ROMANIANTIMES
Cultură
9
Hazul trece, necazurile rămîn
de Andrei PLEȘU
Se dedică actorilor care s-au alăturat
magistraţilor pentru a amenda derapajul
impus Justiţiei de actuala guvernare. E
frumos să vezi mari actori preluînd rolul
demnităţii civice, în timp ce „elita“ politică
practică teatrul ieftin...
Pe meleagurile noastre, avem o lungă
experienţă a „hazului de necaz“. Cînd
situaţia devine greu respirabilă, ne cuplăm
prompt la undispozitivde bancuri, băşcălie,
„RadioErevan“,umorpemarginaprăpastiei
etc. Ştim că asta nu schimbă nimic, ştim că
hazul nu ne scoate din necaz, dar măcar
supravieţuim omeneşte, cu un amestec
de relativism, resemnare şi speranţă vagă
într-o improbabilă soluţie providenţială.
Uneori, însă, rîsul ne îngheaţă pe buze.
Obosim. Ne-am săturat, după aproape o
jumătate de secol de „socialism ştiinţific“,
„să tot dăm răul la spate“, să pendulăm,
crepuscular, ca pe vremuri, între libertate
sluţită, penurie, minciună, propagandă
triumfalistă, limbaj de lemn, semidoctism,
internaţionalism ideologic şi naţionalism
rudimentar.Aveamdreptul, dupădecembrie
1989,sătrăimoexperienţănouă.Sădepăşim
„rezistenţa prin haz“, pentru a intra în rîndul
lumii, pentru a regăsi elanul construcţiei
responsabile, sobrietatea şi onestitatea
discursului şi o bună dispoziţie firească,
fără conotaţia de „terapie“ divagatorie.
Or, în ciuda acestei legitime nevoi de
normalitate, situaţia în care ne aflăm mi se
pare (şi nu numai mie) descurajantă. Hazul
nu mai are combustie, nu mai are virtuţi
compensatorii. A rămas, pe piaţa socială şi
politică, numai necazul. Nu vreau să spun
că ne-am întors la comunism. Dovada e că
ne putem încă plînge, în presă şi pe stradă,
că mai există încă partide de opoziţie (fie şi
ineficiente), cămai avem încă un preşedinte
ales cu mai multe procente decît partidul
de guvernămînt. Dar, într-un fel, deziluzia
e cu atît mai mare. Pentru că o schimbare
vindecătoare pare, principial, posibilă şi, în
acelaşi timp, de neîmplinit. Ceea ce pare că
s-ar putea – nu se poate! Coaliţia de la vîrf e
impenitentă în mediocritatea sa, electoratul
nu mai ştie încotro, instituţiile esenţiale
ale statului sînt în suspensie, dar nimeni
nu se recunoaşte vinovat, iar tipul uman
care administrează ţara pendulează între
incompetenţă crasă, tupeu suveran, lipsă
acută de educaţie, vocabular de tîrgoveţ şi
amormaximpentru punguţa cumulţi bani...
Totul – împachetat în lozinci patriotice de
telenovelă, grijă ipocrită pentru „popor“ şi
grosolane teorii ale conspiraţiei, menite să
spele Puterea de orice răspundere.
Ultima provocare în acest depresiv peisaj
a fost recenta apariţie publică a dlui Liviu
Dragnea la Reşiţa. Început de campanie.
