"Cercetați toate lucrurile, si păstrați ce este bun!"

Apostolul Pavel


Niveluri de poezie și niveluri de război

Iată o carte nouă, intitulată Somnul de frumusețe al civilizației - Cartea prizonierilor de război, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2024. Volumul - meditând la condiția umană și rostul libertății într-o lume a războaielor - a fost lansat la Târgul Internațional de Carte Gaudeamus (B2 Romexpo), Ediția 31, ce s-a desfășurat la București, în intervalul 4-8 decembrie. Cartea este deja disponibilă în rețelele unor librării: Casa Cărții de Știință, Libris, Delfin, One Distribution, Cărturești, precum și online. Anul acesta s-au împlinit 30 de ani de când a fost inaugurat Târgul Gaudeamus.

“De mai bine de zece ani sunt captată de ipoteza posibilității stingerii civilizației noastre de azi, precum s-a stins, cu mult timp în urmă, celebra civilizație Cucuteni: prin foc, prin incendii, prin explozii și pârjolire.

De fapt, condiția umană a suferit mutații, pentru că suntem deja o civilizație care arde: războaie teribile în proximitate, schimbări climatice apocaliptice, amenințări nucleare, exod masiv, semne ale stingerii identitare...
În registrul preocupării profunde și al meditației filosofic poetice, acest volum semnalează primejdia că suntem, cu toții, veritabili prizonieri ai unor multiple niveluri de război ce vizează tot ce știam noi până azi despre distrugerea civilizației și a ființei umane, chiar a speciei noastre.

Cartea conține și câteva lecturi critice, făcute de minți avizate critic ale culturii noastre (Adrian Lesenciuc - Prefață, Pavel Șușară, Norman Manea, Felix Nicolau, Ionel Bușe, Gheorghe Grigurcu, Hari Bucur-Marcu - Postfață), care vor capta atenția lectorului.

Există o avertizare: lectura nu va fi deconcertantă. Poezia adevărată nu este un divertisment, ci un nivel de profundă avertizare asupra vieții și a morții” (Angela Furtună).

Criticii despre carte

Adrian Lesenciuc (Prefață):
 
“Cu Somnul de frumusețe al civilizației. Cartea prizonierilor de război poezia românească reclamă câștigul unei alte modalități de expresie a poeziei sociale, diferite de ceea ce se împământenise la noi prin Adrian Păunescu și Grigore Vieru. Există în această poezie pe care o propune Angela Furtună acel strigăt autentic, neimpus de vreo ideologie, de vreun curent de gândire, al clarvăzătorului, al vizionarului – în înțelesul de voyance al lui Arthur Rimbaud, nu în cel al voyeurismului poeziei de după Andy Warhol – conștient de tăcerea lumii adormite, dar convins de puterea libertății de exprimare spre judecata istoriei. Și mai există o conștiință limpede a vârstelor creației umanității, care înseamnă, deopotrivă, că în vremurile dării de seamă prin jurnalul de călătorie transformat în jurnal de război al cronicarului unor vremuri improprii, „există o narativitate clasică a torturii...”...”

Pavel Șușară:

“inevitabil, în această carte te vei supune, rând pe rând, unei expresii poetice fără fisură, unei dicții revelate, de factură mediumnică, apoi vei trăi paradoxurile unei sensibilități revoltate, ale unei răzvrătiri existențiale la limita sfidării luciferice, după care vei întra direct în scenariile eroismului istoric, al somațiilor unei etici necruțătoare, pentru ca, finalmente, să te afunzi într-o amplă epopee senzorialo-panteistă, într-un adevărat imn închinat firii și conștiinței tulburătoare de a fi...”

