"Cercetați toate lucrurile, si păstrați ce este bun!"

Apostolul Pavel

(Ce spune Biblia despre Satan si intențiile lui)

   Fiţi treji, şi vegheaţi! Pentrucă protivnicul vostru, diavolul, dă tîrcoale ca un leu care răcneşte, şi caută pe cine să înghită.  Împotriviţi-vă lui tari în credinţă, (1 Petru 5:8-9).

„ca să nu lăsăm pe Satana să aibă un cîştig dela noi; căci nu sîntem în neştiinţă despre planurile lui.” (2 Corinteni 2:11).

„Supuneţi-vă deci lui Dumnezeu. Împotriviţi-vă diavolului, şi el va fugi de la voi” (Iacov 4:7).

"Erai un heruvim ocrotitor, cu aripile întinse; te pusesem pe muntele cel sfînt al lui Dumnezeu, şi umblai prin mijlocul pietrelor scînteietoare. Ai fost fără prihană în căile tale, din ziua, cînd ai fost făcut, pînă în ziua cînd s-a găsit nelegiuirea în tine. "(Ezechiel 28 :14-15).

 „Cum ai căzut din cer, Luceafăr strălucitor, fiu al zorilor! Cum ai fost doborît la pămînt, tu, biruitorul neamurilor! Tu ziceai în inima ta:,Mă voi sui în cer, îmi voi ridica scaunul de domnie mai pe sus de stelele lui Dumnezeu; voi şedea pe muntele adunării dumnezeilor, la capătul miază-noaptei; mă voi sui pe vîrful norilor, voi fi ca Cel Prea Înalt.` Dar ai fost aruncat în locuinţa morţilor, în adîncimile mormîntului!“ (Isaia 14: 12-15)

„Și diavolul, care-i înșela, a fost aruncat în iazul de foc și de pucioasă, unde este fiara și prorocul mincinos. Și vor fi munciți zi și noapte în vecii vecilor.  “  (Apocalipsa 20:10 )

 

INDRODUCERE                                         

            Nu ne este străin nouă, oamenilor, că în lume există o forță a răului determinată spre distrugerea vieților noastre- un dibaci conducător numit Diavolul sau Satana. În 2009, un raport al organizației Barna Grup a declarat că 40% sau 4 din 10 creștini cred că Satana nu este altceva decât un simbol al răului. Ei spun că Satana nu există și asta este exact ceea ce el dorește.

          Noul Testament ni-l descrie pe Satana în prezent ca fiind plin de furie (Apocalipsa 12.9). El „dă târcoale ca un leu care răcneşte, şi caută pe cine să înghită” (1 Petru 5.8). El prinde oamenii în capcana lui „ca să-i facă voia” (2 Timotei 2.26). Satana este „dumnezeul veacului acestuia” care „orbeşte mintea” celor care sunt pierduţi (2 Corinteni 4.4).

           Apostolul Pavel în Efeseni, cap 6, cheamă credincioșii la luptă împotriva duhurilor rele cârmuite de Satan: „ca să puteţi ţine piept împotriva uneltirilor diavolului. ” Credinciosul este într-un război spiritual continuu cu diavolul.

             De asemenea, este imperios necesar  să știm că unul dintre cele mai importante principii ale războiului este să îţi cunoşti vrăjmaşul. Dacă eşti în război şi ai o mulţime de informaţii despre inamic, aceste informaţii te vor face puternic şi lupta va fi mult mai uşoară pentru tine. Dacă, în schimb, ştii foarte puţine despre duşmanul tău, atunci bătălia va fi cu mult mai grea. Pregătirea pentru lupta spirituală trebuie să includă neapărat cunoaşterea detaliată a duşmanului, a capacităţii sale strategice și a tacticii lui de luptă. Este imperios necesar să ştim unde este duşmanul vulnerabil, unde atacă, ce arme deţine.

            Cu toate că el deja este rănit de moarte de Domnul Isus, şi puterea sa este limitată, duşmanul nostru are experienţă, stie să se bată, are tot felul de strategii sofisticate pe care le aplică de la caz la caz (Daniel 10: 12-13,20). Trebuie să ţinem cont că Satana este mai puternic decât noi, dar nu este  Atotputernic ca Dumnezeu (1 Ioan 5: 19; Ioan 12:31; 2 Corinteni 4: 4; Efeseni 2:2).

 

  1. PREZENȚA -EXISTENȚA LUI SATAN

               De- a-lungul timpului, oamenii și-au pus tot felul de întrebări referitoare la diavol ca: este el real? Poate să se ănfățișeze în diferite forme? Câtă putere are el? Dacă Dumnezeu este atotputernic, cum ar putea diavolul să se răzvrătească împotriva Lui și să-și ridice stăpânirea pe pământ?

                Pentru mulți oameni, ideea de Satana sau diavol este un mit. Îl consideră ca fiind un produs al imaginației oamenilor superstițioși care nu știu prea multe. Cu toate acestea, Biblia spune că este o realitate. El există şi îşi manifestă prezenţa zilnic în viaţa noastră.

                Dar acest prinț al întunericului este mult mai mult decât ceea ce cred mulți oameni ca fiind doar o figură mitică, Biblia spune că este foarte real și el înșeală indivizi, familii, biserici și chiar națiuni.

  1. Afirmația Scripturii sau Mărturia comună a Scripturii

              Din Cartea Genezei și până în Cartea Apocalipsei, existența unui personaj inteligent, viclean, care este marele oponent al lui Dumnezeu, este în mod clar prezentat. Cunoscut sub numeroase nume, acest personaj este întotdeauna tratat ca un personaj real - nu există nicio indicație că el este doar o figură simbolică a răului.

             De ce ne vorbeşte Biblia despre Satan imediat după istoria creaţiei bărbatului şi a femeii? Deoarece Dumnezeu vrea ca noi să ştim despre Satan şi să fim vigilenţi și să fim în gardă, fiindcă Satan „dă târcoale ca un leu care răcneşte şi caută pe cine să înghită”. Cunoașterea despre Satan și uneltirile lui sunt de o foarte mare importanță pentru viața noastră.

