Background Image
Previous Page  7 / 24 Next Page
Information
Show Menu
Previous Page 7 / 24 Next Page
Page Background

ROMANIANTIMES

7

Meditații est-etice

„E oare mai bine să-ți petreci viața având dreptate împotriva tuturor, sau greșind alături de toți?”

(Monica Lovinescu)

Se împlinesc, în acest noiembrie, 95 de ani de la nașterea

Monicăi Lovinescu, după ce în aprilie am comemorat 10

ani de la plecarea sa. Ultimii ani ne-au arătat că urmașii unui

maestru de gândire își pot trăda datoriile de onoare. După

ce în perioada dictaturii, Monica Lovinescu, din exil, a ținut

în viață spiritul critic și spiritul libertății pe calea undelor

radio, astăzi, în perioada celei mai incredibile restaurații, ea

a fost aproape uitată, și încă pe o cale programatică cvasi-

sponsorizată de statul român.

Eo certitudine. DisparițiaMonicăi Lovinescu a lăsat în urmă

un gol imens pentru democrația românească și pentru critica

literară liberă.Afost ceamai importantăși consecventăfigură

a luptei românești împotriva dictaturii comuniste și pentru

democrație. La zece ani de la plecarea sa,

Fondation Simone

et Cino del Duca

, sub auspiciile

L’Institut de France

și

Académie des Sciences Morales et Politiques

din Franța, au

inclus-oînlucrareasamonumentală(600depagini,încareeu

semnez pagina dedicată Monicăi Lovinescu) :

Dictionnaire

encyclopédique des penseurs d’Europe centrale et orientale

(Pologne, Hongrie, République tchèque, Slovaquie,

Slovénie, Roumanie, Bulgarie, Balkans, États baltes) depuis

1945.

Plasat sub semnul

Disidență și reconciliere politică în

Europa Centrală (

Dissidence et pardon poliƟque en Europe

centrale),

proiectul afost inițiatdeMadameChantalDelsol în

parteneriat cuprofesorul JoannaNowicki, de laUniversitatea

din Cergy, respectiv, Institutul de Științe politice Saint-

Germain-en-Laye. Aceste lucrări se derulează în parteneriat

cu Institutul Hannah Arendt, creat în 1993, care a inițiat și

co-organizat numeroase colaborări cu universitățile Europei

Centrale, publicând multe opere colective importante.

Printre celemai fecunde, au fost

Histoiredes idées poliƟques

en Europe centrale et orientale

(PUF, 1998), și

Mythes et

symboles poliƟques en Europe centrale et orientale

(PUF,

2002)

Împotriva tuturor răspunsurilor ce proclamă în lumea

românească superioritatea viziunii lipsite de etică a

autonomiei esteticului, Monica Lovinescu menţine în

atenţia publică interogatoriul care oferă scriitorului, plasat în

regimuri totalitare sau de esență totalitară (cum au fost cele

ale secolului trecut, sau cumsunt cele actuale prin deturnarea

democrației), şansade anu rămâneun simplu releu şi vehicul

al dictatului politic. Scopul este onest :

ierarhizarea onestă a

valorilor literare

și asumarea

libertății.

Maeștrii luptei pentru libertatea gândirii și pentru salvarea

literaturii, între care s-a angajat și afirmat, la scară europeană

și mondială, și Monica Lovinescu, au fost de esență tare.

Alexandr Soljeniţîn – un veritabilmodel literar, critic, politic,

spiritual şi civic pentruMonica Lovinescu – îşi descria astfel

vocaţia libertăţii: « şi dacă steaua libertăţii nu va străluci încă

multă vreme peste ţara noastră, lectura şi răspândirea acestei

cărţi (Arhipeagul Gulag, n.n.) constituind un mare pericol,

atunci va trebui sămă înclincu recunoştinţă înainteaviitorilor

cititori din partea

celorlalți,

a celor care au murit ». Tonul şi

Angela FURTUNĂ:

urgenţamorală a enunţurilor lui Soljeniţîn se vor regăsi și în

spaţiul românesc, prin operele Monicăi Lovinescu. În fond,

ambii intrau, de fapt, în circulaţie, prin tipărituri în limba

română, cam în acelaşi timp, în anii 90, fiind amplasaţi,

astfel, tot împreună, dinpunct devedereal receptării, lamare

distanţă istorică faţă de realităţile dinGulagul propriu- zis, în

care ei înşişi trăiseră, fizic sau mental, şi împotriva căruia

luptaseră, cu preţul vieţii. Procesul fiind sprijinit de cenzură

cu tot cu formele ele insidioase actuale, întârzierea receptării

ambilor autori (ca şi a susţinătorilor lor) vadominaceledouă

culturi : sovietică (şi rusă) şi română. Astfel, pentru prima

oară–de-abia !– înanii 90, intrau înatenţiacititorilor români

cele douămari reproşuri curajoase formulate de cei doimari

scriitori disidenţi, rod al acţiunii lor etice : pe de o parte,

reproşurile pe careMonica Lovinescu le făcuse, în epocă (şi

când fuseseră difuzate la Radio Europa Liberă), scriitorilor

români ce se grăbiseră să legitimeze regimul totalitar atât

prin opera lor literară cât şi prin atitudinea de colaborare fie

politică plenară fie morală ; pe de altă parte, reproşurile pe

care Soljeniţîn le făcuse încă din anii 60 scriitorilor sovietici

dominaţi de factura colaboraţionistă, non-etică.

