“Urmăriţi binele cetăţii, în care v-am dus în robie, şi rugaţi-vă Domnului pentru ea, pentru că fericirea voastră atîrnă de fericirea ei!” Ieremia 29:7:
„Oficiali răi sunt aleşi de cetăţenii buni care nu votează”
„Multă nefericire a venit în lume din cauza lucrurilor confuze și lăsate nespuse (ne exprimate)”
Având în vedere faptul demonstrat că deciziile guvernului au influenţă directă asupra societăţii în care trăim, este imperativ necesar ca în acest “corp de conducere” să fie oameni integri, oameni cu principii sănătoase, care să urmărească binele şi progresul societăţii.
Dumnezeu a instituit autoritatea familiei înainte de a institui autoritatea civilă, şi a dat diferite responsabilităţi părinţilor (Geneza 2).
În Geneza 3, ni se relatează că păcatul a intrat în lume prin Eva şi Adam. Păcatul a început să facă “ravagii” în societatea umană de atunci, aşa că Dumnezeu a instituit o altă autoritate şi anume autoritatea civilă (Geneza 9:6), ca să limiteze influenţa acestuia (a răului).
Este universal recunoscut faptul că legile unei ţări au o importantă influenţă asupra climatului moral şi a bunului mers al societăţii. Legile pot fie să reţină (sau să “stârpească” ), păcatul sau să-l încurajeze, şi aceasta datorită funcţiunii educaţionale a legii. Ca urmare, este de o foarte mare importanţă pe cine alegem să ne “facă” şi să “aplice” legile ţării.
E adevărat că pe paginile Sfintei Scripturi nu găsim termenul de votare, dar întâlnim procesul de votare în foarte multe instanţe.
Redau în continuare afirmaţia unui mare om politic american referitoare la responsabilitatea ce o avem cu privire la alegeri (votări), şi anume:
„Când un cetăţean dă votul său unui om cunoscut ca fiind imoral, îşi abuzează încrederea sa (responsabilitatea civică); el sacrifică nu numai propriul interes, dar şi al vecinului său, el trădează interesul ţării sale” (Noah Webster).
Votarea este modalitatea oferită de democraţie prin care poporul îşi poate exprima punctul de vedere cu privire la alegerea conducătorilor guvernamentali. Are o deosebită importanţă cine sunt oamenii de la conducerea guvernamentală:
„Cel neprihănit urăşte cuvintele mincinoase, dar cel rău se face urît şi se acoperă de ruşine.” Omul nu se întăreşte prin răutate, dar rădăcina celor neprihăniţi nu se va clătina.” (Proverbe 13:5; 12:3)
Referitor la calificarea magistraţilor în conducerea civilă, Daniel Webster spunea „Dumnezeu doreşte ca tu să alegi ca şi conducători pe cei care vor conduce în frică de Dumnezeu. Dacă cetăţenii vor neglija responsabilitatea şi vor plasa oameni fără principii în funcţie, acel guvern foarte curind va deveni corupt.”
Sfânta Scriptură face recomandari clare referitor la calificările pe care trebuie să la aibă aceştia:
1. Să alegem pe acei conducători guvernamentali care respectă şi apreciază valoarea vieţii: „...şi Isus le-a zis: “Lăsaţi copilaşii să vină la Mine, şi nu-i opriţi, căci Împărăţia cerurilor este a celor ca ei.” (Matei 19:14)( Poetul Ioan Alexandru explică acest verset cu înţelesul de „a-i lasa să vină în lume, adică să se nască”) (Vezi alte texte de referinţă)
2. Să alegem pe acei ce pot fi modele de urmat pentru popor. A fi model pentru alţii înseamnă mult. Să se combine în acea persoană toate virtuţile creştine.
„Aduceţi-vă aminte de mai marii voştri, cari v-au vestit Cuvîntul lui Dumnezeu; uitaţi-vă cu băgare de seamă la sfîrşitul felului lor de vieţuire, şi urmaţi-le credinţa! Isus Hristos este acelaş ieri şi azi şi în veci!” (Evrei 13:7-8 ).
Sfântul Agustin în scrierile sale vorbeşte despre conducătorul civil ca despre un om de virtuţi.
3. Să alegem pe acei al căror caracter ar putea avea un impact pozitiv asupra acelora pe care îi reprezintă sau îi conduc:
„Înainte de Iosia, n-a fost niciun împărat care să se întoarcă la Domnul, ca el, din toată inima, din tot sufletul şi din toată puterea lui, întocmai după toată legea lui Moise; şi chiar după el, n-a fost niciunul ca el.” (2 Regi 23:25).
4. Să alegem pe acei candidaţi care au în vedere siguranţa şi viitorul copiilor noştri:
Să alegem pe acela căruia îi pasă de educaţia copiilor noștri, de mediul în care cresc, de condiţiile de sănătate publică:
„Cine se teme de Domnul are un sprijin tare în El, şi copiii lui au un loc de adăpost la El.” (Proverbe 14:26) (Vezi alte texte de referinţă)
5. Să alegem pe acei candidaţi care au un standard moral de trăire. Bazaţi pe principiile Sfintelor Scripturi nici nu se pune în discuţie votarea unuia ce nu e cel puţin moral:
„Cheia către o naţiune cu auto-guvernare este auto-guvernarea indivizilor şi auto-guvernarea personală este obţinută din principiile de moralitate şi control de sine învăţat de religie. Dacă indivizii nu pot sau nu se vor guverna pe ei înşişi, atunci guvernul lor (alcătuit de ei) va fi incapabil să-i controleze pe ei.” (a.a)
***
Să fim gata pentru orice lucru onest pe care guvenul ni-l cere să-l facem:
„Adu-le aminte să fie supuşi stăpînirilor şi dregătorilor, să-i asculte, să fie gata să facă orice lucru bun.” (Tit 3:1);
De observat că Scriptura ne învaţă să avem o quadruplă responsabilitate: faţă de Dumnezeu, faţă de familie, faţă de autoritatea de stat, faţă de munca (sau patron).
Ioan Sinitean
extras din manuscrisul: “Dumnezeu, Cezarul și creștinul - O perspectivă biblica asupra guvernului civil”