Premieră românească:
CUTREMURUL DIN 4 MARTIE 2009 - CU OUĂLE LA VEDERE, VOTUL DEPUTAȚILOR APROBĂ ÎNCEPEREA URMĂRIRII PENALE A LUI ADRIAN NĂSTASE
De câteva săptămâni, Ilici Iliescu şi Adrian Năstase se marchetează puternic, la ore de vârf, pe la toate televiziunile româneşti. Faţă de toate necazurile actuale prin care trece România, ei au o singură strategie şi un singur discurs, prin care nu îşi exprimă nicio clipă regretul faţă de propriile greşeli şi faţă de înşelarea aşteptărilor electoratului, ci repetă papagaliceşte numai lozinca: Jos Băsescu! Arătarea lor obsesivă la faţă pe micile ecrane este, de fapt, un mecanism de lavaj al creierului românilor, căci în realitate aceşti doi lideri au cam început să fie, de ani buni, clienţii obişnuiţi ai comisiilor de audiere, ai instituţiilor de cercetare penală şi ai presei de scandal politic, iar în acest început de an electoral 2009, ei aleargă bezmetici după rating şi imagine bunăde campanie. Dacă Ilici a cunoscut deja de câteva ori botezul punerilor sub urmărire penală urmate de scoaterile de sub urmărire (ultima oară a fost scos pentru a doua oară de sub urmărire penală pe 11 martie în dosarul mineriadei din 13-15 iunie 1990), ridicarea imunităţii parlamentare a lui Adrian Năstase a fost un adevărat exerciţiu de circ procedural dublat de imense abilităţi de tragere de timp (singurele lucruri, după lefurile uriaşe ale magistraţilor, în care Justiţia românească excelează). Nu este foarte clar ce i se întâmplă lui Năstase (pe 4 martie, la Parlament, în liftul în care urcam alături de el şi de alţii se simţea cum o tensiune explozivă irumpe din mărul lui Adam strâns de cravata impecabilă), însă fostul premier - ce vizează anul acesta Cotroceniul, poate în calitate de sparring-partner - e pornit rău de tot pe consilierea naţiei de la tribuna de sticlă, fie că aceasta aparţine postului Realitatea, ori Antena3, fie Antena1, Prima sau posturilor cunoscute ca fiind tot nastasioto-aghiotante. Această febrilitate, totuşi, a supraexpunerii mediatice, i s-a declanşat lui Adrian Năstase mai ales după cutremurul parlamentar din 4 martie (ce coincidenţă cu tragicul remember al morţilor din 4 martie la cutremurul din 1977!), când i-a fost, în sfârşit, ridicată prin vot secret (cu bilele la vedere, după solicitarea expresă a lui Năstase), imunitatea parlamentară. Aşadar, votul uninominal începe să îşi culeagă roadele, iar parlamentarii de această provenienţă uninominală combat mai sincer şi mai curajos.
Programul de lucru al Camerei Deputaţilor din săptămâna 2-7 martie a inclus un moment ce este cu adevărat istoric: miercuri, 4 martie, între orele 10-12 a fost (în sfârşit) dezbătută solicitarea Procurorului de la lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea formulării de către Camera Deputaţilor a cererii de urmărie penală a domnului deputat Adrian Năstase, fost Prim-Ministru al Guvernului României şi a Raportului Comisei Juridice, de disciplină şi imunităţi privind această solicitare.
Deşi programată să înceapă la ora 10, şedinţa a debutat abia la ora 10.20. Din 334 de deputaţi, doar 212 au fost prezenţi la deschidere (cel mai complet reprezentaţi fiind PDL şi minorităţile), 122 iniţial absenţi, iar preşedinta Camerei Deputaţilor. Doamna Roberta Anastase a declarat că este îndeplinit cvorumul legal. La ora 10.14, îşi face apariţia Adrian Năstase, care este imediat înconjurat de grupul său parlamentar şi susţinut de colegii de partid. (fotografia no 1, ora 10.16.)La ora 10.21, preşedinta propune ordinea şi procedura de desfăşurare a şedinţei. 1. Citirea solicitării. 2. Dezbateri. 3. Cuvântul lui Adrian Năstase, la final, conform solicitării sale. 4. Votul secret, cu bile. Sunt acordaţi următorii timpi de expunere: PD-L, 31 minute; PSD şi PC, 31 minute; PNL, 17 minute, UDMR, 6 minute; minorităţi, 5 minute. Procedura este aprobată cu 189 de voturi.
Preşedinta vine la microfonul tribunei şi dă citire solicitării Procurorului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. La ora 10.30 îşi încheie lectura solicitării.
La ora 10.30, încep luările de cuvânt. Preşedintele Comisiei Juridice, de disciplină şi imunităţi, deputat Daniel Buda, prezintă raportul, remarcă stadiile lui de evoluţie în timpul ultimilor patru ani, citează aspecte memorabile din odiseea juridică a dosarelor Năstase, subliniind caracterul eminamente legiuitor al Parlamentului.
