"Cercetați toate lucrurile, si păstrați ce este bun!"

Apostolul Pavel

Pentru rubrica “Cercetaţi Scripturile” recomand ca de data aceasta să studiem împreună un subiect care pe cât este de cunoscut pe atât este neaplicat în viaţa noastră de credinţă:

UMBLAREA CU DUMNEZEU

„umblă înaintea mea şi fii neprihănit...” Genesa 17:1b

 

Expresia „umblare” în general se referă la mersul pe jos. Potrivit studiilor de medicină, mersul pe jos este una din formele cele mai profitabile de exerciţiu fizic. Aceasta, umblarea, stimulează inima şi plămânii, întăreşte oasele şi muschii, creşte fluxul de sânge în întregul organism şi contribuie la pierderea excesului de greutate. Umblarea este parte esenţială a vieţii noastre pe pământ. Statisticile spun că media paşilor făcuţi de o persoană este între 7000 la 8000 pe zi, aproximativ 2 milioane şi jumătate de paşi pe an, cu un total în medie de 115,000 de mile în cursul vieţii.

 

Pentru că umblarea este foarte importantă pentru viaţă, orice părinte aşteapta cu nerăbdare momentul în care copilul va începe să umble. Procesul învăţării copilului să umble este greoi, dar foarte necesar. Dar mai mult decât a merge pe jos, a umbla este un cuvânt tipic care se referă nu numai la mersul pe jos, ci la felul de a trăi sau la maniera vieţii.

 

 

A. DEFINIREA TERMENULUI: a umbla

A umbla înseamnă a face paşi, unul după altul. Dicţionarul explicativ defineşte umblarea:“A se deplasa dintr-un loc în altul; a merge”

În Biblie, termenul de umblare apare prezentat sub trei forme diferite, astfel:

1. A umbla cu Dumnezeu: „Enoh a umblat cu Dumnezeu” Gen 5:24

2. A umbla înaintea lui Dumnezeu: „umblă înaintea mea şi fii neprihănit” Geneza 17:1b

3. A umbla după Dumnezeu:”voi să megeţi după Dumnezeul vostru şi de EL să vă alipiţi” Deutr. 13:4

Combinând definiţiile de mai sus, a umbla cu, înaintea, după Dumnezeu înseamnă de fapt să gândeşti, să vorbeşti şi să faci orice lucru conştient de faptul că eşti în prezenţa lui Dumnezeu, care ştie totul despre tine în orice timp. Umblarea cu Dumnezeu înseamnă să trăieşti viaţa în conştiinţa prezenţei Sale; în comuniune conştientă cu El, într-o companie reală şi constantă cu El.

 

B. UMBLAREA SI BIBLIA:

Cuvântul lui Dumnezeu referitor la umblarea credinciosului este clară: să umble cu şi pe Căile lui Dumnezeu. În acelaşi timp, tot Scriptura ne prezintă situaţii sau cazuri în care poporul ales sau persoane particulare nu au umblat cum ar fi trebuit.

Ne este bine cunoscută expresia profetului focului, Ilie, făcută lui Izrael: „până când vreţi să shiopătaţi de amândouă picioarele”?

De asemena, profetul Ieremia spune:”Indreptaţi-vă umbletele şi faptele” Ieremia 18:11

Iar profetul Isaia spune în cap. 2:3 “Popoarele se vor duce cu grămada la el, şi vor zice: “Veniţi, să ne suim la muntele Domnului, la Casa Dumnezeului lui Iacov, ca să ne înveţe căile Lui, şi să umblăm pe cărările Lui.” Căci din Sion va ieşi Legea, şi din Ierusalim cuvîntul Domnului”

De asemenea, profetul Ezechiel atenţionează poporul ales în multe rânduri cu privire la felul în care ar trebuie să umble cu Dumnezeu: “ca să urmeze poruncile Mele, să păzească şi să împlinească legile Mele; şi ei vor fi poporul Meu, iar Eu voi fi Dumnezeul lor.” (Ezechiel 11:20) Ezechiel 20:19 “Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru; umblaţi întocmai după rînduielile Mele, păziţi poruncile Mele, şi împliniţi-le.”, Ezechiel 36:27, unde spune, “Voi pune Duhul Meu în voi, şi vă voi face să urmaţi poruncile Mele şi să păziţi şi să împliniţi legile Mele.”