Gheorghe Grigurcu:

“Angela Furtună: poeta care doarme pe un pat de fachir.
Angela Furtuna este o poetă de anvergură căreia se cade a i se acorda considerația corespunzătoare.
Poezia Angelei Furtună pare a se transforma adesea într-un dans demonizat al propriei sale materii, incluzând, alături de altele ale contemporaneității, teme ale ororilor civilizației europene din secolul XX sau din secolul XXI. Aidoma avangardiștilor, Angela Furtună își asumă viața ca un imbold, ca o îndatorire supremă a creației: „tot ce este viu trebuie să fie scris și înălțat”. Principiu care asigură echilibrul unui discurs ce-și sfărâmă instrumentul – limbajul uzual –, pentru a opera cu țăndările, cu cioburile, cu ascuțișurile sale ca și cum s-ar culca pe un pat de fachir. Vedem în producția pe deplin matură a Angelei Furtună una din creațiile de seamă ale poeziei române de azi.
Vedem în producţia pe deplin matură a Angelei Furtună una din creaţiile de seamă ale poeziei române de azi”.

Felix Nicolau:

“noul volum al Angelei Furtună, cel de față, aduce o schimbare de paradigmă a discursului poetic. Textele mențin atitudinea de implicare istorică și socială, însă maniera de abordare, față de volumele anterioare, este mai nervoasă și mai concentrată. Istoria și memoria sunt absorbite în versuri cu stilistică marcată și cu voluptatea de a scăpăra imagini spectaculoase fie și din abstracțiuni.
Treptat, versurile se înfierbântă și se îmbibă de recuzită lexicală psihomodernistă și postumanistă. Specializare și drapel. Energie și concepte. Totul ambalat în profeții simultan tehnicizate și vigu roase. Simbolistică și vizionarism aproape expresioniste.”

Ionel Bușe:

Un volum manifest sub semnul distopiei „Sunt un visător de oameni”, scrie Angela Furtună, pregătindu-și tolba cu praf de pușcă. Și vreau să arunc în aer războiul!... Cu o impresionantă desfășurare de divizii și regimente de metafore, într-o expresie inedită, noul volum de poezie exprimă, poate cel mai bine, crezul est-etic al autoarei. Somnul de frumusețe al civilizației este un volummanifest sub semnul distopiei, în care civismul se îmbină cu filosofia iubirii pentru Omul pe care poeta îl vrea eliberat din lanțurile demoniei ultimelor două secole.

Norman Manea:

“Dialogul cu Brâncuşi, ţăranul oltean, care a hipnotizat planeta şi a înălţat Coloana Infinită a spiritului spre nemărginirea din noi şi din afara noastră serveşte ca un exemplar stimulent liric nu doar Visătoarei Poete, care domneşte peste posteritate şi peste prezent, ci şi ucenicilor ei intru frumuseţe, îngândurare şi vis”.

Hari Bucur-Marcu (Postfață):

„Iată un volum de poezie adevărată, care face deplină onoare limbii române literare și culturii române, încrustate în civilizația euro-atlantică, de care aparținem încă înainte de a ne ști ca români.”

Poetul, ca și soldatul, nu are viață personală
Scriitoare, eseistă, publicist, jurnalist cultural și cercetător, creatoarea curentului-manifest literar sub numele de post-hipnotism, adicent fenomenelor similare din epoca post-1989, alături de delirionismul Ruxandrei Cesereanu și himerismul lui Vasile Baghiu.
Membră a PEN Club România & Internațional. Membră a Uniunii Scriitorilor din România.

Director de proiecte publice de autor (marca Angela Furtună), pe domenii de memorie literară, pedagogia memoriei, etica neuitării și de dialog intercultural, lansări și prezentări de carte, emisiuni culturale, consecvent derulate între anii 2005-2020 (anual, Zilele Monica Lovinescu, Premiul Național Monica Lovinescu și Virgil Ierunca, Memoria Gulagului și a Holocaustului, Festivalurile literare franco-filofone Primăvara Poeților – Le Printemps des Poètes în Bucovina).