Mărturia Vechiului Testament

             Despre existența lui Satan, aflăm din Scriptură. În mod deosebit aflăm detalii despre el si lucrările lui în Geneza, 1 Cronici, Psalmi, Isaia, Ezechiel și Zaharia. Cuvântul "Satan" apare de 53 de ori în 47 de versete din Biblie.

Mărturia Noului Testament

             Nouăsprezece cărți din Noul Testament se referă la Satana. Acestea includ: cele patru Evanghelii, Fapte, Romani, 1 și 2 Corinteni, Efeseni, 1 și 2 Tesaloniceni, 1 și 2 Timotei, Evrei, Iacov, 1 și 2 Ioan, Iuda, Apocalipsa.

            Prin urmare, avem o serie de autori diferiți pe o perioadă de șaisprezece sute de ani care mărturisesc existența diavolului.

            În Noul Testament, cuvântul “satan” apare de 37 ori. În traducerea din limba greacă apare cuvântul  satana, iar în limba ebraică este satan.

 

  1. Afirmația sau mărturia Fiului lui Dumnezeu, Domnul Isus Christos

            În plus, avem mărturia Domnului Isus. Domnul Isus a recunoscut existența lui Satana. Cel puțin de cincisprezece ori și sub cinci nume diferite, Isus a afirmat că există Diavolul sau Satana. Domnul Isus a vorbit despre Satana ca despre o persoană reală, totdeauna gata să înșele chiar și pe cei aleși:

            În Pildele Sale, Învățătorul îl creionează pe Satan într-un mod deosebit de bine, astfel: ” „Vrăjmaşul, care a sămănat-o, este Diavolul ”(Matei 13:39a).

                  De asemenea, Domnul Isus îi prezintă viitorul lui Satan într-un mod profetic: „Isus le-a zis: „Am văzut pe Satana căzînd ca un fulger din cer." (Luca 10:18).

 

  1. POZIȚIA LUI SATAN
  2. Poziția inițială a lui Satan (înainte de cădere)
  3. Perfect la creație : Ai fost fără prihană în căile tale

 "Erai un heruvim ocrotitor, cu aripile întinse; te pusesem pe muntele cel sfînt al lui Dumnezeu, şi umblai prin mijlocul pietrelor scînteietoare. Ai fost fără prihană în căile tale, din ziua, cînd ai fost făcut, pînă în ziua cînd s-a găsit nelegiuirea în tine"(Ezechiel 28 :14-15).

            Dumnezeu a creat toată realitatea în afara Lui, de la cele mai mărunte particule materiale și până la gigantele galaxii: "Toate lucrurile au fost făcute prin el și fără el nu sa făcut nimic făcut" (Ioan 1: 3). Cu toate acestea, deoarece Dumnezeu nu poate fi implicat direct în crearea răului, rațiunea este de acord cu Scriptura că în timp ce toți îngerii au fost creați sfinți, unii mai târziu au căzut din starea lor inițială.

              Lucifer a fost o ființă creată. Satan nu este etern și nu a existat din totdeauna. Era un heruvim. Descrierea heruvimilor (formă plurală de heruvimi) se găsește în Ezechiel 1: 7-24. Detaliile lui Ezechiel despre aceste creaturi ne spun că erau atât de frumoase, impresionat de minunate. Creaturile descrise aici au avut patru fețe: cea a unui bou, un vultur, un leu și un om.

             Satan este în primul rând o ființă reală și în al doilea rând, a fost parte din creația lui Dumnezeu. Dumnezeu a creat pe Lucifer o ființă spirituală perfectă și El ia dat și abilitatea de a alege să urmeze binele sau răul. Lucifer a ales să devină Satan, permițând păcatului să-și modeleze caracterul. Răzvrătirea sa împotriva lui Dumnezeu i-a întărit natura malefică și acum se opune la tot ceea ce este bun, drept și evlavios.

                Frumusețea lui Lucifer era impecabilă și uluitoare. Înțelepciunea lui era perfectă. Luminozitatea lui era de inspirație (Ezechiel 28:13).

  1. Proeminent în conducere

       Este important să ne uităm la modul în care Biblia descrie diavolul pentru a avea o perspectivă mai bună asupra naturii și caracterului său. El a avut o poziție predominantă în creație numit “Lucifer“ ceea ce se traduce “luminosul“ (Ezechiel 28:13-18). Unii cred că a condus corul angelic.

             În Iov 1; 2 el este considerat ca fiind printre "fiii lui Dumnezeu", deși prin natura lui morală nu era unul dintre ei. El avea acces personal în prezența lui Dumnezeu, un privilegiu care va fi luat de la el în viitor (Apocalipsa 12: 9).

              Atât de înălțată era poziția lui încât arhanghelul Mihail l-a găsit ca fiind un dușman formidabil Arhanghelul Mihail, cînd se împotrivea diavolului şi se certa cu el pentru trupul lui Moise, n-a îndrăznit să rostească împotriva lui o judecată de ocară, ci doar a zis: "Domnul să te mustre!" (Iuda 9).

                 Înainte de a fi numit Satan - acest înger era cunoscut sub numele de "Lucifer" (așa cum au tradus majoritatea traducerilor în limba engleză, Isaia 14:12). "Lucifer" este o traducere în limba latină a cuvântului ebraic heylel, care înseamnă "strălucirea" (lexiconul ebraic Brown-Driver-Briggs). Semnificația numelui este "adversarul", sau "cel care rezistă". Satana este oponentul lui Dumnezeu, al credincioșilor și a tot ce este drept și bun.

             Lucifer a servit ca un heruvim uns - un tip de înger - care a acoperit scaunul de milă. Servind în această calitate, el era "pe muntele sfânt al lui Dumnezeu" și era perfect în căile lui (Ezechiel 28: 14-15). Satan a început astfel ca un înger de lumină - unul care a sprijinit pe Dumnezeu și planul Său.   Lucifer este unul dintre cei trei arhangeli menționați în Biblie. Lucifer (numele inițial) a fost creat de Dumnezeu, la fel ca toți ceilalți îngeri (Efeseni 3: 9, Psalmi 99: 1).