 

C. MOTIVAŢII DE A UMBLA CU DUMNEZEU

1. Este o cerinţă a lui Dumnezeu „umblă înaintea mea” Genesa 17:1b, dar mai mult decât atât, este o onoare. Adam a avut acest privilegiul de a umbla cu Dumnezeu până la momentul căderii în păcat.

2. Este o cerinţă imperativă a lui Dumnezeu: „Să păzeşti poruncile Domnului, Dumnezeului tău, ca să umbli în căile Lui, şi să te temi de El”.” Deutr.8:6 iar în Noul Testament: “Aceasta este porunca în care trebuie să umblaţi, după cum aţi auzit de la început.” 2 Ioan 1:6b

3. Produce bucurie cerului şi slujitorilor acestuia: “M-am bucurat foarte mult cînd am aflat pe unii din copiii tăi umblînd în adevăr, după porunca pe care am primit-o de la Tatăl.” 2 Ioan 1:4

4. Este o urmare a schimbării produse în noi de Duhul lui Dumnezeu: “căci mi-ai izbăvit sufletul de la moarte…ca să umblu înaintea Domnului.” Ps. 56: 13

 

D. IMPLICAŢII ALE UMBLĂRII CU DUMNEZEU

1. Umblarea cu Dumnezeu este o demonstrare conştientă şi practică a adevăratei religii: “cel ce umblă pe o cale fără prihană acela imi va sluji.” Ps 111:6 sau un alt verset ne spune: „dacă veţi iubi pe Dumnezeu veţi umbla în toate căile Lui” Deutr. 11:12

Exemplul tipic de personalitate biblică care a umblat cu Dumnezeu este Enoh: “Enoh a umblat cu Dumnezeu” Gen 5:24. Enoh nu a umblat o zi sau un an cu Dumnezeu ci 300 de ani. Şi ca răsplată a acestui fapt, Dumnezeu l-a strămutat de pe pământ fără să vadă moartea. Enoh umblând zilnic cu Dumnezeu, practic el trăia deja pentru cer, aşa că Dumnezeu l-a luat acasă.

2. Umblarea cu Dumnezeu implică o comuniune de respect si partasie cu El. Umblarea cu Dumnezeu înseamnă cultivarea unei vieţi de părtăşie şi comuniune cu EL. Aşa cum le cerea Domnul evreilor în Lev. 26:12:“Voi umbla în mijlocul vostru; Eu voi fi Dumnezeul vostru, şi voi veţi fi poporul Meu”.

3. Umblarea cu Dumnezeu implică lepădare de sine:” Atunci Isus a zis ucenicilor Săi: “Dacă voieşte cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea, şi să Mă urmeze.” Matei 16:24).

4. Umblarea cu Dumnezeu implică o învoire reciprocă: ”merg doi oameni împreună fără să fie învoiţi?”Amos 3:3

A umbla cu Dumnezeu implică decizia noastră fermă de a trăi în prezenţa lui Dumnezeu şi de a face voia Sa în orice detaliu al vietii noastre. Nu ne poate nimeni obliga de a umbla cu Dumnezeu, dar odată ce noi de bună voie am decis, am căzut de acord la aceasta, ni se cere să o facem cu multă responsabilitate şi conştinciozitate. Autorul Psalmului 119 spune în ver 9: „voi umbla înaintea Domnului pe pămânul celor vii”

5. Umblarea cu Dumnezeu atrage o abundenţă de comuniune şi părtăşie cu El, astfel:

părtăşie intimă şi de lungă durată ca a lui Enoh: “Enoh a umblat cu Dumnezeu trei sute de ani;”

• o comunicare permanentă - cereri şi răspunsuri referitoare la direcţii în viaţă: “arată-mi calea pe care trebuie să umblu”- spunea David “căci la Tine îmi înalţ sufletul.” Ps 143:8

6. Umblarea cu Dumnezeu atrage un progres, o avansare continuă: „Avraam înainta mereu spre miazăzi.” Gen. 12:9

Umblarea cu Dumnezeu indică realizarea de progrese în viaţa divină. Mersul pe jos, prin definiţie, presupune mişcare progresivă. Petru îndeamnă pe creştini “... creşteţi în harul şi cunoaşterea Domnului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos” (2 Petru 3:18).

