*
Balada nemuritoare
Elena Văcărescu spunea că oamenii dispar, dar marile lor idei rămân. Aceste idei devin o moștenire originală a culturii naționale și a culturii universale.
Frédéric Chopin și Ciprian Porumbescu au avut o misiune comună: aceea de a duce spiritualitatea popoarelor lor – polonez și, respectiv, român – în universalitate.
Prin creația sa, Frédéric Chopin a transformat spiritul și ritmurile tradiționale poloneze (precum mazurcile și polonezele) în capodopere recunoscute la nivel mondial. Nocturnele, baladele, preludiile și impromptu-urile au devenit genuri romantice create sau dezvoltate de Chopin. Deși a trăit cea mai mare parte a maturității sale la Paris, departe de țara natală, nostalgia, dorul și patriotismul au rămas motorul artei sale. Același aspect îl întâlnim și în destinul lui Ciprian Porumbescu: el a nemurit și a ridicat „Balada pentru vioară și orchestră” (op. 29) la rangul de capodoperă universală. Dar această creație, recunoscută capodoperă, definește spiritualitatea românească (izvorâtă din cântecul bătrânesc, doină și bocet) prin accentele sale profunde de dor, nostalgie și melancolie, dublând sentimentul de mândrie și de speranță. Partea de debut a Baladei (secțiunea liberă, rubato) imită perfect caracterul improvizatoric al doinei populare, unde violonistul are libertatea de a exprima „starea de dor” fără o măsură strictă. Tânguirea viorii pe struna Sol folosește melisme (înflorituri muzicale) specifice doinelor de jale din zona Bucovinei (caracterul elegiac este evident). Finalmente, la fel ca în folclor, momentele de doină suspinată alternează în Baladă cu explozii de ritmuri vii, inspirate din jocurile populare, creând un tablou complet al sufletului românesc, contrastul dramatic stilizând tot acest ansamblu.
Veriga de legătură dintre cei doi mari romantici – Chopin și Porumbescu – o plasez la nivelul muzicologului Carol Miculi (profesor la Conservatorul din Lemberg și discipol al lui Chopin), care şi-a petrecut câteva veri la Şipotele Sucevei, pentru a culege cântece populare, găzduit fiind chiar în casa familiei Golembiovski (Porumbescu). Ciprian avea pe atunci doar 7 ani, dar receptivitatea și geniul său muzical – de care familia și prietenii aveau să fie conștienți abia mai târziu – deja lucrau pentru a așeza acest formidabil copil al Bucovinei pe harta marilor creatori ai muzicii. Prin Miculi, Ciprian avea să preia influențele melosului lui Chopin: cantabilitatea, rafinamentul armonic și melancolia, pe care mai târziu le va desăvârși prin studii aprofundate. Geniul folcloric va întâlni tehnica academică. Naționalismul muzical romantic, tehnica tempo rubato, nostalgia exilului și a suferinței, toate aceste elemente chopiniene își vor afla expresia de maturitate și la romanticul Ciprian Porumbescu, în folosul artei muzicale românești.
*
Romanul istoric
Cartea Balada de Adrian Lesenciuc, Editura Creator, 2020. Un veritabil roman istoric, unde biografia artistului și a tatălui său, așa cum este trasată de autor - la rândul său descendent al familiei bucovinene -, este dublată de panorama evenimentelor tumultuoase ce însoțeau epoca, nașterea țării și conștiința românilor.
În Prefața volumului, violonistul Gabriel Croitoru consemnează: „Balada (...) are succesul asigurat în orice colț al României, fie că este vorba de un public familiarizat cu muzica clasică, fie că este un public meloman sau unul alcătuit din ascultători ocazionali. Cântând în mai multe ocazii în China, am fost rugat să includ în programul concertului și „Balada” lui Ciprian. La întrebarea mea firească: de unde ați auzit de această melodie? mi s-a răspuns că, în urmă cu ceva ani, singurele filme străine care puteau fi proiectate în sălile de cinema din China erau din țările blocului comunist de la acea vreme. Cel mai de succes film din această categorie a fost „Ciprian Porumbescu”, Balada devenind astfel cunoscută și apreciată, alături de nu mai puțin celebra „Ciocârlie”, de către una din cele mai mari comunități la nivel global” (pp.7-8). Poate și pentru că Balada nu e scrisă pentru marile săli de concert în mai mare măsură decât dealurile înflorite ale Bucovinei istorice.
