Romanian Times 335

10 / 24

ROMANIAN TIMES
VLADIMIR TISM}NEANU 10
Totalitarismul ca pseudo-salvare
13.10.2017
Extremismul utopic a atins cote paroxistice
în timpul Marii Terori din URSS, al
Revoluției Culturale din China maoistă și
în regimul lui Pol Pot din ceea ce s-a numit
Kampuchea. Experimentul genocidar al
khmerilor roșii a fost o catastrofă grotescă,
având înfricoșătoare consecințe în ceea ce
privește pierderile de vieți umane, și care,
așijderea Gulagului sau Holocaustului,
sfidează capacitatea noastră de înțelegere.
Cu toate acestea, nu există o construcție
ideologică a khmerilor roșii comparabilă
cu cele care au mobilizat experimentele
sovietic sau nazist. Mai mult decât atât,
Pol Pot și clica sa au fost un foarte ciudat
amestec de criminali ideologici foarte puțin
legați de dogmele clasice ale marxismului,
leninismului, maoismului sau castro-
guevarismului.
O trăsătură a totalitarismului care se cere
accentuată ține de personalitățile care
au încarnat etosul totalitar, acei lideri
profetici și cultul lor. Într-o carte extremde
interesantă, The Stalin Cult: A Study in the
Alchemy of Power (Yale University Press,
2012), istoricul Jan Plamper deconstruiește
impresionant mecanismele instituționale și
psihologice din cadrul sistemului sovietic
care au ca scop obținerea obedienței totale a
individuluiînraportcuautoritateapartidului
și interiorizarea culturilor ritualice centrale
regimului. Cititorul interesat de o nouă
și edificatoare interpretare a rolului lui
Stalin în codificarea credinței mitologice
a bolșevismului în timpul Marii Terori va
aprecia cu siguranță admirabilul volum al
luiDavidBrandenberger,PropagandaState
in Crisis: Soviet Ideology, IndoctrinaƟon,
and Terror under Stalin, 1927-1941 (Yale
University Press, 2012). Ceea ce reiese ține
de natura hierofanică, mistică de-a dreptul,
a logocrației comuniste. Fascinația textului
echivalat cu unul divin e o temă explorată
și de Stephen Kotkin în primul volum al
monumentalei sale trilogii despre Stalin.
Lupta pentru mantia lui Lenin a fost una,
mai presus de toate, de natură teologic-
dogmatică. Totalitarismul este o teocrație
seculară.
Strict supravegheat, atent editat și parțial
redactat de Stalin însuși, Cursul Scurt de
istorie al Partidului Comunist din Uniunea
Sovietică, pandantul bolșevic al Mein
Kampf-ului, a fost o colecție de obsesii,
demonizări și lozinci auto-justificatoare.
A atins un statut sacru similar cu cel
al cărții lui Hitler. Întreg sistemul de
propagandă a fost centrat pe acesta, Cursul
Scurt devenind materializarea adevărului
revelat. Până la moartea lui Stalin în 1953,
a funcționat ca alfa și omega pentru religia
politică sovietică.
Înțelegerea relației dintre totalitarism și
religiile politice constă în explicarea naturii
textelor oficiale, în demistificarea acestora
și în demonstrarea modului în care ele au
reușit să devină echivalentul Bibliei în
imaginația politică și morală a milioane
de oameni. Un astfel de proces presupune
re-analizarea nu numai a momentelor de
fanatism orb, bolșevismul și național-
socialismul ca tentație (pentru a folosi
formula istoricului Franz Stern), dar și a
rolului tendințelor regeneratoare, eretice
și, în final, al apostaziei. De fapt, aceasta
este una dintre cele mai importante dileme
pentru un gânditor politic preocupat de
enigma totalitarismului:deceauexistat atât
de mulți eretici în Biserica Comunismului
și atât de puțini în cea a Fascismului? Poate
că răspunsul se găsește în chiar matricea sa
ideologică, în structura ei paleo-simbolică
(termen propus de Alvin W. Gouldner)
ambivalentă, în ceea ce Raymond Aron a
numit opiul intelectualilor (cartea cu acest
titlu a apărut în românește la Curtea Veche
Publishing, în colecția „Constelații”).
Totalitarismul s-a născut în condițiile de neo-
barbarizare europeană și globală generate
de Primul Război Mondial. Istoricul Eric
Hobsbawm a vorbit despre această erupție a
barbariei în cartea sa TheAge of Extremes.A
fost expresia unor stări de malaise, disperare,
frustrare, debusolare, dezrădăcinare la
nivelul unor largi straturi sociale. A predicat
omogenizarea completă a corpului politic
și a respins tradiția drepturilor omului și
cetățeanului. A pretins că rezolvă toate
problemelesociale, economiceșimoraleprin
declanșarea unui război civil internațional
menit să culmineze în dispariția vechii ordini
și geneza uneia noi.
Asistăm azi la o nouă ofensivă împotriva
valorilor liberale, contestate de partidele-
mișcări totalitare. Mă refer, desigur, la
islamismul revoluționar, dar și la putinism.
Civilizația burghez-liberală este contestată
cu aceeași ferocitate cu care era atacată, în
anii ’20,Republicade laWeimar. Sedispută
proiectul Luminilor, intelectuali celebri
susțin revoluții obscurantiste. Ne întâlnim
cu un nou nihilism situat la confluența
dintre relativismul post-modern, pe de-o
parte, și pasiunea utopică resuscitată. Nu e
vorbade comunismul clasic, cimai degrabă
de un construct eclectic, așa cum este ceea
ce Alain Besançon numește la pensée
PouƟne . Motive fasciste se contopesc cu
mituri neo-leniniste. Neo-totalitarismul
este baroc și negativist, se definește, mai
presus de orice, prin faptul că este „anti-”.
