Romanian Times | Octombrie 2018

9 / 24

ROMANIANTIMES
Cultură 9
Prezența lui Horia Bernea
de Andrei PLEȘU
De Ziua Sfintei Cruci, Horia Bernea ar fi
împlinit 80 de ani. E omul a cărui absență
mă afectează adînc, pentru că acoperea
întregul spectru al nevoilor mele sufletești
și intelectuale: era un mare artist, era un
interlocutor temeinic și viu pe multiple
domenii, de la pictură la religie, de
la etnografie la filozofie, de la cultura
occidentală la unicitatea bizantină. Putea fi
radical în opinii, dar și plin de umor, putea
fi harnic și devotat proiectelor sale, dar
putea fi și un minunat partener de răgaz și
convivialitate. Mi-e dor de el mereu și mi-e
greu să compun, la o aniversare ca aceasta,
texte solemn comemorative, însăilări
previzibile, chiar dacă perfect autentice.
Aleg, de aceea, să-l sărbătoresc oferind
cititorului cîteva citate dintre cele rămase
de pe urma însemnărilor sale de lucru la
Muzeul Țăranului Român sau de pe urma
bogatei sale oralități. Iată-le:
● Lumea e bună prin scop, frumoasă ca
facere, complexă prin viețuire și spirituală
prin materialitate.
● Am ajuns, în consecinţă, să definesc în
ultimăanalizăculturacapeojustăraportare
la materie… Arta – ca pe o judicioasă şi
adecvată raportare la scopul propus prin
intermediul materiei. Nici o perioadă
deplină a istoriei spiritului nu a fost posibilă
fără o justă exprimare în planul materiei.
Proasta raportare la materie reprezintă
de obicei decadenţă, superficialitate,
uscăciune… (într un asemenea context,
Horia invoca, întotdeauna, sensul fondator
al „Întrupării“ în universul creștin, n.m.,
A.P.)
● Românul actual funcţionează pe două
poziţii extreme, ori un profund dispreţ
pentru ceea ce însemnăm, ori o infatuare
nejustificată pentru merite iluzorii care
intră mai curînd în categoria defectelor.
● Ce înseamnă cu adevărat major şi minor?
Este un obiect de serie minor? Este un
obiect de excepţie/unicat major? Nu! Un
obiect ciudat sauneobişnuit estemajor?Nu!
Un obiect util, prin faptul că e extrem de
obişnuit, e minor? Nu! Dă mica răspîndire
un sens important unui lucru? Nu!
● Cîndva, am încercat să cumpărăm o
fereastră, un fragment de casă veche care
fusese desfăcută şi stivuită într-o latură
a curţii. „Cît ceri pe ea?“ l-am întrebat pe
stăpînul casei. „Nu cer nimic.“ Dacă vă
trebuie, puteţi s-o luaţi. Dar nevasta lui
a intervenit şi a zis nu. La toată insistenţa
noastră a dat cu încăpăţînare acelaşi
răspuns. „Nu!“ Într-un tîrziu a adăugat:
„Cum să vă dau fereastra? Toată viaţa am
privit lumea prin ea.“
●(Despre tema crucii, constitutivă pentru
discursul expozițional gîndit de Horia
Bernea la Muzeul Țăranului Român, n.m.,
A.P.) O clasificare: 1. Crucea conţinută,
implicată în sensul profund al obiectului.
2. a) Crucea ca semn benefic, „semnul
crucii“ – pe pîine, la intersecţii, marcaj şi
semn de pomenire, pe poartă, fîntînă, grajd
etc. b) Crucea ornament – combinaţie de
element ritual şi ornamentaţie sau croi. 3.
Crucea rezultat al funcţiei şi eficienţei unui
obiect: arhitectură, unelte, instrumente,
pîrghii, ţesutul de război, munca cîmpului.
4. Crucea pe plante, animale (măgar) sau în
anatomia omului – „o cruce de om“. 5. Sus-
jos, dreapta-stînga, punctele cardinale… 6.
Crucea e frumoasă prin ea însăşi. 7. Crucea
care nu se vede, lucrurile construite, figurile
geometrice legate de cruce. Crucea e un
semn primordial, premerge semnul christic
şi supravieţuieşte oricărei încercări.
● E cineva care nu-i sigur de enormul
dezastru provocat de comunism? E
cineva care crede că spiritul e o formă mai
„subţire“ a materiei? E cineva care crede
că toţi oamenii sînt dotaţi în mod egal? E
cineva care-l dispreţuieşte pe cel mai slab
decît el? E cineva care dispreţuieşte pe cel
mai deştept decît el? Toţi aceştia nu au ce
căuta în muzeu.
● În sat există mai mult sensul de bun şi rău
decît cele de frumos, urît, folositor.
● Civilizaţia ţărănească nu cunoaşte lupta
pentru autodepăşire. Este o calmă şi bună
exprimare a bucuriei de a exista.
● O muzeografie organică urmăreşte
rînduiala, nu ordinea.
● Un cîntec de privighetoare, un scîrţîit
de osie, un claxon… Cred că „substanţa
preţioasă“ a obiectului tradiţional e mai
puţin legată de „natural“ şi mai mult de
„organic“!
●Anu-ţi cunoaşte limitele, chiar la cei mai
buni oameni, e un lucru extrem de nociv.