*
Declarația de dragoste
Din viața lui Ciprian Porumbescu ar putea fi preluată una dintre cele mai frumoase și nefericite povești de dragoste din lume, veritabil scenariu de operă cinematografică. În desele vacanţe pe care le petrecea la Stupca, o cunoaşte pe Berta Gorgon, o fată înaltă şi subţire, fiică a pastorului evanghelic din Ilişeşti, de care s-a îndrăgostit iremediabil. La scurtă vreme, pentru ca iubirea lor să nu "degenereze", şi fiindcă familiile celor doi erau de confesiuni diferite, Berta avea să fie trimisă în străinătate, rămânând marea iubire, neîmplinită, a compozitorului.
Ciprian scria despre aceasta: "Numai ea singură îmi poate da curajul şi puterea de a răbda mai departe şi a duce munca începută la bun sfârşit", iar ea răspundea: "Cât de rău îmi pare că nu pot sta faţă în faţă cu acela căruia toată viaţa mea aş dori să-i fiu cu inima deschisă…". Undeva, în Jurnalul cernăuțean, Ciprian Porumbescu notează, pe 6 iulie 1879: „Îmi dau seama din ce în ce mai limpede că visele mele frumoase și aurite se vor face apă într-o bună zi. Dar și acum când îmi revin în minte amintirile acelea fericite parcă mii de îngeri îmi năvălesc în inimă cântând melodii cerești. Și din nou mă apucă jalea și un dor atât de dulce...” Este una dintre cele mai frumoae declarații de iubire imposibilă cunoscută în literatura și memorialistica românească.
*
Jurnalul unui tânăr geniu
Ciprian Porumbescu. Jurnal 1879 - Cernăuți-Stupca, Editura Corint Books, 2023, traducere din limba germană, studiu introductiv, note de Stanca Scholz‑Cionca, strănepoata compozitorului. Jurnalul consemnează sărbători religioase și laice, cortegii, concerte, banchete, chefuri și sindrofii, parade, spectacole, coreografii ale puterii imperiale și multe altele. Ca președinte al primei asociații a studenților români, apoi secretar de externe al celei de a doua, dar și membru în alte societăți și grupări, Porumbescu e mereu în centrul activităților tineretului cernăuțean, implicat în mișcările studențești și în viața muzicală a orașului, pe care le animă cu prezența, energia, productivitatea și puterea lui de seducție. Cartea s-a publicat la 170 de ani de la nașterea compozitorului și la 140 de la moartea sa. Este cel mai vechi dintre caietele de însemnări diurne ale lui Ciprian Porumbescu, care s-a păstrat integral.
*
Tatăl și fiul, uniți prin sacrificiu suprem
Adrian Lesenciuc, Iraclie Porumbescu și revoluțiile. Opera uitată, Editura Basilica, 2022. Despre felul cum Iraclie a fost preocupat de redarea filonului național, autentic, prin intermediul literaturii. Ciprian Porumbescu îi lăsase moștenire tatălui un adevăr: spre deosebire de occidentali, noi, românii, ne-am construit catedrale în suflet. Anii revoluțiilor aveau nevoie de aceste idei călăuzitoare. La moartea fiului său Ciprian Porumbescu, tatăl Iraclie a fost rugat de copil: să nu lăsați muzica mea să moară! Avea același entuziasm ca atunci când cântase la Putna mulțimii reunite plină de patriotism, luptând pentru idealul național: „Tătucă, am cântat Daciei întregi!”
Ultima dorință se regăseşte în ultima strofă din "Cântecul tricolorului"și a fost îndeplintă, pe crucea lui Ciprian fiind puse culorile drapelului românesc şi versurile "Iar când, fraţilor, m-oi duce/ De la voi, şi-o fi să mor/ Pe mormânt atunci să-mi puneţi/ Mândrul nostru tricolor".