Despre Enoh se spune că umbla cu Dumnezeu, cu înţelesul de progresiv. Acelaşi lucru se spune despre Avraam şi despre regele David: „David umbla în credincioşie.”

7. Umblarea cu Dumnezeu aduce o mare bucurie – Îmi vei arăta cărarea vieţii; înaintea Feţei Tale sunt bucurii nespuse, şi desfătări vecinice în dreapta Ta. Ps. 16:11

8. Umblarea cu Dumnezeu este un mod de trăire ardentă care ne face să rămânem dăruiţi pentru Dumnezeu: ” şi au zis unul către altul: “Nu ne ardea inima în noi, când ne vorbea pe drum, şi ne deschidea Scripturile?” - Luca 24:32

 

E. MODALITĂŢI DE REALIZARE A UMBLĂRII CU DUMNEZEU

Aşa după cum în viaţa fizică cotitiană nu putem umbla oricum, fiindcă oriunde şi oricînd ar fi riscul de a ne accidenta, tot aşa în viaţa spirituală nouă nu ne este îngăduit de a umbla oricum. Redau mai jos câteva modalităţi de umblare recomandate de Scriptură:

1. După instrucţiuni - dreptar şi rânduială: “ci că şi tu umbli întocmai după rînduială, şi păzeşti Legea.” Fapte Ap. 21:24

Şi aflarea instrucţiunilor trebuie să fie zilnică, o cercetare serioasă şi constantă: “Cercetaţi Scripturile, pentru că socotiţi că în ele aveţi viaţa vecinică, dar tocmai ele mărturisesc despre Mine.” (Ioan 5:39).

2. Prin rugăciune: „stăruiţi în rugăciune.” Romani 12:2b. A stărui însemană: 1. A ruga insistent și în mod repetat pe cineva pentru a fi de acord cu ceva; a insista. 2. A rămâne statornic, neclintit (într-o acțiune, într-un sentiment, într-o hotărâre etc.); a persevera, a persista.

3. Prin credinţă: “pentru că umblăm prin credinţă, nu prin vedere.” 2 Corint 5:7

4. Lăsându-ne cârmuiţi de Duhul Sfânt: „umblaţi cârmuiţi de Duhul.” Gal 5:25. Duhul Sfânt fiind parte din Sfânta Trăime ne ajută ca umblarea noastră să fie plăcută Tatălui ceresc. Duhul Sfânt nu ne v-a îngădui să „umblăm pe alături”...

5. În lumina: “Să umblăm în lumina Domnului” (Isaia 2:5). Sfânta Scriptură ne spune că Dumnzeu este lumină: şi că El urăşte întunerecul şi orice faptă făcută la întunerec. Si în adevar: “M-am bucurat foarte mult când am aflat pe unii din copiii tăi umblînd în adevăr, după porunca pe care am primit-o de la Tatăl.” (2 Ioan 1:4)

6. În numele Lui: ”îi voi întări în Domnul şi vor umbla în numele Lui zice Domnul” Zaharia 10:12

7. În pace şi neprihănire:”A umblat cu mine în pace şi neprihanire şi pe multi i-a abatut de la rău” Maleahi 2:6

8. În dragoste: Ef.5:2 şi “şi dragostea stă în vieţuirea după poruncile Lui. Aceasta este porunca în care trebuie să umblaţi, după cum aţi auzit de la început.”(2 Ioan 1:6)

9. În sfinţenie: “Ci, după cum Cel ce v-a chemat este sfânt, fiţi şi voi sfinţi în toată purtarea voastră. Căci este scris: “Fiţi sfinţi, căci Eu sunt sfânt”. (1 Petru 1:15,16).

