Romanian Times | Iunie 2019

15 / 24

ROMANIANTIMES
Interviu 15
TIBERIU DIANU, autor de cărţi şi multiple articole de drept, politică și societăţi postcomuniste, locuieşte şi îşi desfăşoară activitatea în
Washington, DC şi poate fi urmărit pe MEDIUM. @tdianu
Laura Bretan s-a născut în 2002 la Chicago, Illinois. Părinţii ei sunt români originari din
Transilvania (mama - din Hunedoara, tatăl – din Maramureş). Soprana cu voce de excepţie
are participări multiple la emisiuni de televiziune şi festivaluri internaţionale de prestigiu,
precumAmerica’s Got Talent 2016.
La 17 octombrie 2018 Laura a participat la Gala “100 pentru Centenar”, organizată de
Ambasada României în Statele Unite ale Americii de la Washington, DC, ocazie cu care
i-am solicitat un scurt interviu.
Mai recent, ea a fost finalistă la Selecţia Naţională din România pentru Eurovision 2019.
1. Laura, aveţi un nume greu pentru lumea muzicală din România. Nicolae Bretan a
fost un compozitor român celebru. Sunteţi cumva înrudită cu el?
(Surprinsă)Ah, nu, chiar nu ştiu.
2. Este un compozitor (şi bariton) celebru, care e născut înTransilvania.
Da, da, am auzit despre el, dar nu ştiu dacă…
3. Oricum, continuaţi numele cu strălucire.
(Râde) Eh…
4.Sătrecemlaurmătoareaîntrebare.Înanul2016,lanumai14ani,aţifostcâştigătoarea
celei de a Şasea Ediţii a spectacolului “România are talent” şi aţi fost a şasea finalistă a
Ediţiei a unsprezecea a spectacolului “America’s Got Talent”.
Da.
5. De la cine aţi moştenit acest extraordinar talent muzical pe care îl aveţi?
Privighetoarea transilvană din Chicago: Interviu cu Laura Bretan
de Tiberiu Dianu
Eu cred că este un dar de laDumnezeu de Sus. Eu cred
că asta [vocea – nota autorului] nu se poate da (aşa a zis
mama) şi mă bucur foarte mult de ea şi sper să fac pe
cei din jurul meu să fie bucuroşi prin muzica mea.
6.Aţi fost criticată de unii pentru îndemnul adresat
românilor de a participa şi a răspunde cu „DA” la
Referendumul din octombrie 2018 din România
privind căsătoria şi familia tradiţională. Cum le
răspundeţi criticilor dumneavoastră?
(Puţin surprinsă) Fie de bine, fie de rău, criticii o să fie
oricum.
7. Pentru admiratorii dumneavoastră, care sunt următoarele dumneavoastră
proiecte?Aveţi în lucru CD-uri sau concerte?
Da, pregătim acuma un album şi aş vrea să am un turneu.
8. Un turneu în Statele Unite, în alte ţări?
Eu aş vrea şi în România, şi în State.
9. În final, care este mesajul dumnea-voastră pentru comunitatea româno-
americană?
Vă mulţumesc mult, din tot sufletul meu, pentru susţinerea dumneavoastră. Şi pentru că
m-aţi primit cu aşa căldură şi frumuseţe. Şi chiar mă simt foarte iubită şi vă mulţumesc!
10.Aşa este. Vă mulţumim şi noi foarte mult.
Mulţumim. God Bless!
Natalia-Elena Intotero s-a născut în 1976 la
Brad, judeţul Hunedoara (România). Este
absolventă a universităţilor din Timişoara
(2002) şi Bucureşti (2006). A fost deputat
în Parlamentul României (în 2012-2016 şi
2016-2020), secretar de stat la Ministerul
Afacerilor Externe (în 2009 şi 2012) şi
ministru la Ministerul pentru Românii de
Pretutindeni, înfiinţat în ianuarie 2017 (în
2018-2019).
În 2018 a participat la Gala “100 pentru
Centenar”, organizată de Ambasada
României în Statele Unite ale Americii de
la Washington, DC, ocazie cu care i-am
solicitat un scurt interviu.
În 2019 a fost şi candidată pentru
Parlamentul European.
1.DoamnaMinistru, careeste scopul vizitei
dumneavoastră în Statele Unite acum şi cu
cine urmează să vă întâlniţi?
În primul rând, este omare emoţie şi omare
bucurie ori de câte ori am posibilitatea să
întâlnesc românii noştri de pretutindeni,
oameni cinstiţi, oameni harnici, oameni
extraordinari.
De această dată, sunt în Statele Unite
pentru a premia 10 români din cadrul celor
100 de români de success din cele mai mari
Un arc peste ocean: Interviu cu Natalia-Elena Intotero
de Tiberiu Dianu
10 comunităţi cu prilejul Anului Centenar
[2018 - nota autorului].
Desigur, nu a fost o muncă uşoară în a
selecta 10 români de success dintre atâţia
mulţi români de succes de aici, din Statele
Unite. Pe această cale vreau să mulţumesc
Domnului Ambasador [George-Cristian
Maior - n.a.], echipei din cadrul misiunii
diplomatice, dar şi colegilor din cadrul
consulatelor generale pentru toată munca
depusă în selecţia românilor noştri valoroşi.