Între timp, în sală sosesc noi deputaţi, diverşi întârziaţi politici, mai ales din grupurile PSD şi PNL. Vorbăria şi freamătul sălii sunt însoţite de cele câteva reluări ale preşedintelui Comisiei Juridice, care subliniază că Parchetul e una şi Parlamentul alta. Ultimii deputaţi PSD îşi fac apariţia în sală, care fierbe şi turuie. Lumea sporovăieşte. La ora 10.45, după un adevărat tir discursiv, preşedintele comisiei juridice îşi încheie expunerea. Cuvântul următor este luat de Florin Iordache, de la PSD, ce se referă la disputa privind răspunderea penală şi începerea urmăririi împotriva miniştrilor, sau la vulnerabila relaţie dintre imunitatea parlamentară şi Constituţia României, îndemnând colegii să voteze şi cu inima, şi cu capul, de parcă se punea de daruri la o nuntă...Până la ora 10.57, menţine subiectul într-o zonă oarecum emoţională. Între timp, în sală, în banca sa din primul rând, Adrian Năstase îşi consultă notiţele. Nervos, dar stăpânit. "Eu cer un singur lucru: ca Parlamentul să nu devină o anexă a DNA-ului şi a Parchetului General, pentru că până acum toate solicitările noastre la aceste instituţii nu au fost admise", se aude de la tribună. La ora 11.02, ia cuvântul Eugen Nicolăescu, PNL, care afirmă că "până acum, PNL a fost întotdeauna consecvent legilor ţării." El susţine că PNL va vota pentru ca Justiţia să-şi facă datoria, însă atrage atenţia asupra a două amendamente: 1. Există grupuri sfidătoare la adresa activităţii normale a parlamentarilor, care instituie o Inchiziţie a grupurilor sprijinită chipurile de Traian Băsescu. 2. Începerea urmăririi penale împotriva unui fost membru al unui cabinet nu înseamnă că se rezolvă problema cetăţenilor, supuşi încontinuare abuzurilor şi care şi-au pierdut încrederea în Justiţie. "Parlamentul are obligaţia să asigure buna funcţionare a democraţiei şi a respectului faţă de cetăţeni." Nicolăescu cere colegilor săi parlamentari să elimine exagerările. Apoi invită un alt coleg din PNL care să vorbească despre aşa zisele "abuzuri ale Procuraturii", asigurând asistenţa că PNL va vota împotriva nerespectării drepturilor omului, dar pentru începerea urmăririi penale. Liberalul desemnat să administreze discursul mai accentuat critic la adresa DNA începe să vorbească la ora 11.06, pomenind de seriozitatea cu care "noi, liberalii", am studiat Dosarele Mătuşa Tamara şi Zambaccian II, însă acesta susţine că DNA este o armă politică în mâna Puterii şi a Cotroceniului, spunând că "s-a început urmărirea penală în unele cazuri unde soluţia corectă era de fapt neînceperea urmăririi penale" (aici discursul e lăsat să plutească în gelatină de generalităţi), şi până la urmă a fost încălcat dreptul suveran al Parlamentului, şi... nu din inconştienţă. Critică severă la adresa Instituţiei Supreme. "6 judecători din 9 spun că toate procesele sunt nule. Iar în cazul Adrian Năstase s-au încercat şi disjungeri, aşa încât jumătate de zi acela era preşedinte de partid, iar altă jumătate era prim ministru", observă cu ironie liberalul de acid. Concluzia acestui rechizitoriu de tribună e că "nu mă pronunţ asupra vinovăţiei sau nevinovăţiei lui Adrian Năstase, dar constat modul defectuos în care s-a făcut instrucţia penală a acestui caz, ca şi relaţia incalificabilă dintre Parlament şi Parchet, DNA." De altfel, principiul declaraţiilor liberale a fost acela că "nu ne prefacem că nu vedem, nu auzim, ci suntem pentru începerea urmăririi penale a lui Adrian Năstase". Liberalii au declarat că vor ca în 3-4 luni dosarele să ajungă în instanţă, şi că acordă astfel Justiţiei un cec în alb. Ministrului Justiţiei i-a fost atrasă atenţia să pună procurorii la teabă, corect, just. La ora 11.17, a luat cuvântul la tribună Adrian Năstase (fotografia no.2, ora 11.18), care afirmă că se află aici "datorită acuzaţiilor nefondate fabricate în laboratoarele DNA". Adrian Năstase, cunoscut ca un politician abil şi un orator perfid, a trecut repede de chestiunile juridice, pe care încă le minimalizează infatuat, trecând la atacul anti-Băsescu, care a reprezentat şi miza "apărării" sale: "A venit momentul în care nu mai vreau să fiu şi nu mai vreau să ofer de fapt combustibil demagogiei întreţinute de Traian Băsescu şi de corul său antic de lăudători. Suntem în al cincilea an în care Traian Băsescu este preşedinte şi vedem cum mereu dă vina pe altcineva pentru ce se întâmplă în ţara pe care o conduce. Ani de zile, eu am fost prezentat românilor drept principal motiv al lipsei de