Romanian Times | Septembrie 2019

13 / 24

ROMANIANTIMES
Se ia o țară medie sau mică și se cumpără pe bucăți. Întâi combinatele, apoi fabricile,
apoi pământul. Sau întâi pământul. E cel mai ieftin și uneori poți să îl iei definitiv, dacă
nu, e bine și pe nouăzeci și nouă de ani.Apoi treci la păduri, la sare, la ape, la cărbune și
la grâu. Apoi îi cumperi oamenii. Apoi, înainte, în timpul, nu are importanță, important
e să alegi oamenii cei mai ieftini. Dacă nu poți evita, merge și unul, doi, mai scumpi,
dar să fie lacomi și lipsiți de scrupule. Nu e nevoie să fie inteligenți, e necesar să aibă
viclenia aceea de viezure care știe să supraviețuiască în orice groapă, oricât ar fi ea de
adâncă, oricât ar fi ea de plină de noroi. Conform Dicționarului explicativ al limbii
române, viezurele este un “mamifer carnivor mic cu trupul greoi, acoperit cu peri lungi
și aspri de culoare cenușie, cu două dungi negre, cu picioarele scurte, cu capul lunguieț,
având un fel de rât asemănător cu al porcului”, mamifer pe care s-ar putea să îl insult
în momentul de față, cu comparația mea, dar a trebuit să aleg viezurele, pentru că e
carnivor. Apoi, după ce ai cumpărat toți acei oameni, îi faci liderii unui partid politic,
pe care îl finanțezi.
În secolul XXI, ca să desființezi o țară, nu trebuie să mai intri cu tancurile și cu armata
convențională. Ia mai mult timp, costă mai mulți bani și atrage atenția. E suficient să
cumperi vreo douăzeci de oameni la vârf, mercenarii de carieră, cei pentru care familia
lor și prietenii lor sunt mai importanți decât orice pe lumea asta. Cei lacomi și goi pe
dinăuntru, cei pentru care numai imaginea contează și care nu au o limită superioară
la numărul de cadavre pe care pot calca. Cei care nu se satură niciodată, pentru care
biserica e doar un paravan, iar oamenii buni sunt demni de luat în batjocură pentru
generozitatea și dezinteresul lor.
***
Anca MIZUMSCHI - fragmente din romanul Țara mea suspendată
Cum se desființează o țară
Apoi cumperi vreo câteva sute sau câteva mii
de conturi de social media și îi influențezi
alegerile, din patru în patru ani. Saumai bine în
fiecare zi, alegerile astea se pregătesc din timp.
Cel mai important lucru și câteodată și cel
mai greu este să îi alungi valorile umane.
Să i le alungi, umilești, strivești, extenuezi,
sufoci. În principiu, umilința este unealta cea
mai eficentă, dar orice mijloc e bun, atâta
timp cât dispar. Asta cu valorile ia ceva timp,
pentru că pământul ăsta se tot încăpățânează
să nască valori, dar până la urmă se răresc
și ele. Copiii lor se nasc în altă parte și
îmbogățesc alte culturi și alte economii, iar
cei care rămân acasă îmbătrânesc cu pensii mizere și se sting resemnați.
Ca să desființezi o țară nu trebuie decât să urmezi un proces simplu. Dacă nimeni nu
se opune, în câteva decenii, în foarte puține decenii, o mică populație din sud-estul
Europei, o mână de oameni, câteva milioane probabil, vor vorbi un dialect aproape mort
și își vor aminti ca prin vis de România.
(continuare in pagina 20)
Societatea civilă şi democraţia locală în România: Interviu cu Nicolae Raţiu
de Tiberiu Dianu
Nicolae Rațiu s-a născut pe 7 mai 1948 în
Davos, Elveția. Este cel mai tânăr dintre
cei doi fii ai fostului politician român Ion
Rațiu. Studiază la ColegiulMarlborough din
Marlborough,Wiltshire,Anglia, lamai puțin
de 80 km de Londra (1965) și la Colegiul
maritimde la StateUniversity dinNewYork
(licenţă în transport maritim și economie,
1971).
Domnul Rațiu este director al companiei
RegentHousePropertiesLtd. (din1971până
în prezent), care face investiții și dezvoltare
imobiliară în Marea Britanie și România,
precum și președinte al Școlii de Afaceri
Pilkington Rațiu (din 2012 până în prezent)
din București, România.
Este, de asemenea, președinte al Fundației
de caritate a familiei Rațiu, președinte al
CentruluipentrudemocrațieRațiușiconsilier
principal al grupului de companii Bellerive
din Marea Britanie, Franța și România, cu
un portofoliu important în dezvoltarea și
investițiile imobiliare.
Ca om de afaceri și filantrop, domnul Rațiu
este,deasemenea,administratoralmaimultor
alte organizații de caritate din România și
Marea Britanie, printre care Centrul Cultural
Român din Londra, Pro Patrimonio (The
National Trust of Romania), ADEPT și The
Relief Fund pentru România.
DomnulRațiu locuiește înprezent laLondra,
înMarea Britanie.