  1. Primordial în a păcătui/ Prima ființă care a păcătuit

              Sfânta Scriptură vorbește despre el în niște termeni ce ni se par astăzi stranii : " Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeu: ajunseseși la cea mai înaltă desăvîrşire, erai plin de înţelepciune, şi desăvîrşit în frumuseţe. "(Ezechiel 28: 12). Lucifer a continuat în această calitate până când "s-a găsit nelegiuirea" în el (versetul 15).

              Primul care s-a revoltat a fost Satana, care a fost imediat aruncat din cer împreună cu alți îngeri care l-au urmat. Biblia spune că "nu au rămas în poziția lor de autoritate, ci au părăsit locuința lor" (Iuda 6), spre deosebire de "îngerii aleși" (1 Timotei 5:21) cărora li s-a dat harul să rămână fără păcat. Trebuie să remarcăm că, spre deosebire de omenire, care a căzut prin capul său reprezentativ (Adam), fiecare înger apostat a căzut prin alegerea sa personală.

              Cu privire la Satan este scris: „Cum ai căzut din cer, Luceafăr strălucitor [acela era numele lui – cel strălucitor], fiu al zorilor!”(Isaia 14:12).

               Căderea lui Satan din rai este descrisă în mod simbolic în Isaia 14:12-14 şi Ezechiel 28:12-18. În timp ce aceste două pasaje se referă specific la împăraţii Babilonului şi Tirului, ele fac referire la puterea spirituală din spatele acestor împăraţi, adică Satan. Aceste pasaje descriu de ce a căzut Satan, dar nu menţionează specific când a avut loc această cădere.

                Lucifer este simbolizat de regele Babilonului în Isaia 14 și ca rege al Tirului în Ezechiel 28 ambii fiind plini de mândrie. Iar mândria lui îl făcea aparent să încerce să urce în cer pentru a-și înălța "tronul deasupra stelelor lui Dumnezeu" și "să fie ca Cel Înalt" (Isaia 14: 13-14).

 "Inima ta a fost ridicată din cauza frumuseții tale, ai stricat înțelepciunea din cauza stralucirii tale". Ezechiel 28:17.

 "Pentru că ai spus în inima ta ... Îmi voi ridica tronul deasupra stelelor lui Dumnezeu: ... voi fi ca Cel Prea Înalt". Isaia 14:13, 14.

              Căderea sau mai bine zis, aruncarea lui Satan a fost de fapt urmarea dorinței lui exprimate prin cele 5 « voi». Gânduri de auto-înălțarea au apărut în viața sa. Lucifer a hotărât să încerce să-l îndepărteze pe Dumnezeu și apoi să le ceară la toți îngerii să se închine lui. Păcatul primordial a lui Satan a fost mândria. A vrut să fie ca Dumnezeu (Evrei 28 :15) ca urmare a fost aruncat pe pământ și împreună cu el o treime dintre îngeri (Isaia 14:13-14). De atunci şi până astăzi, încearcă să atragă pe câţi mai mulţi oameni de partea lui, şi (implicit) împotriva lui Dumnezeu.

"Cum ai căzut din cer, O, Lucifer, fiul dimineții!"(Isaia 14:12). Isus a spus: "L-am văzut pe Satan ca un călcâi care cădea din cer". Luca 10:18.  Și "Tu ai fost pe muntele sfânt al lui Dumnezeu". Ezechiel 28:14.

             În încercarea sa greșită de a avansa, Lucifer a convins, probabil, o treime din îngeri să-l urmeze și a provocat o insurecție în cer. Dar în loc să obțină poziția pe care o râvnea, el și îngerii răzvrătiți au fost aruncați pe pământ (Apocalipsa 12: 4). Din păcate, acești îngeri căzuți (înfrânți!) și-au continuat lupta împotriva lui Dumnezeu. Ei au devenit, de asemenea, adversari ai oamenilor, care vor avea fiecare o oportunitate de a deveni copii în familia veșnică a lui Dumnezeu (ceva ce diavolul și demonii săi nu pot deveni niciodată).
           Conform cărții lui Iov (38:4-7), îngerii au fost creaţi înaintea pământului iar și e posibil că Satan a căzut înainte de a-i ispiti pe Adam şi pe Eva în Grădină (Geneza 3:1-14) Dacă au trecut minute, ore sau zile înainte de ispitirea lui Adam şi a Evei în Grădină, Scriptura nu ne spune specific. 
            Cartea Iov ne spune că, cel puţin pentru un timp, Satan avea încă acces la rai şi la tronul lui Dumnezeu: Fiii lui Dumnezeu au venit într-o zi de s-au înfăţişat înaintea Domnului. Şi a venit şi Satan în mijlocul lor. Domnul a zis Satanei: «De unde vii?» Şi Satan a răspuns Domnului: «De la cutreierarea pământului şi de la plimbarea pe care am făcut -o pe el. »” (Iov 1:6-7).

           Se pare că în acel timp Satan încă se mişca în libertate între rai şi pământ, vorbind cu Dumnezeu direct şi dând socoteală pentru activităţile sale. Nu ştim exact când i-a întrerupt Dumnezeu accesul.  Probabi între Creație și ispitirea lui Adam și Eva din Eden.
            De ce a căzut Satan din ceruri? Satan a căzut datorită mândriei. El a dorit să fie Dumnezeu, nu să fie doar un slujitor al lui Dumnezeu. El nu a fost mulţumit cu poziţia lui. În schimb, Satan a dorit să Îl dea pe Dumnezeu jos de pe tron şi să preia stăpânirea Universului.

            Observaţi numeroasele afirmaţii „mă voi…” din Isaia 14:12-15. Ezechiel 28:12-15  îl descrie pe Satan asemenea unui înger nemaipomenit de frumos.

