Romanian Times | Februarie 2019

9 / 24

ROMANIANTIMES
Cultură 9
Vivere pericolosamente
de Andrei PLEȘU
Avem numai probleme mari: bugetul,
președinția Consiliului UE, „taxa pe
lăcomie“, subversiunilepesediste împotriva
lui Dragnea, școlile fără closete, spitalele cu
gîndaci, „statul paralel“ și cîte și mai cîte…
Dar viața zilnică, subzistența măruntă a
cetățeanului implică și probleme care,
fără să fie mici, par secundare în raport cu
„politica mare“. În ultima vreme, am avut
ocazia să constat, pe pielea mea, că trăim
periculos, la un nivel care, „de foarte sus,
din polul plus“, pare minor, dar care poate
avea costuri enorme.
Stai, de pildă, seara, obosit, într-un fotoliu.
Brusc, sestinge lumina.Dupăoscurtăpauză
de perplexitate, te gîndești să suni, pentru
lămurire, laENEL. Suni și intri pe lungimea
de undă a unui robot, care te tratează cu un
interminabil discurs. Mai întîi, îți explică ce
tastă trebuie să apeși, în funcție de problema
pe care o ai (detalii tehnice, deranjamente,
informații curente etc.) și de sectorul în care
locuiești. După care ești anunțat că apelul
tău va fi înregistrat și că, dacă ai obiecțiuni,
beneficiezi de o sumedenie de „drepturi“, a
căror listă îți este recitată scrupulos, deși e
limpede că n-ai cum s-o ții minte. La sfîrșit,
se aude însă și un mesaj încurajator: „Vă
rugăm să așteptați!Apelul dvs. va fi preluat
în cîteva momente.“ De-aici înainte e
chestie de noroc. În cazul meu, cele „cîteva
momente“ au durat cca 20 de minute. După
care o voce plauzibilă mi-a explicat că, pe
strada mea, se fac reparații. „Și nu puteați
anunța dinainte?“ „Nu, a fost o neregulă
accidentală.“ Aflu, apoi, că lumina se va
reaprinde camdupă patru ore. Ce-i de făcut?
Pana de curent nu înseamnă doar întuneric.
Înseamnă și blocarea computerului, a
frigiderului, a instalației de încălzire. Dacă
în casă există și copiimici, ale căror tabieturi
de seară se suspendă brusc, pe termen
incert, sau dacă ai de expediat urgent textul
unui articol pentru ziua imediat următoare,
episodul beznei devine neliniștitor. Dar
iată că, după vreo 20 de minute, lumina se
recuplează pe neașteptate. Să fie o simplă
bîlbîială de parcurs? Un test tehnic? Cît va
dura? Stai ceva vreme cu sufletul la gură și,
slavă Domnului, becurile rămîn aprinse…
Din nefericire, a doua zi, cam la aceeași
oră, curentul se întrerupe din nou. Urmează
același scenariu. „Păi, n-ați reparat ieri?“
„Ba da, dar a apărut un nou incident!“ Te
simți, inevitabil, la mîna norocului. Te
aștepți la orice, în timp ce felurite voci
calme mimează „normalitatea“. „Asta-i
situația!“
Mi se va spune că, procedural vorbind,
n-am de ce să mă plîng. Robotul care
răspunde atîtor solicitări are „obiceiurile“
lui electronice, de neocolit. Nu știu, nu mă
pricep. Dar mă gîndesc că or fi existînd
specialiști care să simplifice eficient, să
modeleze funcțional dialogul cu clienții,
așa încît informația cerută în situații de
criză să ajungă prompt și explicit la urechea
petentului (plătitor…). Altfel, e ca și cum,
în plin preinfarct, ai suna la Salvare și, pînă
să strigi după ajutor, ți s-ar ține o sobră
conferință despre obligații, drepturi și jocuri
de taste pe mobilul pe care de-abia îl mai ții
în mînă. „Apelul dvs. va fi preluat în cîteva
momente. Dacă nu, reluăm legătura de la
centrala Sfîntului Petru…“
Dincolo însă de proceduri, există, la ENEL,
și o problemă de fond. Ammai semnalat și
altă dată proasta administrare a sistemului.