2. Ce proiecte proprii derulează ministerul
şi care este stadiul proiectelor destinate
românilor de peste hotare?
Derulăm foarte multe proiecte, între care
aş aminti câteva, şi m-aş bucura ca în
următorul an, pentru că sunt proiecte care
au continuitate, să avemparticipanţi români
şi din Statele Unite.
În primul rând, mă gândesc la taberele
“ARC”, prin intermediul cărora, pe durata
unei săptămâni de zile copiii - tineri,
studenţi, adolescenţi - pot să vină în ţară
şi să se conecteze mai mult cu ceea ce
înseamnă ţara de origine, dar să şi cunoască
alţi tineri de vârsta lor din întreaga lume.
În acest an [2018 – n.a.] am avut 3.000 de
locuri în tabere la Sulina - Tulcea, Oglinzi
– Neamţ, [Căprioara – n.a.] Hunedoara şi
[Săcelu – n.a.] Gorj. Pentru anul următor
ne propunem creşterea numărului acestor
participanţi. Desigur, aceste tabere se
desfăşoară în lunile iulie şi august ale
fiecărui an.
De asemenea, anul acesta dotăm 100 de
biblioteci pretutindeni în lume cu carte în
limba română. Am primit solicitări şi de
aici, din Statele Unite şi vom onora aceste
solicitări.
În egală măsură, cunoscând importanţa
păstrării identităţii noastre lingvistice şi
ştiindcăaici,înStateleUnite,capretutindeni
în lume, este nevoie de auxiliare didactice,
am demarat un proiect privind achiziţia a
peste 10.000 de auxiliare didactice pentru
studiul în limba română.
Dar, mai precis, pentru Statele Unite am şi
adus de această dată 100 de DVD-uri cu
manuale care, sper eu, să ajungă la toţi cei
interesaţi.
Nu în ultimul rând, în luna noiembrie
[2018 – n.a.] - un proiect de suflet, ca
toate celelalte, de fapt, este aducerea
jurnaliştilor români din diaspora acasă. Ei
vor putea participa la finalul Galei “100
pentru Centenar”, vor putea participa la o
socializare şi la un schimb de experienţă
cu jurnalişti de la Televiziunea Română,
Agerpres, dar şi Radio RomâniaActualităţi
şi, nu în ultimul rând, vor fi alături de mulţi
români prezenţi pe Întâi Decembrie laAlba
Iulia.
Sunt o mică parte a proiectelor noastre, pe
care vi le-am enumerat. Desigur, toţi cei
interesaţi pot să descopere întreaga noastră
activitate accesând site-ul Ministerului
pentru Românii de Pretutindeni.
Şi aş vrea să fac un apel către toţi românii
prin intermediul dumneavoastră. Am
lansat platforma “Muzeului Românilor
de Pretutindeni”. Această platformă este
dedicată tuturor conaţionalilor noştri,
pretutindeni în lume. Desigur, ea poate
fi mai bogată prin contribuţia fiecărui
român.
De aceea, pe toţi cei care pot să ajute la
dezvoltarea acestei platforme, care să
reflecte existenţa românilor de-a lungul
anilor, pretutindeni în lume, îi aşteptăm să
ne transmită materiale în format electronic
pe adresa Ministerului pentru Românii de
Pretutindeni şi le mulţumim anticipat.
3. Ce iniţiative legislative a adus ministerul
pentru sprijinul acordat românilor de
pretutindeni?
În primul rând, modificarea Legii 299
[din 13 noiembrie 2007, republicată
şi actualizată, privind sprijinul acordat
românilor de pretutindeni – n.a.] prin
intermediul căreia vom avea posibilitatea
de a trimite ataşat cu probleme de diasporă
pe lângă misiunile diplomatice.
În egală măsură, vom avea posibilitatea de
a înfiinţaAgenţia pentruDiaspora, aşa cum
există şi Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi”,
în momentul de faţă, în subordinea
ministerului, dar şi crearea cadrului legal
pentru a acorda burse, respectiv stimulente
financiare, pentru acele comunităţi unde
studiul în limba română a început să fie o
dificultate.
4. Există finanţări nerambursabile ale
ministerului şi la cine se referă ele?
Există - finanţările pe care noi le acordăm
mediuluiasociativpedomeniuleducaţional,
cultural, mass-mediei în limba română, dar
şi spiritualitate şi tradiţie, respectiv culte.
5. În final, ce prioritate reprezintă educaţia
pe agenda ministerului dumneavoastră?
Educaţiaesteprincipalanoastrăpreocupare,
şi este principala noastră preocupare pentru
că am primit şi foarte multe solicitări din
partea românilor de pretutindeni.
Practic, prin derularea tuturor proiectelor
educaţionale, ducem mai departe tot ceea
ce avemmai frumos: România şi românii.
6. Vă mulţumesc mult, Doamna Ministru.
Şi eu vă mulţumesc.