           Satan a fost probabil cel mai înalt între îngeri, cel mai frumos între creaturile lui Dumnezeu,              Satan a dorit să fie Dumnezeu, şi e interesant că tocmai cu aceasta i-a ispitit pe Adam şi pe Eva în Gradina Edenului (Geneza 3:1-5). Cum a căzut Satan din rai? De fapt, căderea nu este o descriere exactă. Ar fi mai corect spus că Dumnezeu l-a scos pe Satan din ceruri (Isaia 14:15; Ezechiel 28:16-17). Satan nu a căzut din rai; mai degrabă Satan a fost aruncat din rai.

 

  1. Primul pedeapsit/Judecatat

             Ca lider al îngerilor, Lucifer era permanent în prezenţa lui Dumnezeu. Lucifer nu a căzut treptat, încetul cu încetul. Nu. A căzut ca un fulger, aşa cum a spus Isus – într-o clipită (Luca 10:18). Cu un moment înainte, el a fost „cel strălucitor”. Însă imediat ce a început să nutrească gândul că va deveni ca Dumnezeu, el a devenit diavolul.

            Lucifer avea poziţia cea mai înaltă dintre toate fiinţele create. Lucifer a eşuat în a recunoaşte faptul că toate aceste trei motive ale mândriei lui – frumuseţea, inteligenţa şi poziţia – erau de fapt daruri primite de la Dumnezeu.

            După expulzarea din cer, Lucifer a fost numit Satan (adversar) și diavol (defăimător), iar îngerii lui au fost numiți demoni. Satana și păcatul cauzat de el nu împiedică scopurile divine ale lui Dumnezeu. Răul și binele arată dragostea lui Dumnezeu față de care El alege să facă mântuire. În mod ironic, Dumnezeu folosește răul și demonii pentru scopurile Sale divine (1 Samuel 16: 15-16).

 

  1. Poziția lui Satan după cădere

 

  1. În trecut

 

  1. Ca ispititor influențabil

                Satana, numit și diavolul, este inițiatorul păcatului. Doar Sfântele Scripturi vorbesc despre originea răului, altfel acest subiect ar rămâne inexplicabil: "Diavolul păcătuiește de la început" (1 Ioan 3: 8) sau"Acel șarpe vechi, numit Diavolul și Satana" (Apocalipsa 12: 9).

               Poporul lui Dumnezeu a fost și este incitat la rău de Satana. El caută să exploateze slăbiciunile pentru a-l îndepărta de la ascultarea față de Dumnezeu (Geneza 3: 1-5 Apocalipsa 12: 9 ; Iov 2: 4-5; Efeseni 4: 26-27

               Diavolul este descris ca cel care a ispitit pe Adam și Eva în păcatul originar din Grădina Edenului (Geneza 3:1-6). Tot el ispitește pe creștini să cadă de la credința în Dumnezeu și în Fiul Său (1Tesaloniceni  3: 5  Luca 22:31; 1Tit 3: 7; 2Tesaloniceni 2:26)

                Și tot Satan îi inspiră pe oameni să pună pe Dumnezeu la încercare (Fapte Ap. 5: 3-9 ; Psalmul 78: 18,41; Psalmul 106: 14; Faptele Ap. 15:10; 1Corinteni 10: 9).

               Satan face păcatul atractiv și sugestionează lipsa integrității (Matei 5:37; Apocalipsa 5: 3), te împinge la dorințe păcătoase (1Corinteni 7: 5; 1Timotei 5: 14-15 ;2 Corinteni  2: 10-11) la neiertare; Iacov 3: 14-16, la invidie și ambiție egoistă.

               Satan nu este imaginar sau un mit, ci la fel de real şi viu ca atunci când :

  • l-a ispitit pe Samson prin Dalida și l-a cucerit.
  • l-a ispitit pe David cu numărătoarea poporului și cu Betșeba.
  • l-a ispitit pe Domnul Isus (Matei 4) dar nu a reușit.
  • l-a ispitit pe Petru (1 Petru 5:8).

                  Satan a fost acela care a încercat să oprească Planul de mântuire a lui Dumnezeu prin:

  • omorârea baieților evrei în Egipt, folosindu-se de Faraon.
  • încercarea de exterminare a evreilor în Persia, folosindu-se de Haman.
  • omorârea băieților de la doi ani în jos în Iudeea, folosindu-se de Irod cel Mare.

 

  1. Ca și un înfrânt

               Satan a fost înfrânt în procesul ispitirii Domnului Isus din pustie, de la Templu și de pe Munte. Prin faptul că Domnul Isus nu a cedat ispitirii lui Satan prin cele trei metode diavolești este considerat victorios și Satan înfrânt.

            Așa cum a fost profețit încă în prima carte a Bibliei, Domnul Isus Hristos va fi născut dintr-o femeie care va „zdrobit capul” lui Satan, prin victoria Sa definitivă, la Calvar; iar Satan va „zdrobi călcâiul” lui Isus, prin piroanele care L-au ţintuit pe Isus pe cruce. Vedem, astfel, că Geneza 3 se termină cu un mesaj al speranţei, şi anume: că Satan nu va stăpâni peste om pentru totdeauna.

          Domnul Isus a venit pe pământ pentru a-l înfrânge pe Satan.  Apoi Satan a sost înfrânt din nou de Domnul Isus prin cruce (Coloseni 2 :15) așa cum a fost profețit ; „Vrăşmăşie voi pune între tine şi femeie, între sămînţa ta şi sămînţa ei. Aceasta îţi va zdrobi capul, şi tu îi vei zdrobi călcîiul." Geneza 3 :15).

