniceri puși să le ferească nu
de invazii străine, ci de propria populație,
nemulțumită de regimul dictatorial, și care
și-ar fi dorit să evadeze și să trăiască într-o
țară liberă.
Explicaţia
Apariţia Zidului Berlinului a blocat în
mare măsură aceste încercări de evadare.
Zidul era bine păzit şi făcea victime. Sigur
că încercări au existat, dar au apărut şi
alternativele.
Cetăţenii RDG au căutat variante, iar
România, cu Dunărea şi ieşirea ei la mare,
părea una ideală. În plus, fugarii plecau
de la premisa că alte graniţe nu erau
supravegheate atât de strict precum cele ale
Germaniei de Est, lucru care (depinde de
foarte mulţi factori) rareori s-a şi adeverit,
dar în majoritatea cazurilor a fost exact
invers. România ajunsese să fie considerată
cea mai sângeroasă graniţă a Europei.
Sângeroasă, pentru numărul românilor
cărora le-au fost retezate visele la malul
Dunării sau pe făşie. Români al căror
număr îl depăşeşte pe cel al victimelor
Zidului Berlinului. Cu mult!
Dintre est-germani, din fericire, nu sunt
foarte mulţi cei decedaţi, dar nici puţini cei
care nu au reuşit să îşi vadă visul cu ochii.
Doar 250 au reuşit să ajungă în Occident,
dintre cei circa 800 care au încercat.
Colaborarea
DirecţiaPrincipală a IX-a aSTASI colabora
cu Securitatea română, de la care primea
documente privind tentativele de fugă ale
unor cetăţeni ai RDG care fuseseră arestaţi
în ţara respectivă şi care erauulterior predaţi
Berlinului de Est. Exact acest lucru li s-a
întâmplat tuturor celor care nu au reuşit în
tentativa lor de a fugi în Vest: ori au fost
prinşi la graniţă de români şi arestaţi, ori
au fost prinşi în Iugoslavia şi, cu un mare
ghinion, returnaţi românilor, căci din
România veneau.
Caz celebru
Stefan Appelius, cercetător german, la
rândul său specializat în relația STASI-
Bulgaria, a găsit mai multe cazuri și
documente privind fapte întâmplate
(continuare in pagina 16)