 Autoare a peste 20 de volume de poezie (Post-hipnotice, Metonimii de word-trotter, Pursânge astral, Elegiile de la Stalingrad, Elegiile Estului Sălbatic, Scrisori din Lombardia României, Pelerinul din Aqualung, Misterele de la Ilisos etc.), alte 10 volume de eseu și hermeneutică (Caietele Anul Paul Celan, La anul, la Ierusalim, o carte – memorii culturale, Monica Lovinescu - Est-etica, Monica Lovinescu – Tezaurul secret, Înapoi la Monica Lovinescu, Monica Lovinescu - Revedere la Centenar). Prezentă în zeci de antologii, enciclopedii, dicționare și culegeri. A semnat pagina de dicționar dedicată Monicăi Lovinescu în cadrul operei enciclopedice colective La vie de l’esprit en Europe centrale et orientale depuis 1945, sub egida Academiei de științe morale și politice din Paris, Ed. Cerf, 2021.
 
Invitată la numeroase festivaluri și recitaluri naționale sau internaționale de poezie. Tradusă în alte limbi (engleză, franceză, italiană, albaneză, mandarină, spaniolă etc.).

Multiplu premiată (literar, cultural, civic) pe plan național (între cele 25 de premii naționale deținute: Marele Premiu la secțiunea debut volum în manuscris la Festivalul Internațional Tudor Arghezi, Premiul Convorbiri Literare pentru Eseu, Premiul Cezar Ivănescu pentru Poezie, Marele Premiu la Festivalul International de Literatură Ad Visum, Premiul Mihai Ursachi pentru Poezie, Titlul Cavaler al Poeziei Capitalei Marii Uniri Iași, 1918-2018, oferit de Primăria Iași etc.).

Recunoașteri internaționale, dintre care: Titlul Journalist of The Year 2013 in Culture acordat de NARPA (North American Press Awards) pentru studiile Monica Lovinescu; Titlul Journalist of The Year 2014 in Culture acordat de NARPA pentru studiile Monseniorul Vladimir Ghika – Prinț, Preot ortodox și catolic, Scriitor, Martir și Sfânt român. Decorată în 2011 cu Premiul de Excelență din partea „The World Organization of Bukovinian Jews” pentru creativitate, spirit etic, efortul statornic de a promova dialogul intercultural româno-evreiesc și creștin-iudaic. În onoarea sa au fost plantați 10 copaci pe Muntele Carmel.

Publică în România literară (unde a și debutat, în nr. 41(Post-Restant)-46 (pagina Poemul cu scrisoare)/ 1997, sub îngrijirea Constanței Buzea și a lui Nicolae Manolescu), Convorbiri Literare, Vatra, Hyperion, Poezia, Acolada, LiterNet, Memoria, Familia, Luceafărul, Luceafărul de dimineață, Dacia Literară, Romanian Times, Levure Littéraire, Ateneu, Observator internațional cultural s.a. Rubrici permanente de autor, în diferite perioade, în reviste ca: Bucovina Literară, Hyperion, Acolada, Levure Littéraire, Romanian Times (din 2000 până în prezent).

Despre Angela Furtună au scris Gheorghe Grigurcu, Constanța Buzea, Simona-Grazia Dima, Norman Manea, Adrian Lesenciuc, Acad. Basarab Nicolescu, Șerban Axinte, Diana Blaga, Livia Iacob, Emanuela Ilie, Loredana Opăriuc, Barbu Cioculescu, Tudorel Urian, Barbu Cioculescu, Mircea A. Diaconu, Felix Nicolau, Devis Grebu, Dan Sebastian Buciumeanu, Octavian Soviany, Nicolae Tzone, Cristian Livescu, Al. Cistelecan, Ioan Moldovan, Victor Eskenasy (Radio Europa Liberă), Vladimir Tismăneanu, Ion Bulei, Dennis Deletant, Michaela Mudure, Pavel Șușară, Hari Bucur-Marcu, Ionel Bușe, Angela Baciu, Dumitru-Mircea Buda, Dan Romașcanu, Stelian Țurlea, Lucian Ștefănescu (Radio Europa Liberă), Iulia Anamaria Ghidiu, Lucian-Zeev Herșcovici.