          Unul dintre pasajele Scripturii pe care nu ar trebui să-l uităm niciodată este cel din Evrei 2:14-15. Sunt sigur că lui Satan nu i-ar plăcea ca tu să cunoşti acest pasaj biblic. Nimănui nu-i place să audă despre propria sa înfrângere sau despre propriul lui eşec; tot aşa nici lui Satan nu-i place. Iată pasajul: „Astfel dar, deoarece copiii sunt părtaşi sângelui şi cărnii, tot aşa şi El [Isus] însuşi a fost deopotrivă părtaş la ele, pentru ca, prin moarte [prin moartea Lui pe cruce], să nimicească pe cel ce are puterea morţii, adică pe diavolul şi să izbăvească pe toţi aceia care prin frica morţii erau supuşi robiei toată viaţa lor.”

             Prin moartea Sa pe cruce, Isus l-a făcut pe diavol fără putere. Cu ce scop? Ca noi să fim eliberaţi pentru totdeauna din robia lui Satan şi din robia fricii cu care acesta ne ţinea legaţi toată viaţa. Temerile pe care le au oamenii în lume sunt multiple: teama de boală, teama de sărăcie, frica de eşec, frica de oameni, teama de viitor etc.

 

  1. Poziția lui Satan în prezent

 

  1. Personalitatea lui Satan sau caracterul său

               Satan nu este divin; el nu este nici omnipotent, omniscient, nici omniprezent. El are putere mare, dar această putere este cu siguranță limitată. Dumnezeu poate face orice (Geneza 18:14) "Este ceva prea greu pentru Domnul?" Satan este puternic, dar nu atotputernic ; dar Dumnezeu este mai puternic (1 Ioan 4: 4 ) "Cel mai mare este în tine decât cel ce este în lume."

               Satan este inteligent, dar nu omniscient- Are cunoștințe limitate - Dumnezeu știe totul (Psalmul 139: 1-4). Poți vedea greșelile lui pe parcursul istoriei, așa cum se vede, de exemplu, în eforturile sale inutile de a distruge pe copilul Isus.

               El este influențabil, dar nu omniprezent, ci își face puterea simțită în întreaga lume prin operațiile multor slujitori ai săi. Satan a recunoscut limitele sale în conversația lui cu Dumnezeu despre Iov (1: 7-11). Poate fi doar într-un singur loc la un moment dat - Dumnezeu este pretutindeni (Psalm 139: 7-10).

               Limitele sale sunt în concordanță cu natura sa ca ființă creată. Cuvintele Domnului Isus din Ioan 8:44 indică faptul că Satana este o ființă căzută. Afirmația că el "nu stă în adevăr" indică nu doar căderea sa trecută, ci și caracterul său apostaziar (poti sa te atingi de avere, copii, trupul lui, dar nu poti sa-I iei viata…) (Iov 1:12 si 1Ioan 5:19), el totuşi se luptă cu noi ca să câştige bătălia (Efeseni 4:26-27).

              Deși un dușman puternic și hotărât al lui Dumnezeu, Scripturile clarifică faptul că Satana este o ființă limitată. El este o ființă super-umană, dar nu co-egală cu Dumnezeu. Puterea lui Satan este derivată (Luca 4: 6) și este liber să acționeze numai în limitele stabilite de către Dumnezeu. Satana a putut să aducă pierderi și suferințe asupra lui Iov numai în măsura în care Dumnezeu le-a permis (Iov 1:12; 2: 6).

              Satana are putere spirituală care acuză, se opune și stă ca un dușman al lui Dumnezeu și al urmașilor Săi. El  arătă constant păcatele și eșecurile credincioșilor către Dumnezeu.

El a pus mâna pe balaur, pe şarpele cel vechi, care este Diavolul şi Satana, şi l-a legat pentru o mie de ani” (v.2). Adică, toate activităţile pe care le implicau aceste nume vor fi suprimate.

Aceste nume sunt date aici în aceeași ordine în care sunt menționate în Apocalipsa 12: 9.

"Dragonul" sau balaurul simbolizează cruzimea. Este Puterea spirituală care declanșează patimile fierbinți, crude și brutale ale oamenilor și ale guvernelor. Cel care face ca oamenii și guvernele să se comporte ca niște fiare și să distrugă oamenii și proprietatea.

"Șarpele" cel vechi și viclean - înseamnă răutate și trădare. Puterea spirituală care înșeală și seduce oamenii. Cel care duce oamenii în păcat și rău. Cel care îi conduce pe oameni să nu se supună, să ignore și să neglijeze pe Dumnezeu.

"Diavolul"-înșelătorul, ispititorul oamenilor. Puterea spirituală care calomniază, minte și ucide prin faptul că îi conduce pe oameni să mintă și să ucidă.

             Apoi să nu uităm că Satan este rău şi mincinos (Romani 1-3), de fapt, el este rădăcina tuturor relelor.  El este numit "ispititorul," în (Matei 4:3), "cel rău" (1 Ioan 2:13), marele "înşelator" (Apocalipsa 12:9), tatăl minciunii, şi criminalul (Ioan 8:44). Domnul Isus l-a numit "domnitorul acestei lumi" (Ioan 12: 31).

              Acum știm ce să căutăm, trebuie să rămânem concentrat asupra Tatălui așa cum a făcut Isus. Acționând asa noi vom fi păstrați în integritate, nu vom putea fi distrași, înșelați și distruși. Satan poate lua mult de la noi, dar nu ne poate despărți de Dumnezeu.

               De la Iov - Satana a luat bovinele, cămilele, a ucis slujitorii, a ucis copiii, ia provocat și boală și a trimis "prieteni" să-l acuze și să-l descurajeze.

                Dar Satan a trebuit să obțină permisiunea lui Dumnezeu înainte ca el să poată face orice. Dumnezeu îi permite lui Satan să facă astfel de lucruri uneori pentru a ne reaminti că trebuie să avem încredere în El, să ne aprofundăm credința și relația cu El. Dumnezeu este încă în control (1 Corinteni 10:13). "Dumnezeu este credincios, care nu va suferi sa fiti ispititi deasupra voastra; dar și cu ispita veți face o cale de scăpare, ca să puteți să o purtați.

