Constantin Brancusi, cel mai fierbinte punct al mandriei noastre nationale a redevenit subiectul intens al zilei... cel putin in Timisoara, orasul meu natal este prezent in orice discutie!
In frumosul oras de pe Bega, in Timisoara, Capitala Culturala Europeana in 2023, operele sale stau si asteapta cuminti vizitatorii sa treaca pragul celei mai mari expozitii cu operele artistului din ultimii 50 de ani: “Brancusi: surse romanesti si perspective universale”.
Inceputurile lui Brancusi au fost modeste, s-a nascut la 19 februarie, 1876 in Hobita, un sat gorjean, intr-o familie modesta de tarani. A fost nevoit sa-si caute drumul in lume si de mic a plecat sa lucreze, la inceput la un atelier, mai tarziu la un restaurant. Copilaria micutului Brancusi nu a fost lipsita de griji, asa cum nici tineretea nu l-a purtat intr-o lume fara probleme. A fost nevoit sa plece din tara, si-a dat seama ca arta, arta pe care o cauta si-l rascolea in toate fibrele fiintei sale, il obliga sa-si caute drumul propriu fara bariere sau hotare. Ajuns la Paris, dupa multe dificultati, boala si alte neajunsuri, se inscrie si urmeaza cursurile Scolii Nationale de Arte Frumoase. Este un student eminent si desi i se ofera sa practice in atelierele celebrului sculptor Auguste Rodin, refuza, ne-au ramas celebre cuvinte refuzului sau elegant, “la umbra marilor copaci, nu creste nimic.”
Brancusi a cautat toata viata sa simplifice, sa ajunga la esenta lucrurilor, pentru el pana a devenit zbor, sarutul, o imbratisare iar infinitul,o coloana! Sansa si norocul lui au fost, cred eu, ca din fericire, majoritatea operelor sale au ramas in afara Romaniei. Dupa refuzul statului roman de a-i accepta mostenirea sa artistica, Brancusi doneaza capodoperele sale statului francez. Franta, l-a inteles mai bine pe romanul nostru decat romanii sai. Mihail Sadoveanu si George Calinescu, doi scriitori romani faimosi, contemporani lui Brancusi se fac vinovati in parte de decizia de respingere a capodoperelor lui Brancusi. Acest act rusinos a avut loc in anul 1951, perioada in care hidra comunismului incepuse deja sa-si scoata tentaculele... arta nu era considerata arta decat daca statea sub semnul secerii si al ciocanului. Ce-a urmat stim cu totii, nici un artist nu a mai putut sa creeze liber si fara constrangeri in Romania! Paradoxal, acest refuz de a primi operele lui Brancusi, a pastrat opera lui Brancusi nu doar pentru francezi ci si pentru intreaga lume, inclusiv Romania!
In fata Muzeului de arta din Timisoara, si astazi la aproape doua saptamani de la deschiderea expozitiei, lumea sta la coada sa-i admire operele! Oamenii sunt dornici sa-l vada pe Brancusi! In sfarsit, la el acasa!