Senzația de nesiguranță, de arbitrar tehnic,
de ineficiență instituțională e fapt de
experiențăcurentăpentru toți „beneficiarii“.
Dar nimeni nu pare să ia în serios această
periculoasă disfuncție.
Alt caz. Răcești, faci o viroză, trebuie
să te tratezi. Intri în prima farmacie și
ceri lucruri curente, banale în asemenea
situații: vitamina C, aspirină, ACC 600.
„N-avem!“ „Cum n-aveți? Unii au chiar
în casă o trusă de prim-ajutor cu astfel de
(f)leacuri familiare, iar dvs. nu le aveți în
farmacie?! Și asta cînd se vorbește zilnic
de amenințarea unei epidemii de gripă?“
„Păi, nu e vina noastră!“ „Dar a cui?“ „A
depozitului.“ Ce să înțeleg? Că persoana în
halat alb de la tejghea numai e farmacist, ci
un simplu vînzător, dependent de livrările
„de la centru“? Nu e obligația instituției
să-și asigure, mai ales în perioade de
criză sanitară, necesarul de medicamente
esențiale? Căci nu e vorba de cine știe ce
produse exotice, importate cu sacrificii de
pe costisitoarea piață planetară. E vorba
de mărfuri „strămoșești“, de populara
aspirină sau de cuviincioasa vitamină C.
E drept, nu pot risca generalizări nihiliste.
Trebuie să semnalez, pentru contrast, și
farmacii decente, de unde am reușit să-mi
procur, în regim de urgență, cele necesare
(deși bănuiesc că sînt arondate aceluiași
„depozit“…). Mi se pare normal să le
semnalez: farmaciile Help Net și Catena.
După cummi se pare normal să mulțumesc
acelor farmaciști care înțeleg prompt ce
probleme ai, te sfătuiesc profesionist și sînt
preocupați să-și aprovizioneze, responsabil,
propriul „depozit“, chiar dacă nu le
merge computerul… Ultima apariție de o
asemenea croială mi-a fost scoasă în cale
de șansă, la o farmacie Catena de pe Calea
Moșilor (nr. 288): e vorba despre doamna
Simona Arvinte, un specialist riguros, un
interlocutor cordial, o prezență liniștitoare.
Vreau să sper că nu e un caz izolat…
Curent electric, medicamente – în mod
normal, „materie primă“ pentru viața
cotidiană. Dar cum e cu o substanță
„elementară“, cum e apa, greu de evacuat
din metabolismul uman? Ei bine, unii
clienți se plîng că, la robinet, curge un lichid
maroniu și urîtmirositor, darApaNova zice
că e alarmă falsă. Cine să tranșeze lucrurile,
dacă nu guvernul, respectiv Ministerul
Sănătății? Ce zice doamna ministru? Că
e mai bine să nu bem apă de la robinet.
Dar că nu e vorba de o „interdicție“, ci
de o „recomandare“. Oricum, însă, nu e
grav să bem, dar cu adevărat periculos e să
ne spălăm cu ceea ce avem voie să bem.
Înțelegeți ceva?
Eu, unul, din toate astea – și din multe
altele – înțeleg strict că trăim periculos,
după bunul plac al sorții. Și că, vorba dlui
Noica, apocalipsa nu va fi „monumentală“,
cumari catastrofe cosmice, ci se va produce
prin dispariția bruscă a „subînțelesurilor“.
Într-o bună zi, ne vom trezi, de pildă, fără
apă. Pe acest fundal, chestia cu președinția
Consiliului UE sau cu șmecheriile lui
Dragnea nu vi se par simple copilării sau
primejdioase strategii de camuflaj?
