Actualitate
4
ROMANIANTIMES
ORIZONTAL: 1)
Îmbrăcăminte luată la drum
(pl.).
2)
Smalț dentar
(Anat.).
3)
Primul persecutor al creștinilor.
4)
Impediment în calea bogatului la intrarea în
Împărăția cerurilor — Pâinea cea de toate zilele a tipografilor .
5)
Nu practică
dărnicia
(fem. pl.)
— Limitele lui Teofil!
6)
Cuvântul transmis prin viu grai —
Evoluate ... de la Evodia! —Aspectul exterior al lui Tit!
7)
Scaun ... pus în fața
lui Saul! — Rasa umană ieșită din primul om
(pl.).
8)
Comparație pentru funiile
rupte de Samson — David la apus! — Tumoare benignă a pielii.
9)
Urmașă a
Evei
(var.)
— Element de viitor ... provenit din Silvan!
10)
Membru al unei
secte gnostice din primele secole ale creștinismului, ai cărei adepți, sub cuvânt
că au recâștigat puritatea originară, umblau în pielea goală — Îndurarea lui
Dumnezeu.
VERTICAL: 1)
Hrana israeliților în pustie — Ovație la intrarea Domnului Isus
în Ierusalim.
2)
Așa cum este Cuvântul Domnului.
3)
Vreunul — Coastă la care
au ajuns Ioab și Abișai în cursa de urmărire a lui Abner.
4)
Refractar la porunca a
șaptea
(fem.)
—Un amin spus pe jumătate!
5)
Consimțământ ... dat de David! —
Primul fiu al lui Iuda — Celebru component al naționalei de fotbal a Braziliei.
6)
Mama lui Samuel — Scăpat de sub puterea celui rău.
7)
Matia părăsit de femeia
sa! — Coroana creațiunii lui Dumnezeu.
8)
Așa cum a rămas dregătorul Sergius
Paulus de învățătura Domnului, vestită de Pavel și Barnaba — Materialul hainei
PRIMII OAMENI
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
cu care Faraon l-a îmbrăcat pe Iosif.
9)
Înfățișarea exterioară a lui Ruben! — Lucru diferit.
10)
Fruntaș al sinagogii a cărui fiică a fost înviată de
Domnul Isus — Lucrează cu conductele.
Dicționar:
NEV, DIDI.
Dezlegarea careului din numărul precedent:
RECUNOAŞTEŢI PERSONAJUL? (6)
Orizontal: 1)
CAIN – AREST.
2)
OBRAZNICII.
3)
LEAT – TN – ON.
4)
ALTITUDINE.
5)
B – IU – REN – R.
6)
ODONTALGIE.
7)
RANI –
JURAT.
8)
ATA – I – IOV.
9)
ROLETA – ZAT.
10)
IREDENTISM.
Victor Martin
Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a susținut marți, 15 ianuarie a.c.,
la Ateneul Român, o alocuțiune în cadrul sesiunii festive a Academiei Române
dedicate Zilei Culturii Naționale.
Vă prezentăm în continuare textul alocuțiunii:
„Domnule Președinte al Academiei,
Preafericirea Voastră,
Onorați membri ai Guvernului,
Doamnă Președinte al Institutului Cultural Român,
Doamnelor și domnilor,
Dragi elevi și studenți,
Încep prin a adresa un elogiu tuturor celor care, în anul Centenarului Marii Uniri, au
promovat cultura noastră în fața publicului din țară și din străinătate. Ziua Culturii
Naționale le este în primul rând dedicată lor!
Premiile și aplauzele primite de creatorii și artiștii români în 2018 au demonstrat, din
nou, că România este un partener valoros în dialogul dintre civilizații.
Alocuțiunea Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, susținută în cadrul sesiunii festive
a Academiei Române dedicate Zilei Culturii Naționale
Prin bogăția și diversitatea culturii și patrimoniului nostru, adevărați piloni ai identității
naționale, ca și prin operele tinerelor generații de artiști, România adaugă marii simfonii
universale, an de an, noi expresii și armonii.
Doamnelor și domnilor,
Atunci când vorbimdespre cultura română, nu putem să nu ne referim la rolul său esențial
în evoluția spre modernitate a țării noastre. Începând cu a doua jumătate a secolului XIX,
princontribuțiaelitelor, Românias-a înscris, inclusivcultural, peo traiectorieoccidentală,
care a coincis, deloc întâmplător, cu împlinirea aspirațiilor noastre naționale.
Acest proces a condus la afirmarea marilor valori ale literaturii, muzicii și artei plastice
românești pe firmamentul culturii universale. Operele lui George Enescu, Constantin
Brâncuși, Eugen Ionesco, Emil Cioran ori Tristan Tzara au demonstrat compatibilitatea
dintre tradiție și modernitate și stau mărturie îngemănării culturii noastre cu spiritul
european și cu valorile artistice internaționale.
Este lăudabil că noile generații de creatori din literatură, film, artă plastică ori artele
spectacolului au capacitatea de a fructifica în continuare acest dialog între național și
universal, cu rezultate excepționale.
Din această perspectivă, 2019, anul Sezonului cultural româno-francez, al Festivalului
Enescu și al Festivalului Europalia, mari proiecte culturale internaționale cărora le-am
acordat Înaltul Patronaj, constituie o oportunitate fără egal pentru reafirmarea României
drept un spațiu al consacrării artistice.
Doamnelor și domnilor,
Celebrăm cultura de ziua nașterii Luceafărului poeziei românești și pentru faptul că
limba română a constituit, începând cu Veacul Luminilor, argumentul și temelia aspirației
noastre la unitate națională și la progres social.
Înainte de a fi concretizarea unei viziuni politice și de a se materializa ca rezultat al
angajamentului popular, unitatea națională s-a înfăptuit prin limba română.
Pentru carte și limbă au trudit și s-au jertfit dascăli, istorici, poeți și scriitori români, dar,
fapt remarcabil, chiar și cărturari de alte etnii.
Academia Română, acummai bine de 150 de ani, și-a asumat un rol fundamental în acest
proces de cultivare a limbii, în care rămâne și astăzi principalul responsabil.
În ultimii ani, din păcate, România se distinge prin cea mai redusă rată europeană de
(continuare in pagina 20)
Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a susținut marți, 15 ianuarie a.c.,
la Ateneul Român, o alocuțiune în cadrul sesiunii festive a Academiei Române
dedicate Zilei Culturii Naționale.
Vă prezentăm în continuare textul alocuțiunii:




