Toată lumea, bogaţi sau săraci sunt în căutarea unei soluţii convenabile de supravieţuire în faţa nenorocirii produse de criza economico-politică mondială. Pentru creştinul autentic soluţia e clară, în lumea plină de necazuri soluţia este dată de Domnul Isus: ”Îndrăzniţi, că Eu am biruit lumea”. Să fie asta valabil numai din punct de vedere spiritual? Nu cred. Rezolvă situaţia? Depinde care este de fapt situaţia. Ce este clar, în orice cirumstanţe adverse, este că trebuie să ne oprim, să analizăm şi să constatăm unde ne aflăm, să ne vedem oportunităţile şi să acţionăm în limitele resurselor disponibile.
În ultimii ani, în timpul crizei economice de după anul 2000, s-a descoperit ştiinţific că există o connecţie între practicile religioase şi scăderea stresului, a presiunii arteriale şi a îmbunătăţirii abilităţii de a trece prin durerile fizice şi psihice, prin situaţii de criză incluzând criza financiară.
A apărut un nou domeniu al ştiinţei numită tehnologia neurologică, sau neurotehnologie, care se ocupă de studiul relaţiei care există între creierul uman şi fenomenul religios şi spiritual. Se studiază componenta umană de recepţie a mesajelor spirituale. Astfel, s-a constat că există schimbări fizice care se produc în creier în timpul rugăciunii şi ale meditaţiei autentice. Există patru părţi distincte ale creierului care suferă schimbări în timpul rugăciunii şi ale altor activităţi spirituale (vezi diagrama din ediţia anterioară, tipărită sau pe romaniantimes.com, revista din februarie 2012)
Poate ştiinţa secolului XXI să explice efectele pozitive ale rugăciunii? Care este minimul necesar zilnic pentru o persoană ca rugăciunea să-şi facă efectul asupra creierului uman? Poate rugăciunea să întărească creierul uman şi să prevină bolile mintale şi de inimă? Ce benefecii fizice, mintale şi emoţionale ne oferă rugăciunea?
Continuând informaţiile din ediţia precedentă, voi prezenta şi în acest număr al ziarului unele din răspunsuri la întrebările de mai sus. Am primit materialul de mai jos fiind abonat la revista virtuală newsmax.com, l-am tradus şi adaptat în limba română şi vi-l prezint în premieră mai jos.
(continuare din ediţia precedentă)
EFECTELE DIFERITELOR TIPURI DE ACTIVITATE RELIGIOASA
Ca regulă generală, rugăciunea activează creierul demonstrându-i umanitatea (cerebelul anterior) şi abilitatea raţională (lobul frontal) ca părţi ale creierului, şi dezactivează regiunea mai primitivă (sistemul de comunicare). Acest lucru aduce cu sine un sentiment de linişte şi reduce stresul, anxietatea şi alte emoţii negative.
Activităţi specifice religioase au impacturi diferite. Cântând imnuri şi spunând rugăciuni într-un un grup, la un serviciu de biserică are un efect diferit asupra creierului. Acestea sunt activităţi în care membrii unei adunări devin o parte din ceva care este mai mare decât ei înşişi. În acelaşi timp, îşi pierd temporar o parte din sentimentul lor de izolare şi individualitate. Muzica emoţională la un serviciu religios poate intensifica acest efect. Totodată persoana în cauză are şansa să se simtă mai aproape de Dumnezeu. Această activitate, de asemenea, dezvoltă un sentiment de unitate cu grupuri mai mari, cum ar fi concetăţenii individului sau chiar întreaga umanitate. Între timp, activitatea în lobii parietali scade.
Gradul în care rugăciunea activează creierului depinde de cât de mult şi cât de des oamenii se roagă. În timp ce câteva minute de rugăciune ocazionale nu poate aduce îmbunătăţiri semnificative, studiile arată că practici mai frecvente pentru perioade mai lungi va produce beneficii concrete. Rugăciunea, dacă este făcută pentru cel puţin 12 minute pe zi în mod regulat, ar putea produce îmbunătăţiri substanţiale, chiar încetinind declinul legate de vârstă, din lobul frontal.