PreşedintelePSDe,casăzicemaşa,intoxicat
de el însuşi! Ebun, riguros, pornit sămeargă
„pînă la capăt“. Miniştrii numiţi de el sînt
ameţitor de pricepuţi, la Bruxelles obţin
succese epocale, programul de guvernare e
aproape realizat şi ne garantează un viitor de
aur. N-avem autostrăzile, spitalele şi şcolile
promise? Dar astea nu sînt decît calomnii
răspîndite de securişti, masoni, şobolani,
sorosisti, venetici! Dl Dragnea mînuieşte
abil ironia. „Sînt eu rău? Rău că vreau să
curăţ noroiul de la sate? Rău că vreau să
fim demni dinaintea străinilor? Bine, atunci
sînt rău!“ „Nu zic ca n-oi fi şi greşit, dar
orice om greşeşte...“ Iar dacă putem admite
că «mai sînt încă multe de făcut», e clar
de unde vin problemele. De la serviciile
de informaţii specializate în sabotaj, de
la Banca Naţională, de la multinaţionale,
de la ONG-uri, de la „oculta mondială“,
de la Justiţia nereformată, de la Laura
Codruţa Kövesi, de la Băsescu şi – ah! –
de la preşedintele Iohannis, care nu simte
româneşte, care n-a făcut pînă acum nimic,
în afară de ce nu trebuia să facă! Stăpîniţi de
o invidie furioasă (şi finanţată de agenturi),
bombănitorii, nu vor să recunoască
valoarea de marmură a unor politicieni de
mare anvergură. Se leagă ba de studiile
aproximative ale unora, ba de răutăcioase
suspiciunipenale,bademoduldeexprimare
al dnei Dăncilă, hăituită barbar demisogini.
Cumsă nupercepi nobleţea surîzătoare a lui
Şerban Nicolae, spiritul sprinţar al marelui
Iordache, dansul inspirat al lui Daea printre
oiţe şi cormorani, stilul de mare doamnă al
Mariei Grapini, farmecul multifuncţional al
Olguţei, fandările de muschetar nărăvaş ale
lui Liviu Pleşoianu, vioiciunea tenebroasă
a volubilului Codrin Ştefănescu, autoritatea
de senator roman a harnicului legiuitor şi
nelegiuitor Tudorel, umorul cosmic al
lui Bacalbaşa, rigoarea de nedomesticit a
infanteristului Rădulescu-Mitralieră sau
ştaiful de subofiţer al lui Eugen Nicolicea?
Sînteţi orbi? Paralelilor ce sînteţi! Străinilor
de neam! Acoperiţilor!
Unii gazetari (plătiţi, fireşte, de „sistem“)
mă întreabă dacă nu cumva politica
României faţă de Uniunea Europeană
înclină periculos spre modelul unguresc
şi cel polonez. Recunosc, indispus, că
aşa este. Cu o singură mare deosebire:
guvernanţii unguri şi cei polonezi sînt
mult mai inteligenţi, mai şcoliţi, mai abili,
iar nivelul de trai din ţările lor, serviciile
publice, kilometrii de autostradă nu suferă
comparaţie cu starea de la noi. Numai spun
că în mult încercata noastră patrie a început
să miroasă niţeluş şi a regimul Erdogan...
Să ne păstrăm hazul? Dar cum să te
amuzi cînd politicianul numărul unu al
ţării le spune alegătorilor săi că Soros
nu doarme noaptea, obsedat să-l ucidă.
Era, într-o seară, la restaurant, la Hilton,
şi vreo patru inşi năimiţi au dat tîrcoale
mesei lui privindu-l chiorîş. Nu e asta o
formă periculoasă de nevroză? Cum să te
amuzi cînd finanţele ţării sînt date în grija
unui personaj anchetat pentru fraudă (cu
perspectiva unei condamnări de 8 ani)? Şi
cînd Senatul ţării e făcut cadou unui elegant
domn cu fiţe liberale şi gîndire de modistă?
Şi dacă colaborarea cu Soros strică la dosar,
ce facem cuMirel Palada? Şi mai cu seamă
cu Renate Weber? Te pomeneşti că s-au
strecuratpelîngămagnatuliudeo-maghiaro-
american ca să-l fileze şi să-l compromită...
În fine, ar fi multe de spus. Ne-a fost dat
şi să-l auzim pe vigurosul patriot Dragnea
bătîndu-se pentru descentralizare (un
discret salamalîc făcut Ţinutului Secuiesc
sau o simplă gafă retorică?).