 

  1. Perversitatea lui

   Perversitatea lui Satana se poate vedea și multitudinea de titluri de conducere pe care și le arogă :

  1. Prințul acestei lumi. Noul Testament ne redă în câteva versete realitatea că Satan are poziție de conducere în lumea această: Ioan 12:31: "Acum este judecata acestei lumi: acum va fi aruncat prințul acestei lumi. "

Ioan 14:30: "De acum înainte nu voi mai vorbi cu voi, căci prințul acestei lumi vine și nu are nimic în mine. "

Ioan 16:11: "Cu privire la judecată, pentru că prințul acestei lumi este judecat. "

Efeseni 6:12 :" Căci nu ne luptăm cu carnea și cu sângele, ci cu domniile, cu puterile, cu domnitorii întunericului acestei lumi, cu răutatea duhovnicească în înălțimi. "

  1. Prințul puterii aerului

"după domnul puterii văzduhului, a duhului care lucrează acum în fiii neascultării. " Efeseni 2: 2 b

  1. dumnezeul acestei lumi

"Dar dacă evanghelia noastră este ascunsă, este ascunsă celor pierduți. 4 În care dumnezeul acestei lumi a orbit mințile celor ce nu cred, ca nu cumva lumina Evangheliei slave a lui Hristos, care este imaginea lui Dumnezeu, ar trebui să le strălucească. " 2 Corinteni 4: 3-4

  1. d) Ispititorul - El ispitește fără întrerupere; dă târcoale ca un leu gata să înghită pe cei neatenți…  El nu este „leu”, ci doar face gălăgie ca un leu adevărat. "Leul din seminţia lui Iuda." 

 

Atunci Isus a fost dus de Duhul în pustie, ca să fie ispitit de diavolul. Acolo a postit patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi; la urmă a flămînzit. Ispititorul s-a apropiat de El, şi i-a zis: "Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, porunceşte ca pietrele acestea să se facă pîni." Matei 4:3 și "de teamă ca nu cumva să vă fi ispitit Ispititorul, şi osteneala noastră să fi fost degeaba. " 1Tesaloniceni 3 :5

  1. e) Acuzatorul- pârâșul "şi am auzit în cer un glas tare, care zicea: "Acum a venit mîntuirea, puterea şi împărăţia Dumnezeului nostru, şi stăpînirea Hristosului Lui; pentru că pîrîşul fraţilor noştri, care zi şi noaptea îi pîra înaintea Dumnezeului nostru, a fost aruncat jos. " Apocalipsa 12 :10
  2. f) Vrajmașul- "Vrăjmaşul, care a sămănat-o, este Diavolul; secerişul este sfîrşitul veacului; secerătorii sînt îngerii. " Matei 13 :39
  3. g) -Înșelătorul. Puterea spirituală care calomniază, minte și ucide prin faptul că îi conduce pe oameni să mintă și să ucidă. "Căci se vor scula Hristoşi mincinoşi şi prooroci mincinoşi; vor face semne mari şi minuni, pînă acolo încît să înşele, dacă va fi cu putinţă, chiar şi pe cei aleşi. " Matei 24 :24
  4. h) Adversarul- "Satana" înseamnă adversarul, inamicul lui Hristos și al poporul Său. De fapt, învățăm din aceste nume că Satana este o persoană și nu doar o influență sau un principiu al răului.  Acesta este Satana, cel care se află în spatele tuturor nelegiurilor.
  5. i) - O altă descriere a lui Satana este "stăpânul îngerilor căzuți, demoni" (Luca 11:15) și conducătorul puterilor întunericului (Efeseni 6:11, 12).
  6. j) Apostolul Pavel l-a numit pe Satana - "dumnezeul veacului acesta" (2 Corinteni 4: 4) - este o ființă malefică care urmărește să păstreze oamenii în întuneric cu privire la modul de viață al lui Dumnezeu. Dar Satana nu a început pe partea întunecată. El a  a orbit mințile celor care nu cred în Dumnezeu.
  7. k) Autor a tot ce este rău și detestabil. Satan a început ca un înger care a slujit ca administrator în guvernul perfect și drept al lui Dumnezeu. Multe sunt lucrările malifice ale lui Satan. Iată câteva dintre ele: El instigă pe om la neascultare (Geneza 34-5; 2 Corinteni 11:3);
  8. l) O altă descriere a lui Satana este "stăpânul îngerilor căzuți, demoni" (Luca 11:15).
  9. m) Satan este, de asemenea, numit "conducătorul acestei lumi" (Ioan 16:11), pentru că prințul acestei lumi este judecat (principe) înseamnă un prim (în rang sau putere, conducător)
  10. m) Apostolul Pavel la numit pe Satana - "dumnezeul veacului acesta" (2 Corinteni 4: 4) - este o ființă malefică care urmărește să păstreze oamenii în întuneric cu privire la modul de viață al lui Dumnezeu. Dar Satana nu a început pe partea întunecată. El a a orbit mințile celor care nu cred în Dumnezeu.
  11. n) Autor a tot ce este rău și detestabil. Satan început ca un înger care a slujit ca administrator în guvernul perfect și drept al lui Dumnezeu.

………………………………………………………………………………..

            "Satana" înseamnă adversarul, inamicul lui Hristos și a poporul Său.

De fapt, învățăm din aceste nume că Satana este o persoană și nu doar o influență sau un principiu al răului. Satan este prințul puterii aerului (Efeseni 2: 2)  și conducătorul puterilor întunericului (Efeseni 6:11, 12).

           Acesta este Satana, cel care se află în spatele tuturor nelegiurilor. El este cel care trebuie să fie legat și îndepărtat de pe pământ înainte ca Isus Hristos să poată aduce pe pământ guvernul și societatea perfectă.

           El poate să-și asume orice formă necesară pentru a devora un suflet. El poate fi capabil să provoace.boală și moarte. Poate provoca accidente și poate fi capabil să provoace necazuri și tulburări.

           În orice caz, NT ni-l descrie pe Satana în prezent ca fiind plin de furie, spre exemplu Apoc.12.9.  El „dă târcoale ca un leu care răcneşte, şi caută pe cine să înghită” (1 Petru 5.8).