Si chiar mai mult decât atât, Sfânta Scriptură declară că sfinţirea este o condiţie necesară pentru a „vedea” pe Dumnezeu: „Urmăriţi pacea cu toţi şi sfinţirea, fără care nimeni nu va vedea pe Domnul” (Evrei 12:14)

10. Prin asociere cu cei ce umblă cu Dumnezeu:„Nu luaţi deloc parte la lucrările nefolositoare ale întunerecului.” Ef. 5:11 şi „nu se duce la sfatul celor răi.” Ps 1:1. Proverbul românesc:”spune-mi cu cine te însoţeşti ca să-ţi spun cine eşti” are o valoare mai mult decât morală... Este de fapt citat din Scriptură

11. În smerenie: „ţi s-a arătat, omule, ce este bine, şi ce alta cere Domnul de la tine, decît să faci deptate, să iubeşti mila, şi să umbli smerit cu Dumezeul tău.” Mica 6:8

12. Cu multă atenţie, cu băgare de seamă: “Luaţi seama deci să umblaţi cu băgare de seamă, nu ca nişte neînţelepţi, ci ca nişte înţelepţi.” Ef 5:15 si „Vegheaţi, fiţi tari în credinţă, fiţi oameni, întăriţi-vă.” 1 Cor.16:13

13. Fiind conştienţi că suntem copii lui Dumnezeu: “Umblaţi ca nişte copii ai lumii.” Ef 5:8b

 

F. RĂSPLĂTIREA UMBLĂRII CU DUMNEZEU

Aşa după cum în domeniul fizic umblarea cere efort şi după aceea e nevoie de odihnă, umblarea spirituală cu Dumnezeu va fi recompensată. Umblarea cu Dumnezeu este onorabilă, plăcută, şi va avea rasplată: ,,Le voi face după umbletele lor” Ezechiel 7:27

a. Răsplatire imediată

1. “Binecuvântat este oricine se teme de Domnul, care umblă în căile Lui”: Psalmul 128:1

2. Aduce delectare spirituală în siguranţa oferită de Dumnezeu: “Cine umblă fără prihană, umblă fără teamă.” Prov 10:9

3. Cu o stare de fericire :„Ferice de cei fără prihană care umblă întotdeauna după Legea Lui.” Ps. 119:1 şi “Ferice de omul care umblă în lumină” (Ps 89:15)

4. Aduce curăţire şi părtăşie frăţească: “Dar dacă umblăm în lumină….avem părtăşie unii cu alţii şi sângle lui ne curăţeşte de orice păcat:” 1 Ioan 1:7

b. Răsplătire în viitor:

1. Locuirea în Cortul Domnului: “Doamne, cine va locui în cortul Tău? Cine va locui pe muntele Tău cel sfînt? - Cel ce umblă în neprihănire, cel ce face voia lui Dumnezeu, şi spune adevărul din inimă.” Ps 15;1-2

2. Vor umbla vesnic cu Domnul: ”Totusi ai in Sardes citeva nume care nu si-au minjit hainele Ei vor umbla impreuna cu Mine imbracati in haine albe, fiindaca sunt vrednici.” Apoc. 3:4

 

Concluzie:

 

Enoh a umblat cu Dumnezeu, şi Dumnezeu l-a luat la el în slavă. Enoh nu a trăit la fel ca restul oamenilor, prin urmare, el nu a murit la fel ca restul oamenilor (Evrei 11:5). Aceasta este o imagine a oricărui mântuit care nu mai umblă pe vechile lui cărări, ci umblă cu Dumnezeu. Cel salvat din păcat şi moarte este acum unit cu Cel Care posedă viaţa în Sine Insusi.

 

Dragă cititorule nu ai vrea ca într-o zi să poţi şi tu umbla în cer cu Dumnezeu aşa ca Enoh? Pentru asta trebuie să începi a umbla cu Dumnezeu de pe acum, de pe pământ. Nu ai vrea să începi chiar astăzi? Dumnezeu să te ajute la aceasta.

Ioan Sinitean, Chicago