Iraclie a făcut risipă de sine și s-a preocupat ca această operă să fie cunoscută. A făcut tot ce se poate ca ea să fie interpretată, jucată și, mai ales, tipărită, și a risipit foarte mulți bani pentru a publica în timpul vieții unsprezece culegeri de cântece ale fiului său la tipografii mari din București, Viena și Leipzig. Ciprian este cunoscut grație tatălui său. Însă tatăl său nu este cunoscut pentru că opera fiului trebuia adusă în prim-plan. Iraclie Porumbescu a fost un adevărat model, aproape un sfânt, în dubla ipostază de părinte, adică de genitor și de duhovnic.
*
Concertul. Festivalul Internațional „Ciprian Porumbescu”, Ediția a V-a, 1-7 iunie 2026
Desfășurat la Suceava, Ciprian Porumbescu (Stupca) și Vatra Dornei, festivalul a reunit concerte camerale, vocal-simfonice, recitaluri corale, manifestări comemorative, evenimente muzicologice și competiții artistice, aducând în fața publicului artiști consacrați, ansambluri de prestigiu, cadre universitare, interpreți și invitați din România și Republica Moldova. Puncte esențiale ale Festivalului, Agendă succintă: Muzeul Memorial „Ciprian Porumbescu”- Simpozionul Național de Muzicologie „Muzică românească cultă și tradițională”, desfășurat în mediul online - La Vatra Dornei, ansamblul „Fly Syncret Combo” din Iași, găzduit de Centrul Muzeal „Cazinoul Băilor”- La Colegiul de Artă „Ciprian Porumbescu” din Suceava, s-a desfășurat Concursul Internațional al Muzicii de Cameră „Ciprian Porumbescu” - Recitalul cameral „Pro Musica Academica”, susținut de ansamblul de clarinete al Universității Naționale de Arte „George Enescu” din Iași, la Biserica Romano-Catolică „Sf. Ioan Nepomuk” din Suceava – La Biserica „Sfântul Dimitrie” din Ciprian Porumbescu (Stupca), a avut loc manifestarea comemorativă „In Memoriam Ciprian Porumbescu”, organizată la împlinirea a 143 de ani de la trecerea în eternitate a compozitorului - În Parcul Central al municipiului Suceava a găzduit „Promenada muzicală”, eveniment care a adus muzica mai aproape de public prin momente artistice oferite de elevii Colegiului de Artă „Ciprian Porumbescu” - În Sala „Ștefan cel Mare” a Palatului Administrativ Suceava, concertul susținut de „Select Cvartet Plus”, formație alcătuită din artiști ai Filarmonicii Naționale „Serghei Lunchevici” din Chișinău, Republica Moldova - Concertul de Gală desfășurat pe Esplanada Palatului Administrativ din Suceava, în seara zilei de 7 iunie. Evenimentul final a reunit nume importante ale scenei muzicale românești: soprana Elena Moșuc, violonistul Alexandru Tomescu, „3 Tenori ieșeni”, Orchestra Metropolitană Iași sub bagheta dirijorului Marius Mădălin Munteanu, Corala „Ciprian Porumbescu”, iar în deschidere Corala Preoțească „Ștefan Nosievici” a Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților. Concertul a oferit publicului un amplu spectacol vocal-simfonic, încheind festivalul într-o atmosferă emoționantă și aplauze îndelungate. Prezentator: muzicologul și jurnalistul Cătălin Sava.
Organizatorii Festivalului au fost Consiliul Județean Suceava și Centrul Cultural „Bucovina”, reconfirmând rolul acestui proiect cultural în promovarea muzicii culte, în valorificarea patrimoniului artistic românesc și susținerea tinerelor generații de muzicieni. Marea adunare de la concertul de duminică, 7 iunie, a adus laolaltă - în jurul unui simbol deopotrivă al românității și al universalului -, artiști consacrați, artiști amatori, public avizat, politicieni, cler, administratori, presă, antreprenori, intelectuali, cărturari, studenți, elevi, mulți oameni dornici de frumos și pe copiii acestora. Faptul că acești oameni există în număr atât de mare și că se pot solidariza în jurul Artei și al Spiritualității, în ciuda diferențelor, arată că există deja o masă critică pentru reformare, pentru Renașterea idealurilor de unitate. Ciprian Porumbescu este un simbol al sacrificiului pentru România viitorului.