Cele de mai sus constituie o selecție
rapidă, restrictivă și mai mult sau mai
puțin întîmplătoare din ampla moștenire de
ziceri și reflecții ale lui Horia Bernea. Am
răsfoit colecția, animat nu de vreo exigență
sistematică, ci doar de dorința – acum de
neîmplinit – de a-l îmbrățișa, de ziua lui,
pe autor. Un fel de transmundan „La mulți
ani!“
27.09.2018
1. Restabilirea valorilor
Inaugurarea administrației Trump la 20 ianuarie 2017 a
marcat apariția și funcționarea unor principii și credințe
(nu sloganuri politice) complet diferite de cele aplicate
de administrațiile anterioare (atât cele republicane, cât și
cele democrate), precum: “Să facem America mare din
nou”, “America în primul rând”, precum și “Asanarea
mlaştinii”.
Recent, deputatul republican Paul Ryan, care nu este
un admirator al preşedintelui Trump, a decis să nu îşi
mai prelungească mandatul începând cu luna noiembrie
2018 și să renunțe la ciocănelul de președinte al Camerei
Reprezentanților din Congresul SUA. https://www.
html
Pe termen scurt, rămâne de văzut cât de mult va afecta
acest lucru controlul deţinut de republicani în Congresul
SUA. Conformalgoritmului politic tradițional, democrații
sunt pregătiți să preia puterea. Şi totuşi, nimic din timpul
erei Trump nu pare să semene cu ceea ce s-a întâmplat în
trecut.
Pe termen lung, aceasta ar trebui să fie o perioadă de
reflecție și un punct de răscruce pentru clarificarea
doctrinară a Partidului Republican, ca deţinător veritabil
al valorilor conservatoare americane.
De fapt, momentul pentru restabilirea valorilor mișcării
conservatoare americane în ansamblul ei a sosit deja.
Mişcarea conservatoare americană şi noile sale postulate
de Tiberiu DIANU
2. Situațiile-premisă
A venit timpul ca toate fracțiunile conservatoare
(naționaliști, tradiționaliști, populiști și moderați) să
se susţină reciproc și să pună în practică un nou set de
postulate, bazat pe următoarele situații-premisă:
(1) Dreapta crede într-o autoritate supremă, Dumnezeu,
care este diferită de sinele uman.
(2) Stânga consideră că autoritatea supremă este sinele
uman.
(3) Dreapta crede în adevărul universal, care este absolut şi
mai presus decât adevărul personal, care este relativ.
(4) Stânga crede că adevărul personal este mai puternic
pentru că este concret, în timp ce adevărul universal este
inaplicabil deoarece este prea abstract.
(5) Dreapta crede într-un set predeterminat de valori
morale superioare, care sunt constante și perpetui și, prin
urmare, eterne de-a lungul timpului.
(6) Stânga crede într-un set variabil de valori individuale
sau de grup, care sunt variabile și temporare de-a lungul
timpului.
3. Un nou set de postulate
Ultima jumătate a secolului douăzeci a reflectat o atitudine
constantă de justificare din partea dreptei, prin raportarea
valorilor ei la cele ale stângii. Această atitudine trebuie să
înceteze.
În consecință, dreapta ar trebui să renunțe la poziția de a-și
justifica atitudinile și valorile prin raportarea constantă
la setul de valori ale Stângii. Dreapta ar trebui să adopte
următorul set nou de postulate:
(1) Stânga nu crede cu adevărat în Dumnezeu.
(2) Dacă stânga nu crede în Dumnezeu, validitatea
conceptelor ei concrete de “bine” și “rău” va fi variabilă
în esență, limitată la indivizi și grupuri de oameni, și
temporară.
(3) Stânga promovează propriile ei concepte de “bine” și
“rău”, dar, deoarece ele nu emană de la Dumnezeu, trebuie
ignorate și/sau combătute.
(4) Dreapta promovează conceptele de “bine” și “rău”, care
emană de la Dumnezeu.
(5) Dacă dreapta promovează conceptele lui Dumnezeu
despre “bine” și “rău”, ele vor fi absolute în esență,
aplicabile tuturor și perene în timp.
(6) Prin urmare, conceptele de “bine” și “rău” ale dreptei
sunt mai puternice și se opun conceptelor de “bine” și “rău”
ale stângii.
4. Noile porunci
În consecință, dreapta trebuie să transforme noul set de
postulate în noi porunci și să le aplice în consecință.
Noile porunci trebuie să acționeze ca elemente de
reîmprospătare a poruncilor biblice. Poruncile biblice au
fost ignorate și nu au fost aplicate complet pentru lungi
perioade de timp. Prin urmare, ele riscă să se transforme în
afirmaţii pur teoretice și, în consecinţă, să fie ignorate.
Este de datoria dreptei, mai ales în anii următori, să
revigoreze și să aplice în mod consecvent noile porunci ce
decurg din noul set de postulate.
NOTĂ–Dreptul de reproducere a articolului, în varianta engleză
în original şi varianta română în traducere, aparţine autorului şi
este folosit cu permisiunea acestuia.
Variante ale articolului au fost publicate anterior de revistele
CARIBBEAN NEWS NOW!
com/2017/01/04/commentary-a-new-set-of-postulates-for-
the-american-conservative-movement/, INTELLECTUAL
CONSERVATIVE
tiberiu-dianu-a-new-set-of-postulates-for-the-conservative-
movement/, MARIANAS VARIETY
cnmi/cnmi-news/editorials/103723-right-direction-resetting-the-
values-for-the-american-conservative-movement, şi MEDIUM
tdianu/a-new-set-of-postulates-for-
conservatives-d5479bb36b5a.