Temele (mez)alianțelor eticului cu esteticul au rămas

de actualitate. Dar acuitatea acestor abordări, pe filiera

relației dintre memorie și democrație, explică mai degrabă

marginalizarea, prin alungarea celor doi autori din atenția

publică, azi copios dominată de Restaurație și falsificare,

atât în Rusia (mai pregnant), cât și în România (sub masca

unei libertăți nenormate și aruncate cu intenție în haos).

Critic literar, memorialist, eseist, prozator, traducător,

filosof şi gânditor, publicist şi jurnalist cultural celebru în

presa scrisă franceză şi română dar mai ales în radio (Radio

Paris, Radiodifuziunea Franceză, Radio Europa Liberă -

secţia franceză)

Monica Lovinescu

e cea mai importantă

voce feminină a exilului românesc, fiind nu numai una din

cele mai respectate personalităţi care s-au opus curentelor

totalitare din Europa de Est şi Centrală, dar pe de altă parte

unul din importanţii critici literari din România şi din Est.

Pentru consecvenţa arătată în apărarea spiritului democraţiei

din Est, analiştii au considerat-o un Havel feminin. S-a

născut la 23 noiembrie 1923 la Bucureşti, fiind fiica

ilustrului critic literar român E. Lovinescu şi a intelectualei

(profesoarăeminentădelimbafranceză)EcaterinaBălăcioiu

ex-Lovinescu al cărei destin se va încheia tragic, ca deţinut

politic, în închisorile staliniste dinRomânia.Afost verişoara

prozatorului Anton Holban, a filosofului şi scriitorului

Vasile Lovinescu şi a dramaturgului Horia Lovinescu; a

fost căsătorită cu poetul, publicistul şi reputatul om de radio

Virgil Ierunca. Îşi ia licenţa în Litere cu Michel Dard la

UniversitateaBucureşti(1946),cuotezădespre

Lesentiment

de la mort chez Pascal

. Pleacă la Paris cu o bursă a statului

francez în 1947, intenţionând să pregătească la Sorbona o

teză de doctorat cu tema

Shakespeare şi regia teatrală în

secolul XX în Franţa

. Dar este surprinsă aici de momentul

abdicării M.S. RegeleMihai al României, eveniment urmat

de începutul bolşevizării Estului Europei şi al patriei natale.

Alegând exilul şi apărarea libertăţii, precum şi susţinerea

democrată a procesului de eliberare a României de sub

regimul totalitar impus deU.R.S.S.,MonicaLovinescu cere

azil politic în Franţa, în primăvara anului 1948.

Un prim debut în proză avusese, în ţară, la vârsta de

8 ani cu un text (« roman basm ») publicat în revista

Dimineaţa copiilor

, apoi publică proză scurtă în

Vremea

şi

Kalende (

1938), Revista Fundaţiilor Regale (1945). Până

la moartea lui E. Lovinescu va folosi pseudonimul literar

Ioana Tăutu. Cronicar de teatru la revista

Democraţia

,

condusă de Anton Dumitriu. Membru al Seminarului de

regie experimentală inaugurat în februarie 1945 de Camil

Petrescu la Universitatea Bucureşti. În 1955 scrie în limba

franceză un roman excepţional intitulat

Mots,

pe careEditura

Denoël iniţial i-l respinge ca fiind « prea modernist », dar

abia după 50 de ani este recunoscut pentru valoare şi intuiţie

ca o adevărată capodoperă ce se întâlneşte pe acelaşi palier

cu romanul

1984

al lui GeorgeOrweli; tradus în română, sub

titlul

Cuvântul din cuvinte

, e publicat prima oară la Editura

Humanitas,Bucureşti, 2007.Acest primromanpolitic esopic

românesc e o parabolă a lumii totalitare şi profeţea tragedia

României din intervalul 1948-1989, anunţând o prozatoare

europeană de mare forţă. Mai târziu, destinul acesta literar e

întrerupt brutal de urgenţa implicării totale a M.L. de partea

exilului militant anticomunist.

