"Cercetați toate lucrurile, si păstrați ce este bun!"

Apostolul Pavel

Motto: Cel mai mare obstacol în calea descoperirii nu este ignoranța, ci iluzia cunoașterii [confuzia]. (Daniel J. Boorstin, The Discoverers, 1983)

 

Introducere – Secțiunea 06

Povestind soției mele, Ana-Maria, despre aventurile cu asistentul meu în legătură cu poemul lui Eminescu (amintit anterior) am realizat că pot avea un al patrulea motiv de ce este nevoie de onestologie:

Apariția AI are o puternică (unii spun catastrofală) influență în viața umană determinând un motiv susținut pentru adoptarea și construirea onestologiei.

Tocmai din cauza acestei credințe am hotărât că nu pot scrie un tratat de onestologie fără al avea ca partener/ă GPT pentru a înțelege mai bine forma pe care o poate avea și cum programarea acestei surse de informații poate crea confuzie.

Trebuie înțeles faptul că AI face o analiză de tip asociativ cu o viteză mult mai mare decât poate un om (mi-a confirmat Ana-Maria care face acum un curs la Oregon State University, ca dezvoltare profesională despre folosirea AI în cursurile universitare). Este uimitor cât de repede poate GPT să caute pe internet (world-wide-web) și să ajungă la o concluzie, bazat în algoritme preferențiale care pot construi falsuri. Ceva, în adâncul minții mele (și uite-așa intrăm în adevărul metafizic!), o speculație de fapt, îmi spune că se pot programa acele algoritme și intenționat într-un interes deraiat de la adevăr, atât timp cât AI este programabil.

Apropos! Mulți (chiar academicieni) produc intenționat greșeli - unii chiar alterând data statistică (de experimentare științifică) – pentru a susține o cauză politică. O să vorbim la capitolul Cunoaștere/Knowledge despre aceste fenomene anti-naturale.

Greșeala făcută cu Scrisoarea a III-a a lui Eminescu de către AI este clar asociativă, fiindcă ChatGPT 3.5 citind „ Scrisoarea a III-a”, (asociind-o cu o scrisoare) normal că a considerat că este o epistolă. Interesant este că a luat un personaj real (Titu Maiorescu) care a avut o mare influență în viața lui Eminescu și l-a introdus în explicație, deși eu nu am găsit și nici nu știam de faptul căci Eminescu ar fi scris acest poem pentru Maiorescu. Poate mi-a scăpat! Oricum despre întruchiparea Spiritului Românesc (mă refer la Mihai Eminescu) vom mai vorbi, fiindcă sunt multe de spus la capitolul Istorie.

Acum, mă întreb cât de adevărate sunt răspunsurile AI la care nu am informații mai adânci. Totuși, nu îmi fac mari griji din două motive: 1) vorbesc doar despre ce cunosc (dacă nu cunosc nu îmi este rușine să spun că nu știu; doar Creatorul poate vorbi în detaliu despre creația lui); 2) folosesc mai multe surse, nu numai AI, la întrebări la care am nevoie de clarificări.

M-am gândit să-l întreb chiar pe asistentul meu cum scoate el răspunsurile la întrebările mele. Este interesant de înregistrat ce spune acum la începutul creației lui; să nu uităm căci ChatGPT 3.5 este al doilea Open AI în internet, după GPT 3.0. Iată ce mi-a spus:

Eu
Poți să îmi spui în ce mod faci căutările pe internet? Adică, care este modul tău de analiză: este de tip logic sau de tip asociativ?

ChatGPT 3.5
Ca model de limbaj, nu am acces direct la internet și nu fac căutări online în timp real. Informațiile pe care le am sunt cele pe care le-am învățat din seturile de date utilizate în antrenamentul meu, care se opresc la data tăierii cunoștințelor în ianuarie 2022.

Atunci când ofer răspunsuri sau sugestii, folosesc modele statistice și lingvistice pentru a genera text bazat pe înțelegerea mea a limbajului uman și a contextului. Nu am conștiință sau abilitate de raționament logic în sensul uman, dar modelele mele sunt antrenate să ofere răspunsuri și să efectueze sarcini bazate pe coerență și relevanță în limbaj natural. Deci, în mod implicit, modul meu de analiză este mai asociativ decât logic, bazat pe modele de limbaj și corespondențe semantice în text. (ChatGPT 3.5, March 2024)

Acum ne poate fi mai clar cum funcționează GPT: mai mult asociativ, dar … onest! Am un asistent care nu se ascunde în jurul degetului; cel puțin cât știe el … despre deget. Doresc să fiu mai clar cu termenul de infoconfuzie.

Definiție 1.2 - Infoconfuzia
Infoconfuzia (infoconfusion) este confuzia informațională. Infoconfuzia se găsește în toate domeniile și la toate nivele, fiind creeată accidental sau intenționat. Infoconfuzia se transmite: a) verbal - transmisă communicativ; b) prin scris; c) prin mass-media – cel mai des folosit!; și, d) în mod vizual, prin body-language (limbaj corporal), panouri de reclamă, și mai nou prin proiecții 3D (e.g., Blue-Beam - raza albastră).