L-am cunoscut pe Nicolae Rațiu la 17
noiembrie 2018, la Ambasada României
la Washington, DC, în cadrul unei gala-
simpozion despre probleme de politică,
securitate,managementșicultură,eveniment
sponsorizat de ALIANȚA (Alianța - The
Alliance Fundația Prietenilor Alianței
Româno-Americane).
gala/gala-2018/
Cu acea ocazie, domnul Rațiu a fost amabil
să îmi acorde un scurt interviu.
1. Domnule Rațiu, România urmează să
încheie Anul Centenarului din 2018 de la
Marea Unire din 1918. Cum caracterizaţi
anul 2018 pentru România și români?
Ei bine, este anul marii sărbători, aceasta este
sărbătoarea unității care a avut loc acum o
sută de ani. Presupun că există o unitate între
români, astăzi, dar există, ca și în mai multe
părți ale lumii, o polarizare a oamenilor.
Există cei care susțin guvernul actual și sunt
cei care se îndreaptă împotriva actualului
guvern. Adică, este un... nu există ceva mai
apropiat... ceva de centru în acest moment,
din păcate. Și vedem acelaşi lucu şi în SUA,
vedemacelaşi lucru şi înMareaBritanie, şi în
Franța sau în Italia, acest fenomen s-a extins
peste tot...Asta nu va fi în România, dar este
o perioadă dificilă și nu sunt deloc sigur cât
timp va dura. Dar, între timp, desigur, putem
sărbători o sută de ani de la creareaRomâniei
Mari.
2. Vă mulțumesc mult. Cum caracterizaţi, pe
scurt, relațiile anglo-americane cu România
în timpul administrațiilor actuale, Iohannis,
May, Trump, știți, cu valul naționalismului,
Brexit-ul, imigrația și alte fenomene?
Cred că... Se pare că relațiile dintre SUA și
România sunt, la nivel prezidențial, la un
nivel înalt, sunt foarte bune. De asemenea,
din punct de vedere al securității, de
cooperare în cadrul NATO, relațiile dintre
România și SUA probabil că nu ar putea fi
mai bune. Există o înțelegere actuală, există
un respect reciproc legat de rolurile dificile
ale acestor națiuni și cred că, în special, SUA
respectă România și legătura cu România.
Faptul că ea, România, este în NATO, este
în beneficiul NATO, în beneficiul SUA.
Și, pe de altă parte, cred că românii sunt
acolo, statistic. Aproximativ optzeci la
sută dintre români, atunci când li se pune
întrebarea „Care este cel mai bun aliat al
vostru?”, răspunsul este „SUA”. De aceea
cred că relațiile sunt bune. Relațiile dintre
Marea Britanie și România sunt destul de
silenţioase, deoarece Marea Britanie s-a
distanţat atât de mult cu acest argument al
Brexit-ului. Nu mai este suficient timp ca să
se gândească şi la altceva. Patrioții de acolo
nuscriualtcevadecât peacest nuu
știu ce este bine și favorabil pentruRomânia.
Nu văd că Brexit-ul este bun pentru Marea
Britanie sau bun pentru România. Și nu va
fi bine nici pentru românii care locuiesc în
Marea Britanie pentru că există persoane
acolo într-o situație destul de precară pentru
viitorul lor. Ele nu știu cu adevărat care le
sunt drepturile, încă nu e clar, și cât timp pot
rămâne acolo. Și, ca studenți, cum își pot
finaliza studiile. Dacă există atât de multe
situaţii neclare, acest lucru s-a făcut doar
dintr-o prostie.
3. Cu ce provocări se va confrunta
România în viitorul apropiat, în opinia
dumneavoastră?
Guvernul român a fost criticat recent cu
duritate şi se iau voturi împotriva lui în
Parlamentul European cu omaremajoritate,
sancționându-se acțiunile pe care acesta
le-a întreprins în domeniile justiției și a
statului de drept, care au demontat atât de
mult separarea puterilor și independenței
sistemului judiciar. Și acest lucru se referă
la o scădere mare de încredere în România,
probabil în restul UE, în Statele Unite şi la
alți parteneri comerciali, întrucât pentru a
face afaceri în România trebuie să se aibă
protecția unei legi independente. Acum,
impresia și acea realitate, care sunt create
de către partidele de la guvernare, elimină
tocmai această siguranţă. Prin urmare, nu
este surprinzător că a existat o scădere în
ultimele opt sau nouă luni. Este o scădere
a investițiilor în domeniul extern, există o
anumită stare de neliniște în România că
poate veni nu o criză, ci o criză foarte mare.
Iar celelaltemăsuri recente luate de guvernul
român pentru a crește drastic salariul minim,
eu nu le văd decât ca o distrugere totală a
avantajului, a avantajului comercial pe care
România l-a avut în tranzacțiile sale cu
alte națiuni. De fapt, în industrie, acțiunile
întreprinse de guvernul român vor decima
o mulțime de fabrici industriale, iar oamenii
vor fi concediaţi, fabricile se vor închide,
iar oamenii vor fi scoși de la locurile lor de
muncă. Deci, teoretic, ei au un salariuminim
mai mare, dar nu mai au serviciu.
4. În concluzie, domnule Rațiu, puteți
împărtăși câteva dintre proiectele de viitor
ale Fundației Rațiu?