Din anul 1951 şi până în 1974, colaborează la Radio

Paris, la emisiunea în limba română a Radiodifuziunii

Franceze, precum şi la redacţia centrală a emisiunilor pentru

Europa răsăriteană. Începând din 1962, activează la

Radio

EuropaLiberă,

undeaavut douăemisiuni săptămânale:

Teze

şi Antiteze

la Paris

şi

Actualitatea culturală românească

.

Astfel,pecaleaundelorradio,cronicileliterareşicomentariile

culturale, interviurile, mesele rotunde şi analizele politice

excelent documentate, ce raportau mereu societatea

românească la fenomenul european şi universal, au avut -

timp de aproape trei decenii - un remarcabil impact asupra

publicului de limbă română, iubitor de literatură şi artă, dar

şi avid de informaţie politică, socială, filosofică şi culturală

sosită, în plin Război Rece, din Lumea Liberă. Aceste

emisiuni au jucat un rol fundamental în formarea spiritului

critic şi democratic din spaţiul literar românesc. Specifică

a fost, în acest sens, reacţia imediată şi directă - menţinând

statornic o perspectivă înalt-normativă -, pe care Monica

Lovinescu o iniţia la Radio Europa Liberă, faţă de cele mai

recente evenimente, editări şi iniţiative ce aveau loc în ţară, în

mediul intelectual, artistic şi literar. Se poate spune că spiritul

critic liber, ca şi politologia românească post-decembristă,

s-au născut printr-o cale aproape transcendentală, odată cu

emisiunile Monicăi Lovinescu la Radio Europa Liberă, prin

lucrările ei notabile ca stil şi scriitură, ca vocaţie etică şi ca

eleganţă hermeneutică. Critica dictaturii şi a totalitarismului

nu se mai făcea în stilul pseudo-nonconformist practicat

în ţară, ci în direcţia apărării cu orice preţ a premizelor

libertăţii din societatea ispitelor utopic-totalitare, având ca

metodologie obligatorie suprimarea cenzurii, dar şi ideea

datoriei intelectualilor critici de a adopta un cod etic care

să contracareze spiritul totalitar ce doreşte nimicirea fiinţei

morale. Întâlnindu-se înmod fericit cu gândirea unor filosofi

precumKarlJaspers,JeanneHersch,HannahArendt,Raymon

Aron şi Albert Camus, ideile Monicăi Lovinescu modelau

vocaţia intelectualului de a-şi ridica vocea împotriva Răului,

de a se autodesacraliza prin împotrivire faţă de regimurile

logocratice, renunţând la orice ideologie optimistă a salvării;

aceste contribuţii au întregit înmod fericit direcţia camusiană

din gândirea politică şi morală românească şi europeană.

Monica Lovinescu preia şi dezvoltă, de la Timothy Garton

Ash - care la rândul său le preluase de la scriitorul britanic

Ferdinand Mount -, conceptele de

asimetrie a indulgenţei

şi de

est-etică

, cu ajutorul cărora va construi, alături de alţi

filosofi, critici şi literaţi (între care Arthur Koestler, Boris

Souvarine, Alain Besançon sau François Furet), curentul de

demistificare a comunismului dinEst, inclusiv pe paradigma

Monica Lovinescu : 95 de ani de la naștere, 10 ani de la plecare

(continuare in pagina 8)

PREMIULPENTRU CALITATEAOPEREI ȘIACTIVITATEASCRIITORICEASCĂ pentru anul 2017, din

partea Comitetului Uniunii Scriitorilor din România Filiala Iași, pentru scriitoareaANGELAFURTUNĂ

Scriitoarea ANGELA FURTUNĂ, membră a Uniunii Scriitorilor din România – Filiala

Iași, a primit

PREMIUL

PENTRU CALITATEA OPEREI ȘI ACTIVITATEA

SCRIITORICEASCĂ

pe anul 2017. Premiul a fost anunțat în cadrul reuniunii din data de

9 noiembrie de la sediul USR, la Casa cu Absidă din Iași, fiind decernat din partea

Comitetul

de Conducere al Uniunii Scriitorilor din România, format din scriitorii Casian Maria

Spiridon, Adi Cristi, Marius Chelaru, Ioan Holban, Gellu Dorian.

Angela FURTUNĂ a publicat în anul 2017 trei volume care s-au bucurat, atât în România

cât și în alte țări, de o excelentă primire și critică:

Elegiile de la Stalingrad

(coperta și grafica

Maestrul Devis Grebu, Editura Vinea, București, lansare Bookfest București și Livre Salon

Paris),

Pursânge astral

(coperta și grafica Raluca Arhire, Editura Vinea, București, lansare

Gaudeamus București și Livre Salon Paris) și

La Ville Blanche - POÈMES ET CHANTS-

POÈMES INCANTATOIRES - ANTHOLOGIE

-

Traduite du roumain par

Constantin

FROSIN (Ed.Vinea, București, lansare Gaudeamus București și Livre Salon Paris).

(continuare in pagina 20)