Din discursul dlui Dragnea, eu, unul, am
înţeles că PSD-ALDE, deşi sînt la putere,
nu au nici o putere. Puterea e la statul
paralel (Nu-mi cereţi să-l definesc). Mai
constat şi că un prim-ministru numit de
„Daddy“ (dl Tudose) nu dă doi bani pe
„binefăcătorul“ lui. Că marea aliată Firea a
intrat în disidenţă, ca şi mulţi alţii, că Ponta,
nu de mult „fratele“ de front al lui Dragnea,
îl sapă la rădăcină, ca şi Marian Oprişan.
Că laptele de pe piaţă e otrăvit. Am avut un
şef specializat în cizmărie. Ne-am zbătut
ce ne-am zbătut şi acum avem unul care a
îmbrăţişat, în tinereţe, cariera de cîrciumar
comunal. De ce nu? N-avem la Interne o
secretară de şcoală generală din Videle?
Distrează-se cine poate! Eu, unul, nu mă
mai consolez decît cu mîna de „analişti“
care, seară de seară, de ani de zile, îmi fac
injecţii de perspicacitate, înţelepciune şi
echidistanţă...
07.03.2019
/dilemaveche.roSPECIAL: CREDIT BANCARACORDAT PENTRU ROMÂNII DINAFARAGRANIŢELOR
Pentru a veni în sprijinul românilor din afara graniţelor
care doresc să pornească o afacere în România, CEC
Bank a lansat Creditul RO-Patriot CENTENAR,
care se acordă pe maximum 60 de luni, cu o perioada
de graţie de până la 6 luni şi o valoare maximă de
200.000 lei, dar nu mai mult de 70% din valoarea
totală a proiectului de investiţii.
Creditul poate fi garantat prin orice garanţie sau mix
de garanţii agreate de bancă, beneficiind de costuri
foarte avantajoase:
- Dobânda stabilită în funcţie de ROBOR 6M (luni) + 1,6 p.p.;
- Comision de analiză: 0 lei
- Comision de acordare: 0 lei;
- Comision de gestiune: 0,04%, lunar aplicat la soldul creditului;
- Rambursare anticipată: 0%.
Destinaţie: finanţarea proiectelor de investitii şi cheltuieli curente aferente perioadei de
implementare a proiectului pentru cetăţenii români rezidenţi în afara României.
Clienţi eligibili: societăţile (microîntreprinderi, întreprinderi mici şi mijlocii) care:
- Sunt inregistrate conform Legii nr. 31/1990 privind societăţile sau în baza Legii
nr. 1/2005 privind organizarea şi functionarea cooperaţiei sau în baza Ordonanţei de
Urgenţă a Guvernului României nr. 6/2011 pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării
microîntreprinderilor de către întreprinzătorii debutanţi în afaceri;
- Sunt IMM, conform prevederilor art. 2 si ale art. 4 alin. (1) lit. a), b) sau c) din Legea
nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii
(au până la 249 de angajaţi şi realizează o cifră de afaceri anuală netă de pana la 50
milioane euro sau deţin active totale de până la 43 milioane euro, echivalent în lei);
- Au capital social integral privat;
- Sunt înregistrate la Oficiul Registrului Comerţului şi au o vechime de maxim 6 luni
de zile până la data deschiderii contului la CEC Bank;
- Au sediul social/punct de lucru şi îţi desfasoară activitatea pe teritoriul României.
Valoare credit: pana la 70% din valoarea totală a proiectului, dar nu mai mult de
200.000 lei.
Perioada de creditare: min. 6 luni – max. 60 luni, cu o perioada de graţie de max. 6
luni.
Garanţii: orice mix de garanţii dintre cele acceptate de bancă, cu excepţia garanţiilor
emise de fondurile de garantare.
Rambursarea creditului: lunar/trimestrial/semestrial, în funcţie de specificul activităţii
fiecărui client în baza fluxurilor încasărilor curente şi prognozate de către solicitantul
creditului.
Informatii suplimentare pot fi obtinute la numarul de telefon +4 0800 800 848.
Mai multe detalii sunt disponibile accesand:
www.cec.ro/presa/comunicate-de-presa/cec-bank-lanseaza-creditul-ro-patriot-centenar




