"Cercetați toate lucrurile, si păstrați ce este bun!"

Apostolul Pavel

Dezbaterile legate de fenomenul de degradare a pământului din ultimele două săptămâni aduc din nou în relief aspecte scripturale ale vremurilor din urmă. Citind această rubrică ai ajuns familiar cu subiectul de bază, SEMNE ale vremilor din urmă ancorate în patru direcţii definite de acrostihul SEMNE: Seminţiile lui Israel, Erezii, Muntele Templului, Nenorociri, Esticii (Împăraţii Răsăritului). Nenorociri ale vremurilor din urmă este tematica prezentului articol.

Pământul a fost blestemat din pricina omului, când a păcătuit, şi se vede că se îndreaptă spre limitele de existenţă. Pământul suspină, suferă şi nu mai poate da resursele necesare existenţei. Pământul strigă pentru o nouă viaţă. Se constată relevanța profeției lui Isaia cu împlinire în vremurile din urmă când omul se va uita spre pământ şi va fi lipsit de nădejde: „În ziua aceea, va fi .... un muget, ca mugetul unei furtuni pe mare; uitându-se la pământ, nu vor vedea decât întuneric şi strâmtorare, iar lumina se va întuneca în norii lui.” (Isaia 5:30).”

 

STINGEREA PĂMÂNTULUI

La începutul lunii iulie 2015 mai multe organizații media tipărite și virtuale au publicat articole și comentarii despre fenomenul de stingere a pământului pe baza concluziilor universităților americane: Stanford, Princeton și Berkley.

Printre publicații amintesc: The Guardian, Science Advances, Los Angeles Times, BBC, Breaking Israel News, etc.

Tema abortată este sumarizată în The Guardian astfel: "Intrăm acum în a șasea fază de extincție în masă. Ultimul eveniment similar s-a petrecut în urmă cu 65 de milioane de ani, când au dispărut dinozaurii, cel mai probabil după ce un meteorit de mari dimensiuni a lovit Pământul. Dacă permitem continuarea acestei situații, revenirea va dura multe milioane de ani și specia noastră va dispărea, cel mai probabil, la începutul acestei faze". (Gerardo Cebllos)
Declarația de mai sus trebuie să suporte trei comentarii majore. În primul rând cuvântul extincție e mai corect a fi tradus prin cuvântul stingere, pe cale de dispariție. Al doilea comentariu ar fi legat de un anume număr de faze de stingere a Pământului. Al treilea comentariu ar putea fi legat de vârsta Pământului. Prea se întrec oamenii mai mult sau puțin cunoscători în informații despre data când și cum a fost creat Pământul. Sfânta Scriptură arată clar pentru oricine că Pământul a fost creat cu aproximativ 4000 de ani Înainte de Christos.

Nu contrazic constatarea oamenilor de știință de la universitățile americane, și de aceea vă voi supune atenția, asupra fenomenului de stingere, dintr-un alt punct de vedere și anume al Scripturii.

Citind primele 6 capitole din Genesa găsim următoarele declarații, clare și la subiect: La început, Dumnezeu a făcut cerurile şi pământul… Dumnezeu S-a uitat la tot ce făcuse; şi iată că erau foarte bune… Domnul Dumnezeu a luat pe om şi l-a aşezat în grădina Edenului, ca s-o lucreze şi s-o păzească, însă în ziua când vei mânca din pomul din mijlocul grădinii, vei muri negreșit. Omul a preferat să nu asculte de Dumnezeu, ci de Satana. Dumnezeu i-a zis omului: "Fiindcă ai ascultat de glasul nevestei tale şi ai mâncat din pomul despre care îţi poruncisem: "Să nu mănânci deloc din el", blestemat este acum pământul din pricina ta. Cu multă trudă să-ţi scoţi hrana din el în toate zilele vieţii tale; spini şi pălămidă să-ţi dea şi să mănânci iarba de pe câmp… Domnul Dumnezeu l-a izgonit din grădina Edenului, ca să lucreze pământul din care fusese luat. O dată cu căderea omului în păcat a început prima perioadă de stingere a Pământului, fiind blestemat de Creator. La aproximativ 1000 de ani de la facerea lui Adam au apărut oamenii uriași și în același timp animalele uriașe. Uriaşii erau pe pământ în vremurile acelea. Domnul a văzut că răutatea omului era mare pe pământ şi că toate întocmirile gândurilor din inima lui erau îndreptate în fiecare zi numai spre rău. I-a părut rău Domnului că a făcut pe om pe pământ şi S-a mâhnit în inima Lui. Şi Domnul a zis: "Am să şterg de pe faţa pământului pe omul pe care l-am făcut, de la om până la vite, până la târâtoare şi până la păsările cerului; căci Îmi pare rău că i-am făcut." A urmat o altă perioadă de stingere a Pământului prin potop, când ființele de pe pământ au experimentat un nou mediu al existenței.

După Potop, Domnul Dumnezeu a zis în inima Lui: "Nu voi mai blestema pământul, din pricina omului, pentru că întocmirile gândurilor din inima omului sunt rele din tinereţea lui; şi nu voi mai lovi tot ce este viu, cum am făcut. Cât va fi pământul, nu va înceta semănatul şi seceratul, frigul şi căldura, vara şi iarna, ziua şi noaptea!" (Genesa 8:21-22). Pământul, e clar, că nu va mai avea parte de un alt blestem ca potopul, dar, din pricina omului a intrat, de la căderea în păcat al lui Adam sub legea entropiei. Scriitor și om de știință, Isaac Asimov a exprimat cea de-a doua lege a termodinamicii, legea entropiei, astfel:

“Un alt mod de a exprima cea de-a doua lege a termodinamicii este: universul devine din ce în ce mai dezordonat. Văzută sub acest unghi, noi putem vedea cea de-a doua lege pretutindeni în jurul nostru. Pentru a face ordine în camera noastră trebuie să depunem eforturi deosebite, însă dacă o lăsăm în voia sorții, foarte curând și foarte ușor ea va deveni  o mare dezordine. Chiar dacă nu intrăm în ea, praful se adună. Cât de dificil este să ne menținem casele, mașinile și propriile corpuri într-o ordine perfectă ! Cât de ușor este să le lăsăm să se deterioreze! Intr-adevăr, nu avem nimic de făcut pentru ca totul să se strice, să se năruiască, să se spargă și să se uzeze în sine însuși - iată ce este a doua lege.”