Unul din exemplele des întâlnite al infoconfuziei este bârfa (the gossip). De obicei, bârfa – ca sistem de comunicare socotit interesant de cei interesați – chiar dacă uneori este pornită de la un fapt, ajunge la o proporție de dezinformare încât ceează nu numai confuzie dar și prejudiciu considerabil (daună materială, morală, socială, psihologică, economică, etc). Bârfa (ca și dezinformarea) poate cuprinde două aspecte de generare: a) accidental; și, b) intenționat. De la anumite nivele la diferite domenii poate deveni o teorie a conspirației (teorii conspiraționale, adică fapte false, ori discuții despre falsuri), de multe ori adevărată – adică un „adevăr fals”, pornit dintr-o neînțelegere (accidental) sau din invidie, răutate sau interes (intenționat).

Am încercat să văd cum ar spune assistentul meu (ChatGPT 3.5) paragraful de mai sus. Iată:

Bârfa poate fi definită ca transmiterea informală a informațiilor sau a zvonurilor despre persoane, de obicei cu conotații negative sau critice. Aceasta poate include discuții despre viața personală, comportamentul sau acțiunile cuiva, de obicei fără consimțământul sau cunoștința persoanei în cauză. Bârfa poate avea consecințe negative asupra reputației și relațiilor sociale ale persoanelor implicate.

Influența socială a bârfei se referă la capacitatea acesteia de a afecta percepțiile și comportamentele într-un grup sau comunitate. Bârfa poate influența modul în care oamenii percep și judecă alții, putând duce la formarea de stereotipuri sau prejudecăți.

De asemenea, poate influența relațiile sociale și dinamica grupului, putând crea sau distruge legături între oameni în funcție de conținutul și intensitatea bârfelor. Este important să se înțeleagă că influența socială a bârfei poate avea efecte variate și nu întotdeauna sunt negative, dar poate fi dăunătoare atunci când este folosită pentru a răni sau manipula pe cineva în detrimentul lor. (GPT, 14 martie, 2024)

Infoconfuzia poate duce la:
răspândirea informațiilor false și incorecte (Vosoughi, et al, 2018; Vziatysheva, 2020),
alimentarea divergențelor și conflictelor în societate (Iamnitchi et al, 2023),
scăderea încrederii în sursele de informație (Couper et al., 2020),
decizii slabe/proaste sau influențarea negativă a comportamentului social (Kameda et al., 2020),
vulnerabilitate la manipulare și influențare (Lu et al., 2023),
impact negativ asupra sănătății mentale (Verma et al., 2022),
generarea de neâncredere (scepticism ne-sănătos), anxietate și stres (Jia & Li, 2024).
subminarea proceselor democratice (Schünemann, 2022),
înțelegerea greșită a protecției mediului înconjurător (Santos & Mourato, 2022).
Am dat doar câte un exemplu de studiu care confirmă domeniul prezentat pentru că după ce descărcați (de pe Google Scholar, sau alte site-uri științifice) articolul de prezentare a studiului, puteți găsi și alte studii legate de același domeniu, sau similar, în listele de referințe/bibliografie de la sfârșitul articolului respectiv.

Caz de Studiu 1.2 – Conspirație

Pentru a NU fi considerat un teoretician al conspirației - încă de la introducerea unui tratat de onestologie - când vorbesc despre proiectul Blue-Beam (cum m-a avertizat asistentul meu), vă voi atrage atenția asupra faptului că aceste două cuvinte  „teorie a conspirației” este adesea folosit pentru a-i încolți pe cei care vor să scoată la suprafață un posibil adevăr. Există adevăruri care, ieșind la iveală mai repede și fiind cunoscute mai repede de popor, strică planurile unui grup sau unei persoane. Există un proverb românesc care vorbește despre un adevăr pragmatic: „Nu există fum fără foc!”, oricât de mic (focul) ar fi. Întrucât nu am cum să studiez toate așa-zisele declarații de conspirație, pot spune – și voi dovedi în acest tratat – că multe dintre aceste declarații de conspirație pleacă de la o realitate care se dorește a fi ascunsă cât mai bine posibil, cu eforturi majore de multe ori, făcută să fie de nerecunoscut.

Planurile de grup sau individuale la care mă refer, sunt cele care includ manipulare politică, militară, medicală sau/și economică; oricum, până la urmă majoritatea planurilor secrete se bazează pe un interes economic. AI spune că discuțiile despre existența Blue-Beam sunt conspirative. Oare de ce!? Generalul Emil Străinu - fost analist militar și de securitate în Ministerul Apărării Naționale din România, cu o carieră apreciabilă în domeniul informațiilor și securității militare - vorbește foarte convingător despre existența acestui sistem vizual 3D. El prezintă, de asemenea, existența reală a proiectului HAARP, despre care mai multe personalități au început să vorbească despre el la nivel global (în special după cutremurul din Turcia în 2023, 06 februarie). Este important de menționat că jurnalistul canadian Serge Monast a vorbit pentru prima dată despre Proiectul Blue-Beam în 1994 (Project Blue Beam (NASA), Presse libre nord-américaine). El a declarat că acest proiect va fi folosit pentru a crea o singură religie pe glob sub intenția Noii Ordini Mondiale a unui grup elitist. (va urma)