performanţă din mandatul său. La alegerile parlamentare, Traian Băsescu nu şi-a asumat nimic din starea în care se află ţara. Mai mult, chiar colegii mei din PSD au acceptat să îşi asume responsabilitatea să rezolve o bună parte din problemele pe care Băsescu le-a produs ţării în ultimii ani în România. S-a vorbit până la saţietate despre faptul că aceste dosare sunt piatra de hotar dintre România săracă şi subdezvoltată şi cea bogată şi modernă. S-a spus că de soluţionarea lor depind integrarea europeană a ţării, oprirea monitorizărilor, imaginea ţării şi a fiecărui român în parte, reforma clasei politice şi multe alte enormităţi. Oamenilor li s-a oferit un discurs halucinant, despre cum lipsa de performanţă şi de eficienţă din România sunt rezultatul blocajului luptei anticorupţie în „dosarele" mele. A fost un joc în care oficiali şi neoficiali români au implicat şi Comisia Europeană." Problema cu Năstase, însă, a stat şi aici, ca întotdeauna, în uriaşul său tupeu. În mod evident, adevărul e exact în sensul invers: Comisia Europeană şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului sunt deja edificate asupra abuzurilor şi a încălcării drepturilor omului de către Justiţia română (dacă mai urc vreodată în acelaşi lift cu Năstase, îi voi arăta dosarul meu de recuperare a casei versus un mafiot, dosar care, după 14 ani de termene şi proceduri stupide, a fost returnat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la Parchet, pentru ca totul să fie reluat de la zero şi pentru a-l face scăpat pe un infractor ce se vrea la fel de alb ca şi Adrian Năstase în ochii electoratului ce e de acum îndobitocit de atâtea amânări, discursuri televizate, manipulări, strategii de spălare a creierului). Ca şi discursul pesediştilor sau peneliştilor ce i-au precedat, discursul lui Năstase a dovedit că, de fapt, demnitarul şi-a lansat campania proprie pentru prezidenţiale exact în ziua de 4 martie, în timp ce i se ridica imunitatea. Discursul său s-a încheiat la ora 11.44. După constituirea comisiei de numărare a voturilor, se începe votarea. Bile albe şi bile negre, depuse în urna albă şi urna neagră(special pentru Năstase, ce dorise sistemul cu "ouăle" la vedere). La ora 12.04, Năstase părăseşte sala. Apelul şi votul se termină la ora 12.19 (fotografia no. 3, ora 12.15). Numărătoarea se încheie la ora 12.45. La ora 12.46, se fac publice rezultatele: din numărul total de 334, au fost prezenţi 288, au votat în total 288, 2 voturi anulate, aşadar din 286, au fost 158 de voturi pro, 128 de voturi contra.Prin urmare, cererea de urmărire penală s-a aprobat cu majoritate de voturi. Camera Deputaţilor a adoptat, astfel, după patru ani şi jumătate, acest document ce răstoarnă un mit. Adrian Năstase a fost prim- ministru.
Concluziile observatorului: discursul PNL a fost dominat de miza anti-Băsescu şi anti-PD-L. Discursul PSD a fost dominat de miza anti-Băsescu şi anti-PD-L. Discursul lui Năstase a fost dominat de miza anti-Băsescu şi anti-PD-L.
Pe 3 martie regulamentul Camerei Deputaţilor fusese modificat astfel încât s-a redus majoritatea necesară declanşării urmăririi penale a miniştrilor-parlamentari. Deşi regulamentul Camerei prevedea o majoritate de 2/3 din numărul parlamentarilor prezenţi, acum urmărirea penală va putea fi aprobată de o majoritate simplă, adică jumătate plus unu dintre parlamentarii prezenţi.
Dosarele Zambaccian 1, Zambaccian 2, Mătuşa Tamara şi Trofeul Calităţii (singurul care vizează activitatea lui Adrian Năstase ca lider PSD) sunt cele patru dosare în care Adrian Năstase va fi judecat.
Pe 22 ianuarie 2009, Laura Codruţa Kovesi, procurorul general, trimisese Parlamentului o nouă solicitare pentru a obţine avizul de urmărire penală a lui Adrian Nastase.
La ora 11.18, pe 4 martie, înainte ca votul deputaţilor să-i ridice imunitatea parlamentară, Năstase şi-a încheiat discursul său cu cuvintele: "Votul dumneavoastră poate echivala cu o revoluţie. Îl poate elibera pe Traian Băsescu de obsesia pentru dosarele mele. Şi atunci, poate, vom avea şansa unui preşedinte mai bun. Acesta sau, mai probabil, următorul." Aşadar, la 4 martie, în Cameră, Adrian Năstase se şi vedea ales în rol de acel preşedinte mai bun, ignorând faptul că parlamentarii din sală votau de fapt pentru trimiterea în judecată a unui om ce are patru dosare penale.
Nu e singurul caz de sfidare a realităţii şi de schizofrenie ce afectează pe mulţi din politicienii ce ne conduc. 4 martie 2009
Camera Deputaţilor – Bucureşti