Obsesiile sale sunt anti-liberalismul, anti-
occidentalismul, anti-americanismul și
antisemitismul. Rămânedevăzut carevor fi
avatarurile acestei erupții a resentimentului
politic, dar putem afirma fără teama de a
greși că nu ne aflăm nicicum în apropierea
a ceea ce Francis Fukuyama, un gânditor
din școala straussiană, anunța acum mai
bine de un sfert de veac drept iminent și
inevitabil—sfârșitul Istoriei! Totalitarismul
s-a dorit un răspuns la problema salvării
imanente. Cum problema rămâne una
insolubilă, totalitarismul nu poate fi
considerat definitiv defunct.
Premiul Nobel pentru Pace 2017: ICAN, campania mondială
dedicată dezarmării nucleare
Campania Internaţională pentru Abolirea Armelor Nucleare (ICAN), care reprezintă
o coaliţie mondială de ONG-uri, a reuşit în al zecelea său an de la fondare să obţină
Premiul Nobel pentru Pace.
Lupta antinucleară a fost recompensată cu Premiul Nobel pentru Pace 2017, iar
laureata este ICAN. Această coaliţie a fost premiată „pentru activitatea sa de a atrage
atenţia asupra consecinţelor catastrofice umanitare ale oricărei utilizări a armamentului
nuclear şi eforturile sale revoluţionare de a ajunge la o interzicere pe baza unui tratat a
acestor arme“.
Creată în 2007 la Melbourne, înAustralia, ICAN numără în prezent 468 de organizaţii
din 101 ţări. Este condusă de activista Beatrice Fihn şi are cartierul general la Geneva,
în Elveţia. Recent, a reuşit să convingă 122 de ţări să semneze un tratat istoric de
interzicere a armelor nucleare. Tratatul a fost semnat în iulie. Totuşi, nouă puteri
mondiale se abţin de la semnarea tratatului propus de ICAN.
Premierea ICAN este un gest important într-un context tensionat, mai ales din cauza
testelor nucleare ale Coreei de Nord şi riscului încetării acordului asupra programului
nuclear al Iranului.
Premiul Nobel pentru Medicină 2017 câștigat de Jeffrey C. Hall,
Michael Rosbash si Michael W. Young
Laureaţii Premiului Nobel 2017 pentrumedicină sunt Jeffrey C. Hall, Michael Rosbash
şi Michael W. Young pentru descoperirile lor în controlarea mecanismelor moleculare
ale ritmului circadian.
Premiul Nobel pentru Economie, câştigat în 2017 de Richard H.
Thaler
Premiul Nobel pentru Economie a fost atribuit la Institutul Karolinska din Stockholm,
americanului Richard H. Thaler pentru activitatea sa în domeniul economiei
comportamentale, axată pe” înţelegerea psihologiei economiei”.
Premiul Nobel pentru literatură pe 2017 a fost acordat
scriitorului Kazuo Ishiguro
Scriitorul britanic de origine japoneză Kazuo Ishiguro a câștigat premiul Nobel pentru
literatură pe anul 2017 “pentru romanele sale de mare forță emoțională care dezvăluie
abisul de dincolo de sentimentul nostru iluzoriu de conectare cu lumea”, potrivit
comunicatului de presă al Academiei suedeze din Stockholm.
Premiul Nobel pentru chimie 2017, oferit cercetătorilor Jacques
Dubochet, Joachim Frank și Richard Henderson
Premiul Nobel pentru Chimie a fost atribuit cercetătorilor Jacques Dubochet, Joachim
Frank și Richard Henderson “pentru dezvoltarea crio-microscopiei electronice (cryo-
EM) pentru determinarea structurii moleculelor vii în imagini de înaltă rezoluție,
conform comunicatului de presă al Comitetului Nobel din Stockholm.
Jacques Dubochet, de la Universitatea din Lausanne, Elveția, Joachim Frank, de la
Columbia University, New York, SUA și Richard Henderson, de la Laboratorul de
Biologie Moleculară de la Cambridge, Marea Britanie, împart Premiul Nobel pentru
Chimie. Activitatea lor în domeniu va face posibil, în curând, obținerea unor imagini de
detaliu ale mașinăriilor intime și complexe ale vieții la rezoluții atomice.
Premiul Nobel pentru fizică 2017:: cercetătorii care îl confirmă pe
Albert Einstein
PremiulNobel pentruFizică2017este împărțit deRainerWeiss,BarryBarishșiKipThorne
pentru contribuții decisive la detectorul LIGO și observarea undelor gravitaționale.
Trei fizicieni americani au câștigat premiul Nobel pentru Fizică pentru descoperirea
undelor gravitaționale, anticipate pentru prima dată de Albert Einstein acum un secol.
Mai exact, aceștia au aflat că, de exemplu, între două găuri negre, undele gravitaționale
ar putea fi detectate prin urmărirea fluctuațiilor în spațiu și timp.
Fundaţia Nobel a informat că recompensa financiară pe care o vor primi laureaţii
de anul acesta va fi cu un milion de coroane suedeze mai mare faţă de suma
de anul trecut. Astfel, fiecare premiu Nobel din 2017 va fi însoţit de un cec de 9
milioane de coroane suedeze (1,1 milioane de dolari).