Ca o paranteză, teoria evoluționismului, și aici se demonstrează ca fiind irelevantă.

Fenomenul de stingere, care a ajuns să fie subiect de discuție la începutul lunii iulie 2015 își găsește corespondența scripturală și pe zi ce trece ne apropiem de ziua ”când Pământul cu tot ce este pe el va arde”, ajungând la faza finală a existenței. Psalmistul ne avertizează spunând: ”Tu ai întemeiat în vechime pământul, şi cerurile sunt lucrarea mâinilor Tale. Ele vor pieri, dar Tu vei rămâne; toate se vor învechi ca o haină; le vei schimba ca pe un veşmânt, şi se vor schimba”. (Psalmul 102, 25-26). Apostolul Pavel scrie: ” Căci firea a fost supusă deşertăciunii - nu de voie, ci din pricina celui ce a supus-o - cu nădejdea însă, că şi ea va fi izbăvită din robia stricăciunii…” (Romani 8: 20-21)

Experimentăm fenomenul de stingere a Pământului prin cel puţin trei elemente ale existenţei, care sunt în cantităţi din ce în ce mai mici: petrolul, apa potabilă şi alimentele, toate trei fiind surse naturale, scoase din pământ. Pământul nu mai poate da prea mult. Isaia spune că va veni vremea când oamenii se vor uita la pământ şi nu vor vedea decât întuneric şi strâmtorare.” (Isaia 5:30).

Unii spun că pământul este suprapopulat și nu mai poate face față ori nu este folosit cum trebuie. Ieri, 8 iulie 2015, am avut oportunitatea să zbor cu un avion mic de 9 locuri, Beechcraft B200T - N792BP, proprietatea guvernului American. A fost un zbor foarte lin, mai lin ca un avion AN-4 cu care am zburat în anii 70 în România. Fiind în interes de serviciu am zburat vreo 300 miles privind statul Oregon de la nord la sud. Doar ca titlu informativ, statul Oregon are o suprafață de 255.026 kilometri pătrați cu o populație (2014) de 3.070.239 locuitori (o densitate de15 locuitori pe kilometru pătrat). Am avut ocazia să văd că mai mult de jumătate din suprafața Oregonului, pământul este nefolosit. Statul Oregon este așezat pe paralela de 45 de grade ca și România, dar, care are o suprafață mai mică decât Oregon, 238.391 kilometri pătrați cu o populație mult mai mare (2014) în jur de 20 milioane de locuitori (o densitate de 84 locuitori pe kilometru pătrat). Cu toată diferența mare a densității populației, amândouă aceste state (țări) au locuri necultivate, pământul nu este folosit la capacitate.

Un lucru alarmant prezentat în studiile publicate despre fenomenul de stingere a pământului, este dispariția animalelor. Mamiferele, păsările și vertebratelele dispar într-un ritm foarte rapid. (vezi graficul de pe pagină, întocmit de Gerardo Cebllos). Din 1900 încoace au dispărut peste 400 de specii de vertebrate, ajungându-se la un ritm alarmant ca în fiecare an să se stingă, și să dispară cel puțin 50 specii de animale.

Lipsa animalelor din Oceanul Pacific au determinat de la Santa Barbara și până în Alaska, apariția unor alge cu pericol pentru oameni. Lipsa animalelor in oceane a determinat carnivorele să-și caute alte surse de hrană. Astfel, atacul rechinilor, pe coastele Australiei, și coasta Atlanticului American din lunile iunie – iulie 2015 asupra oamenilor este fără precedent în istoria înregistrată.

Din anii 2010 încoace se depun eforturi mari, se investesc milioane de dolari pentru a încetini procesul de stingere a pământului.

Subiectul de la întâlnirea de lucru, de azi, 9 iulie 2015, a organizației pentru care lucrez, a fost ”BPA Sustainability Strategy Plan”. Schimbările climaterice și lupta pentru un mediu înconjurător propice vieții vor continua să fie provocarea secolului XXI. Un mediu de existență stabil cere un efort considerabil din partea fiecărui pământean. Până în 2020 se vor cheltui milioane dolari pentru conservarea energiei, conservarea apei, reducerea emisiei de gaze în atmosferă. De ce? Pentru că Pământul care produce energie și apă și care ar trebui să absoarbe gazele emise, nu mai face față.

Într-adevăr Pământul se stinge. Așa cum spun și oamenii de știință, vina stingerii Pământului sunt pământenii, care de la creație au avut misiunea principală să-l îngrijească ca să producă cele necesare existenței. Pământul se stinge pentru că de la căderea în păcat al omului, pământul este supus legii entropiei. Pământul se stinge cu o viteză mai mare în secolul XXI, pentru că ceea ce a generat începutul stingerii, păcatul, a ajuns la un nivel strigător la cer.

Ce vă zic vouă, zic tuturor: Vegheați !” v-o spun eu pentru că de fapt a spus-o Domnul Isus (Marcu 13:36).