Satana este „dumnezeul veacului acestuia” care „orbeşte mintea” celor care sunt pierduţi (2 Corinteni 4.4). Chiar şi lucrarea de evanghelizare a apostolului Pavel a fost împiedicată de opoziţia Satanei (1 Tesasoniceni 2.18).

           În această perioadă de „mister” a împărăţiei, Satanei îi este îngăduit să răpească sămânţa evangheliei care este semănată, la fel cum fură pasărea sămânţa căzută în drum (Matei 13:4,19). Este ciudată acea hermeneutică ce permite unor afirmaţii ca aceasta să caracterizeze imaginea descrisă în Apocalipsa 20:1-3. Şi este corect să spunem cu o tentă critică faptul că motivaţia din spatele acesteia nu pare a fi una exegetică.

 

  • POZIȚIA LUI SATAN ÎN VIITOR

 

          Când Domnul Isus a murit pe cruce (Coloseni 2 :15), Satan i-a zdrobit călcâiul. Dar când Domnul Isus va veni din nou, El va zdrobi capul șarpelui (Geneza 3 :15). De asemenea, Profetul Isaia in capitolul 14 și Apostolul Ioan in Apocalipsa 12 și 20 vorbesc despre sfârșitul lui Satan.  În continuare prezint ordinea evenimenteleor de la sfârșit așa cum le prezintă Apostolul Ioan în Cartea Apocalipsei :

1) Întoarcerea lui Cristos victorios (19:11-21)

2) Triumviratul răului este distrus (fiara, prorocul mincinos şi Satana) în care Satana este aruncat în adânc (19.19-20.3)

3) Prima înviere (20.4)

4) Împărăţia de 1.000 de ani (20:4-6)

5) Eliberarea Satanei şi revolta finală (20:7-9)

6) Distrugerea finală a Satanei, care este aruncat într-un iaz de foc unde fuseseră fiara şi prorocul mincinos (20.10)

7) Cea de-a doua înviere & judecata finală (20:11-15)

 

  1. Satan în Necazul cel Mare

              Necazul cel Mare – este o perioadă groaznică exact la sfârșitul timpului. Satan știe că timpul său este pe sfârșite și face tot ce poate pentru a persecuta poporul lui Dumnezeu și a duce pe câți mai în rătăcire. În acest timp de 7 ani, Satan și aghiotanții săi vor uimi pe locuitorii pământului de ce vor fi ei să facă. În acest timp Satan va arăta lumii cine este el de fapt. Cu toate acestea, Dumnezeu va fi încă în control.

             Încercările lui Satan împotriva lui Dumnezeu în Necazul cel Mare sunt înregistrate profetic în cărțile lui Isaia cap 14 și Apocalipsa cap.12.

             De-a lungul Necazului cel Mare vor exista trei puteri duhovnicești care sunt servitori ai lui Satan și se luptă împotriva servitorilor lui Dumnezeu. Ei sunt curva, fiara și Antihristul.

Slujitorul său, Antihristul, încearcă să-l îndepărteze pe Dumnezeu în întregime, dar Dumnezeu este încă atotputernic și acesta este ora judecății Sale. Totuși, chiar și în acest timp teribil, Dumnezeu dă în mod repetat har pentru ca oamenii să se pocăiască.

Antichristul va fi întruparea lui Satan însuși într-o ființă umană cu abilități extraodinare de conducător. Acesta va fi înfrânt la venirea Domnului Isus în glorie.

             Curva, numită și Babilonul, folosește religia și este spiritul creștinismului fals și doctrina falsă predicată în lume. Este o "comercializare" a creștinismului. Curva încearcă să amestece Cuvântul lui Dumnezeu cu spiritul din lume pentru a da oamenilor ceea ce vor. Ea este numită "o curvă" pentru că încearcă să-i mulțumească pe doi maeștri.

Apocalipsa 13 povestește despre "fiară", o confederație de lideri mondiali și națiuni care îl hulesc pe Dumnezeu.

             La jumătatea Necazului, Satan va realiza că mai are puțin timp pâna se va re-întoarce Cristos pe pământ așa că își va declanșa mânia împotriva Poporului Israel prin Antichrist și Profetul Mincinos (Apocalipsa 12 :13-16).

             Din raportul evenimentelor din Apocalipsa 3-19, putem vedea că Necazul cel Marea are trei etape:

Prima etapă este marcată de ruperea a șapte sigilii în cer și culminează cu răpirea Bisericii lui Hristos la cer și curva fiind aruncată în adânc (Apocalipsa 6 :1-8 :6).

A doua etapă este marcată de suflarea a șapte trâmbițe în ceruri (Apocalipsa 8:7 -14).

Satana fiind aruncat din cer și jos pe pământ (Apocalipsa 9 și 12).

De aceea bucuraţi-vă, ceruri, şi voi cari locuiţi în ceruri! Vai de voi, pămînt şi mare! Căci diavolul s-a pogorît la voi, cuprins de o mînie mare, fiindcă ştie că are puţină vreme.  Cînd s-a văzut balaurul aruncat pe pămînt, a început să urmărească pe femeia, care născuse copilul de parte bărbătească. Apoc 12:12

A treia etapă este revărsarea de mânie a lui Dumnezeu asupra Satanei, a fiarei și a Antihristului și a urmașilor lor. Este marcată de golirea a șapte vase de mânie peste pământ. După aceea, Isus Hristos se întoarce pe pământ cu urmașii Săi, marcând sfârșitul Necazului cel Mare și începutul Mileniului, o mie de ani de pace. (Apocalipsa 15-16).

 

  1. Satan in Mileniul

Legarea lui Satana. El va fi pus în închisoare de o mie de ani (vers 1-3). În primul rând, Satan va fi legat: „ca să nu mai înşele Neamurile, până se vor împlini cei o mie de ani” (v.3). Adică, în acest timp activitatea Satanei va fi restrânsă. În acestă perioadă lucrarea lui Cristos se va extinde mai mult (Matei12:28-29). El nu va mai fi liber să-i ispitească sau să-i chinuiască pe oameni în timpul Împărăției Mileniului.