EXERCITAREA MINŢII
“Creierul este ca un muşchi”, spune dr. Newberg, “cu cât mai mult îl utilizaţi, cu atât mai bine funcţionează.” Atunci când rugăciunile sunt vorbite, fie în șoaptă sau cu voce tare, sau cântate, fie din memorie sau chiar citindu-le meditând în acelaşi timp la ele, creierul devine extrem de angajat. Astfel de rugăciuni te pot concentra la o apropiere de Dumnezeu, arătând recunoştinţă, recunoscându-I puterea, din partea individului sau a grupului. Pe lângă rugăciune, un alt domeniu benefic de cercetare a doctorului Newberg este examinarea efectelor meditaţiei autentice. Pentru a pune acest context la nivelul cercetării definim meditaţia ca fiind pur şi simplu gândirea şi contemplarea la spiritualitate, acţiunea creierului asociată cu diferite tipuri de meditaţie, care pot include repetarea timpului de rugăciune şi cântare sau reflectare asupra sensului pasajelor biblice.
Scanarea creierului arată că rugăciunea contemplativă creşte activitatea lobului frontal. Această zonă devine mai activă atunci când ne concentrăm atenţia, prin rugăciunea personală, liniştită, sau rugăciunea la un serviciu religios, în cazul în care atenţia se concentrează asupra lui Dumnezeu sau cântând, sau citind Scriptura. Încă o dată, o scădere a lobilor frontali este asociată cu îmbătrânirea, pierderea memoriei, sau demenţa. Studii pe persoane care meditează timp de mulţi ani au arătat că lobii lor frontali sunt mai mari decât ale colegilor lor care nu meditează. Într-un studiu publicat în „Jurnalul bolii Alzheimer”, Dr. Newberg a examinat efectele unui program de meditaţie asupra persoanelor care au fost confruntate cu un grad de dificultate uşoară a memoriei. El a descoperit că participanţii la studiu personal prin practicarea meditaţiei timp de 12 minute pe zi, timp de 8 săptămâni au experientat îmbunătăţiri semnificative ale memoriei.
Consolidarea lobului frontal are şi alte beneficii ca fiind îmbunătăţirea “funcţiei executive” a creierului, care descrie o gamă largă de compartimente cognitive şi procese care au loc în viaţa noastră de zi cu zi. Aceasta poate include orice, de la planificarea unui itinerar de zi cu zi, de întocmi un meniu de cină, de a lua decizii mai importante, administrarea banilor, investestiţii financiare, cumpărarea unei proprietăţi, sau modul în care să-ţi trimiţi copiii la şcoală.
În general, punerea în valoare a lobului frontal ajută la menţinerea unui creier sănătos. Acesta pastrează creierul în formă mai bună şi prelungeşte anii de viaţă.
Activităţi cu caracter religios consolidează controlul stărilor emoţionale, îmbunătăţeşte funcţiile cerebrale, prin rugăciuni şi alte activităţi religioase, care aduc linişte, pot reduce stresul, îmbunătăţesc sistemul imunitar, scad tensiunea arterială şi ajută pentru a menţine inima în formă bună. “Dacă o persoană experimentează stări înalte religioase - cum ar fi un sentiment de dragoste sau alte emoţii pozitive raportate la supranatural - atunci când va fi confruntată cu probleme dificile, aceste experienţe pot duce la beneficii pozitive din punct de vedere fizic şi mintal”, spune dr. Newberg.
În schimb, studiile arată că furia activează creierul primitiv (sistemul de comunicare), care perpetuează sentimentele agresive, cum ar fi resentimente, gelozie, şi o viziune pesimistă asupra vieţii. În plus, această zonă a creierului creşte stressul, afecteaza sistemul imunitar, creşte tensiunea arterială şi riscul de boli de inimă, şi favorizează anxietate, vinovăţie, şi depresie.
Rugăciunea care se concentrează pe ideile pozitive şi viziunile optimiste de viitor va activa mai multe părţi pozitive ale creierului şi va dezactiva regiunea de comunicare, sporind capacitatea de a experimenta şi exprima compasiune, faţă de sine şi de alţii. “Dacă generează sentimente optimiste şi nădejde în viitor – va produce suport, compasiune, înţelegere şi - în timp, va reduce stresul”, spune dr. Newberg, “În cele din urmă, aceste activităţi vor avea un efect benefic asupra creierului tău.”
Dr. Newberg este director de cercetare la Centrul pentru Brind Myrna Integrative Medicine de la Spitalul Universitar Thomas Jefferson şi Colegiul Medical din Philadelphia.