Sarbatorim in fiecare an, Anul Nou… o promisiune, o speranta care se realizeaza in intregime, mai putin sau, cateodata, chiar deloc in cursul a 365 de zile.
Mai jos, va propun o incursiune in istoria acestui eveniment sarbatorit cu bucurie in intreaga lume!
Anul Nou este ziua care marcheaza inceperea urmatorului an calendaristic. Numai ca nu a fost intotdeauna asa, deoarece pana acum cateva sute de ani, in mai multe tari catolice ale Europei, Craciunul era prima zi a anului, pe cand la unele popoare din emisfera nordica, anul nou incepea primavara, la 1 martie. Stabilirea datei de 1 ianuarie ca prima zi din an a fost realizata de catre Papa Inocențiu al XII-lea in anul 1691, el luând această decizie deoarece o multime dintre statele pe care le pastorea utilizau deja această data. Se pare ca Anul Nou a fost celebrat pentru prima data in Babilon, acum circa 4000 de ani, de altfel in calendarul babilonian Noul An imediat dupa prima luna plina după Solstitiul de iarna, pe cand in Egiptul Antic acest eveniment era sarbatorit in momentul in care Nilul iesea din matca, eveniment ce se petrecea pe la sfarsitul lui septembrie. Romanii sarbatoreau Anul Nou la inceputul lunii martie, desi in anul 153 î.Hr., senatul Roman a declarat data de 1 ianuarie ca prima zi din calendar, cu timpul aceasta zi fiind schimbata de foarte multe ori de catre imparati.
Astfel, celebrarea Anului Nou a dainuit de-a lungul secolelor la date diferite, dar la inceputul secolului al -XV-lea Biserica Catolica a interzis acest obicei pe motiv ca includea elemente pagane. Aceasta sarbatoare a primei zi din Noul An avea sa fie recunoscuta in mod oficial si de catre biserica abia în anul 1691, prin bula papala data de catre Papa Inochentie al XII-lea.
Pe data de 1 ianuarie, crestinii il sarbatoresc pe Sfantul Vasile cel Mare, unul dintre cei mai importanti sfinti ai Bisericii Ortodoxe. Trebuie amintit ca Sfantul Vasile cel Mare a trait in secolul al IV-lea si provenea dintr-o familie crestina deosebita: sora, Macrina, si fratele sau, Grigore din Nyssa, au devenit, de asemenea, sfinti. Sfantul Vasile a urmat scoli in Cezareea, Bizant si Atena, remarcandu-se de tanar prin profunde cunostinte in filozofie, astronomie, geometrie, medicina, scrierile sale punand bazele vieţii monahale sistematice, el insusi fiind considerat parintele monahismului oriental. In anul 364, a fost chemat in Cezareea de episcopul Eusebiu si a fost hirotonit preot, aducandu-si o contributie importanta in lupta impotriva ereticilor arieni. Sfantul Vasile a murit în anul 379, cand inca nu implinise 50 de ani, iar la inmormantarea sa a participat o multime de crestini si pagani, dovada a marii sale popularitati. In traditia populara, in ziua Sfantului Vasile se fac petreceri si intruniri intre prieteni; anumite legende spunand ca el s-a rugat de Dumnezeu sa-i dea o zi in care sa se veseleasca, iar Domnul i-a dat cea dintai zi, cea a Anului Nou. Fericit, Sfantul Vasile a luat un clopotel si i-a legat la toarta o crenguta de busuioc si s-a suit la Dumnezeu sa-i ureze lucruri bune si de aceea, de Sfantul Vasile exista obiceiul de a ura. De altfel, prima zi din an este considerata un moment propice pentru desfasurarea practicilor magice, existand o serie de superstitii in sensul acesta. Astfel, se spune ca primul musafir care iti intra in casa e bine sa fie un barbat si cum ti-a fost musafirul din ziua de Sfantul Vasile, bogat ori sarac, asa vei fi si tu, cu trai bun ori lipsuri, tot anul. Pentru ca familiei sa-i fie bine tot anul si sa fie spornica in toate, in popor exista obiceiul ca fiecare membru al familiei sa ia in mama o unealta cu care se lucreaza in timpul anului si s-o manuiasca de trei ori, pentru spor la lucru in anul ce vine. Tot in ziua de Sfantul Vasile se zice ca e bine sa bei mult vin rosu, existand credinta ca atat vin cat va bea omul in aceasta zi, atat sange va avea in obraz in timpul anului.
Sa ne dea Domnul un An Nou plin de bucurii, cu sanatate si liniste sufleteasca! La multi ani fericiti, sanatosi si frumosi!