  • Domnia lui Hristos și a sfinților pentru o mie de ani glorioși (vs 4-6).

Și în ultima parte a capitolului 20 vedem judecata morților răi. Nu sunt aici morți neprihăniți - doar cei morți răi. Cei drepți au fost deja judecați pentru administrarea lor de darurile pe care le-au primit și au primit răsplata lor la mânie de miel (11-15).

             După ce 1000 de ani s-au încheiat în Împărăția Mileniului, trebuie să se întâmple două lucruri suplimentare înainte de a ajunge la noul nostru cer și la un nou pământ. Aceste două evenimente vor sigila soarta lui Satana și a tuturor oamenilor nemântuiți care au trăit vreodată :

  1. Satana este lăsat pentru ultima dată să vină pe pământ pentru a încerca să provoace încă o rundă de necazuri.Versiunea originală a bibliei King James ne spune că Satan va fi lăsat liber pentru un "sezon mic." Iar noua versiune a King James spune că va fi lăsat liber pentru "puțin timp".
  2. Aceasta este șansa lui finală de a înșela națiunile și de a-i convinge pe oameni să-l urmeze. El va reuși, într-un fel incredibil, să adune destui oameni de pe tot pământul care să formeze o armată, iar ei vor înconjura din nou Ierusalimul, în ultima tentativă de a prelua puterea asupra creației lui Dumnezeu.

     Conform Cărții Apocalipsei, în ultimele zile, Satana și Antihristul va aduna conducatorii lumii pentru luptă. Armagedon (Mechido) - locul bataliei finale a acestui veac, în care intervine Dumnezeu pentru a distruge armatele lui Satana și de a arunca pe Satana în Adânc (Apoc. 16:16).

     În timpul final acest lucru este exact ceea ce se va întâmpla. Antihristul va conduce alianța sa din Est împotriva Palestinei pentru a extermina evreii în totalitate și să ia Orientul Mijlociu, cu resursele sale bogate pentru sine. El va mărșălui împotriva celor care pretind a fi urmași ai Domnului Isus Hristos.

      Amintiți-vă ce este scris în Apococalipsa 7: 4-8; și 11:3-13, și anume că evreii vor fi fost salvați în acel moment. Ei vor accepta pe Isus Hristos ca Mesia al lor, că Iisus Hristos și poporul Său sunt una, de aceea, a lupta împotriva urmașilor lui Isus Hristos este a lupta împotriva lui Hristos. ISUS este Rege al Regilor și Domn al domnilor. El domnește suprem!

      Cei ce se credeau deja biruitori vor fi biruiți: fiara și profetul mincinos vor fi capturați (20), și aruncați în Iazul de foc (20). Ei sunt veșnic pedepsiți pentru negarea și ostilitate lor permanentă față de Dumnezeu. Restul armatei or vor fi uciși de sabia călăreților (21).

 

  1. Satan în eternitate

 În final Domnul Chistos  il va distruge definitiv și complet pe Satan, care va fi dezbrăcat de toată puterea sa și aruncat în iazul de foc (Apocalipsa 20 :10) unde sunt fiara și Anticrist, și vor fi chinuiți veșnic. (Apoc. 20:7-10).

 

        Concluzia

        Prin urmare, existența unui diavol personal este legată de problema autorității Scripturii. Dacă Scriptura este acceptată pentru ceea ce pretinde a fi - Cuvântul inspirat al lui Dumnezeu- autoritatea finală asupra tuturor chestiunilor credinței și practicii - atunci existența unui diavol personal este fără îndoială adevărată.

         Totuși, dacă cineva respinge, din orice motiv, autoritatea Scripturii față de Diavol, atunci este un scurt pas să respingem alte doctrine importante ale Scripturii. Nu putem să credem într-o Scriptură pe deplin autoritară și, în același timp, să respingem învățătura despre existența și personalitatea Diavolului.

          Satana nu este o simplă forță, o figură simbolică a răului sau imaginația cuiva. Este un personaj real. Descoperim acest lucru în următoarele moduri.Scriptura îl tratează întotdeauna ca pe o ființă personală - niciodată o forță impersonală, sau un simbol al răului.

 Existența și personalitatea diavolului sunt legate de acceptarea Scripturii ca revelație a lui Dumnezeu pentru omenire.

           Concluzionăm că Satana este o ființă reală care există. Nu există nici o dovadă că ar trebui să o înțelegem ca un fel de iluzie sau simbol al răului.

Domnul Isus a murit nu numai pentru a-ţi ierta păcatele, ci şi pentru a te elibera de sub autoritatea lui Satan, care   te-a înrobit prin atât de multe obiceiuri rele. Aminteşte-ţi: capul lui Satan a fost zdrobit cu desăvârşire de către Mântuitorul tău.

            Satana trebuie să fie cea mai frustrată creatură în întreaga creație a lui Dumnezeu. Nu este de mirare că Psalmul 2 ne spune că, în timp ce Satana face planuri împotriva lui Dumnezeu și a Unsului Său, Creatorul stă în Rai și râde ! (Psalmul 2 : 4). Râsul lui nu este motivat de lipsa îngrijorării. El râde pentru că are înțelepciunea și puterea de a orchestra tot răul lui Satan pentru a contribui la triumful Fiului Său.

              Satan este inițiatorul și perpetuatorul păcatului în viața omului. În final, Satan fiind aruncat în iazul de foc nu va mai avea înfluență în viata omului. Aceasta va fi faza a treia în mântuirea noastră când vom fi eliberați de prezența păcatului. Mă rog ca Bunul Dumnezeu să lucreze în viața fiecărui cititor ca să ajungă prin credințăa în jertfa Fiului Său Isus Christos să fie eliberați de prezența lui Satan, și pururea în prezența Lui. Amin

 

Ioan Sinitean, Prezbiter în Biserica Logos din Chicago