07.02.2019
Sondaj INSCOP: NATO și Uniunea Europeană, pe primele locuri
în topul încrederii românilor
NATO și Uniunea Europeană se află pe primele două
poziții în topul încrederii românilor în instituțiile
internaționale, cu un capital de încredere ce se
situează la 49.9%, respectiv 47.8%, arată un sondaj
INSCOPrealizat în perioada 21 ianuarie – 5 februarie
2019, la comanda Fundației KonradAdenauer.
Parlamentul European beneficiază de un capital de
încredere de 44.7%, în timp ce Comisia Europeană
este cotată cu 43.8% încredere multă şi foarte multă.
Încrederea în instituțiile interne
Potrivit aceluiași sondaj, Armata continuă să fie
instituţia internă în care românii au cel mai ridicat
nivel de încredere, 64.1% declarând că au încredere
mare şi foarte mare în această instituţie (66.7%
declarau acelaşi lucru în sondajul de opinie din luna
noiembrie 2018).
Parlamentul European
dă undă verde
Acordului de liber schimb
dintre UE şi Singapore
Parlamentul European a aprobat acordurile de
liber schimb şi de protecţie a investiţiilor dintre
Uniune si Singapore, servind drept model pentru
acorduri ulterioare între UE şi tarile din sud-estul
Asiei.
Acordul de liber schimb, aprobat de plenul
de la Strasbourg cu 425 de voturi ”pentru”,
186 ”împotrivă” şi 41 de abţineri, va elimina
toate tarifele între cele două părţi pe parcursul
următorilor cinci ani.
Acordul va oferi posibilitatea de liber schimb în
domeniul serviciilor, inclusiv pe piaţa de retail
bancar, va proteja produse unice europene,
printre care şi vinurile româneşti (acoperite de
indicaţiile geografice protejate) şi va deschide
piaţa de achiziţii din Singapore companiilor
europene.
Documentul include şi oconsolidare adrepturilor
muncii şi de protecţie a mediului.
Fiindprimul acordde liber schimbbilateral dintre
UE şi o ţară membră a Asociaţiei Naţiunilor din
Asia de Sud-Est (ASEAN), înţelegerea poate
servi drept model pentru acorduri de schimb
ulterioare între cele două regiuni, într-un context
în care UE nu se mai poate baza pe Statele Unite
ca partener comercial, potrivit rezoluţiei ce
însoţeşte acordul.
Urmează Biserica cu 54.5% (52.8% în noiembrie
2018), Jandarmeria cu 43.5% (49,3% în noiembrie
2018) şi Poliţia cu 41.2%. 39.7% dintre români au
încredere multă şi foarte multă în DNA, în timp
ce 39.1% au încredere multă şi foarte multă în
Preşedinţie (33.7% în noiembrie 2018).
Urmează la egalitate primăria şi BNR, ambele
instituţii fiind cotate cu 34.7%. Un procent egal de
români (31.4%) au încredere multă şi foarte multă
în SRI şi SIE, în timp ce 27.7% dintre respondenţi
declară că au încredere multă şi foarte multă în
presă.
Pe următoarele poziţii se situează Consiliul Judeţean
cu 20,1% încredere multă şi foarte multă, Curtea
Constituţională cu 18.4% (19.9% în noiembrie 2018)
şi Guvernul cu 12.8% (13.7% în noiembrie 2018). La
coada clasamentului încrederii în instituţiile interne se
situează partidele politice, cu 11.8% încredere multă şi
foarte multă (9.1% în noiembrie 2018) şi Parlamentul,
cu 9.8 % încredere multă şi foarte multă.
Sondajul INSCOP Research a fost realizat în
perioada 21 ianuarie – 5 februarie 2019, la comanda
Fundației KonradAdenauer, pe baza unui chestionar
aplicat de operatorii de interviu la domiciliul
respondenţilor. Volumul eșantionului, de tip multi-
stratificat, probabilistic, a fost de 1080 persoane,
reprezentativ pentru populația neinstituționalizată
a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea
maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad
de încredere de 95%. Sursa:
Sursa: